Publicat: 15 Ianuarie, 2019 - 13:00

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut marţi, 15 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă comună cu Preşedintele Republicii Slovenia, Borut Pahor.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei comune de presă:

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis:

Bună ziua!

Îmi face o plăcere deosebită să-l am astăzi ca oaspete pe Preşedintele Republicii Slovenia, domnul Borut Pahor. Bine aţi venit! Îmi face o mare plăcere să stăm aici împreună.

Slovenia este un stat cu care avem numeroase interese comune, atât în plan bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene, al NATO şi, cu siguranţă, în regiune, în Vecinătate.

Referitor la agenda bilaterală, am exprimat împreună aprecierea pentru relaţia foarte bună şi dialogul constructiv între ţările noastre, precum şi pentru nivelul în creştere al schimburilor comerciale. Am convenit însă că trebuie să stimulăm în continuare atât schimburile, cât şi investiţiile reciproce.

Având în vedere faptul că în acest semestru România exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, agenda europeană a ocupat, în mod firesc, un loc important în cadrul discuţiilor noastre.

Astfel, am avut un schimb de opinii asupra viitorului proiectului european - o preocupare comună a României şi a Sloveniei, dar, sigur, şi a tuturor celorlalte state membre.

Am exprimat angajamentul faţă de o Uniune coezivă şi unită. Motto-ul Preşedinţiei române, "Coeziunea, o valoare comună europeană", reflectă puternic această viziune.

În acest sens, Summitul de la Sibiu din 9 mai va reprezenta un moment-cheie în procesul de definire a priorităţilor strategice de viitor ale Uniunii. Ne dorim ca reuniunea de la Sibiu să fie cadrul unei discuţii consensuale între statele membre, care să genereze o viziune clară pentru Agenda Strategică a Uniunii.

Am discutat, evident, despre dosarele grele de pe agenda Uniunii Europene. O temă foarte importantă, în acest context, este, evident, migraţia şi efortul României de a avansa negocierile în acest domeniu foarte complicat.

Am reiterat sprijinul comun pentru politica de extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest, conform, sigur, meritelor proprii ale statelor din regiune în îndeplinirea criteriilor de aderare.

În acest context, am evidenţiat faptul că regiunea Balcanilor de Vest va reprezenta una dintre priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

O altă temă, foarte importantă pentru noi doi - Summitul celor Trei Mări, Iniţiativa care a avut loc astă-toamnă aici, la Palatul Cotroceni. O iniţiativă care va preluată şi continuată de Slovenia, sub conducerea domnului Preşedinte Pahor, şi am convenit că această întâlnire va avea loc în iunie. 

Evident că vom sprijini, domnule Preşedinte, organizarea Summitului celor Trei Mări şi sunt convins că împreună vom duce această iniţiativă mai departe, în aşa fel încât să devină un format de referinţă pentru dezvoltarea întregii regiuni.

Am discutat, bineînţeles, despre Vecinătatea Estică, despre regiunea Mării Negre şi despre apărarea colectivă.
O temă care s-a aflat, evident, în atenţia noastră, cum se află în atenţia întregii Europe astăzi, a fost Brexit.

Aşteptăm rezultatele din Parlamentul britanic, dar tema probabil va mai rămâne o vreme foarte sus pe agendă.

Amândoi ne dorim ca Brexit să înceapă printr-o retragere ordonată, asta însemnând prin aprobarea acordului care se votează, şi aşteptăm cu mare interes rezultatul votului din această seară.

În încheiere, domnule Preşedinte, daţi-mi voie să vă mulţumesc pentru discuţiile foarte bune, deschise, pe care le-am avut şi pe care, cu siguranţă, le vom continua! Vă dau cuvântul!

Preşedintele Republicii Slovenia, domnul Borut Pahor:

Domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Excelenţele Voastre,

Slovenia şi România au relaţii economice, politice şi de multe alte feluri care sunt foarte bune. Nu există subiecte care să necesite eforturi politice foarte intense sau subiecte delicate între noi.

Putem spune că, la începutul acestui an, după preluarea oficială a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, am avut ocazia să discut cu omologul meu chestiuni comune de pe agenda europeană.

Această vizită de două zile, care vine la numai câteva zile de la preluarea oficială a Preşedinţiei Consiliului de către România, reprezintă o manifestare a sprijinului nostru către România şi a disponibilităţii noastre de a face tot ceea ce ne stă în putere pentru a ajuta România în aceste şase luni, pentru a realiza tot ce se poate realiza, pentru a menţine încrederea într-un viitor european comun.

În repetate rânduri, în discuţiile cu Preşedintele Iohannis, am menţionat care este opinia noastră, şi faptul că uneori avem păreri diferite nu înseamnă că nu putem ajunge la un consens, chiar în legătură cu acele chestiuni dificile pe care Preşedintele le-a menţionat.

Îmi doresc să menţionez câteva puncte de pe agenda discuţiilor noastre. Mai întâi, agenda viitoare a Uniunii Europene. Mă bucur că Preşedintele este conştient de importanţa Iniţiativei de la Ljubljana, pe care am co-semnat-o acum un an şi jumătate, şi mi-am exprimat convingerea că aceasta poate servi discuţiilor viitoare despre o Constituţie europeană. În aceste momente, când ne mai separă foarte puţin timp de alegerile europene, acest subiect este important de pus în discuţie, pentru că vedem că, în anumite ţări, sentimentul este mai degrabă eurosceptic şi acest avânt european îşi pierde din putere.

De aceea, îmi doresc să văd o renaştere a Uniunii Europene, pentru că, în felul acesta, vom garanta bunăstarea şi prosperitatea viitoare ale copiilor noştri. Părerea mea este una modernă, şi am spus Preşedintelui Klaus Iohannis că noi, în ţara mea, vom face tot ceea ce ne stă în puteri astfel încât sentimentul de încredere în proiectul european să sporească. Şi sunt convins că acestea vor câştiga în cele din urmă.

Un alt subiect este chestiunea Balcanilor de Vest. Împreună cu Preşedintele Republicii Croate, suntem co-preşedinţi ai Iniţiativei de la Brdo, care presupune o colaborare a fostelor state iugoslave. 

Chiar înainte de Summitul de la Sibiu, ne vom întâlni la Tirana, în Albania. Şi i-am cerut Preşedintelui Iohannis să urmărească îndeaproape pregătirile pentru această întrevedere, care va fi un motor de încredere şi speranţă că statele din Balcanii de Vest pot să rezolve multe chestiuni bilaterale între ele, pentru a garanta siguranţa în această parte a lumii şi pentru a deveni atrăgătoare pentru o eventuală integrare în Uniunea Europeană. Pe de-o parte, ne gândim la lărgirea Uniunii Europene şi pe de altă parte, nu le putem refuza acestor state speranţa ca, într-o bună zi, să se poată alătura acestui proiect european.

În cazul Procesului de la Brdo, eu sunt pe deplin conştient că lucrurile ţin realmente de aceste ţări, adică de capacitatea lor de a demonstra că sunt capabile să dezvolte aceste chestiuni la nivel bilateral.

În Slovenia, la începutul lunii iunie, vom organiza Summitul Iniţiativei celor Trei Mări. Slovenia este profund implicată în acest eveniment. Vom avea ca invitaţi peste zece şefi de state din Uniunea Europeană şi înalţi reprezentanţi din Statele Unite şi din partea Comisiei Europene. Este o iniţiativă foarte importantă de cooperare între statele din cadrul Uniunii Europene, Statele Unite şi Comisia Europeană, şi vom face tot posibilul ca această întâlnire să fie un real succes.

Preşedintele a menţionat, de asemenea, şi Parteneriatul Estic. Permiteţi-mi să închei prin a-mi exprima părerea despre această temă. Realitatea prezentă nu se ridică la înălţimea aşteptărilor, în opinia mea, şi nu trebuie să predăm această responsabilitate altora, să aşteptăm pe alţii să facă aceste lucruri pentru noi, ci trebuie ca noi toţi, cei care credem că astăzi, mai mult decât oricând, Uniunea Europeană este una puternică şi este importantă pentru garantarea prosperităţii noastre, putem face ca aceste lucruri să se realizeze.

Mulţumesc pentru atenţie!

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Prima întrebare pentru domnul Preşedinte al Sloveniei. În cele şase luni, perioadă în care România va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, Guvernul de la Bucureşti şi-a fixat şi un obiectiv naţional - obţinerea unui consens pentru intrarea noastră în Spaţiul Schengen. Sunt în continuare ţări care se opun, deşi ţara noastră este pregătită din punct de vedere tehnic. Condiţionează aderarea noastră la Spaţiul Schengen de îndeplinirea condiţiilor din raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare privind condiţiile care ţin de respectarea statului de drept. În opinia dumneavoastră, aceste argumente sunt îndreptăţite?

Preşedintele Republicii Slovenia, domnul Borut Pahor: Am fost membru al Consiliului European şi între 2008 şi 2011, şi îmi amintesc dezbaterile referitoare la aceste criterii pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a se putea integra în Spaţiul Schengen. Trebuie să fiu sincer, fostele criterii, stabilite în trecut pentru ţările care doreau să fie membre, au fost îndeplinite de către România, însă iată că, pentru România, Uniunea a impus condiţii suplimentare. Dacă România îşi doreşte să devină parte a Spaţiului Schengen trebuie, deci, să îndeplinească aceste criterii, însă Slovenia consideră că toate statele ar trebui să îndeplinească aceleaşi criterii. Îmi doresc realmente ca România să poate fi parte a acestei zone.

Jurnalist: Domnule Preşedinte Iohannis, având în vedere ultimul raport MCV, cum îl veţi convinge pe premierul Olandei, spre exemplu, să fie de acord cu intrarea noastră în Schengen?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Toată lumea este de acord că locul României este în Schengen. Cei mai convinşi suntem noi, fiindcă aderarea României la Spaţiul Schengen ar îmbunătăţi clar securitatea Spaţiului Schengen. 

Însă, până acolo, este nevoie să convingem pe unii dintre prietenii şi partenerii noştri, dar este, în acelaşi timp, nevoie să facem noi câteva progrese. Dacă şi una, şi alta se vor întâmpla în viitorul apropiat, avem şanse bune să rezolvăm problema.

Jurnalist: Aveţi o strategie comună cu Guvernul României? Aţi discutat despre acest subiect cu Premierul Viorica Dăncilă? Pentru că atunci când a fost Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, prezent la Bucureşti, în prezenţa dumnealui a vorbit despre obţinerea acestui consens din partea tuturor statelor în perioada următoare, în cele şase luni mai exact, cât deţinem Preşedinţia.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, fără consens aderarea la Schengen nu este posibilă şi lucrăm cu toţii la acest proiect.

Domnule Preşedinte, mulţumesc! Thank you so much!

Departamentul Comunicare Publică

 

Tag-uri Nume: