Publicat: 8 Iunie, 2018 - 09:19

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut joi, 7 mai a.c., o declaraţie de presă comună cu Preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

Preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi domni şi doamne,

Mă bucur foarte mult că pot să îl întâmpin din nou în Polonia, la Varşovia, pe domnul Preşedinte al României, domnul Klaus Iohannis. Domnul Preşedinte a sosit la noi în două scopuri. În primul rând, pentru a sărbători Centenarul Independenţei Poloniei şi pentru a vorbi despre prietenia de 100 de ani dintre Polonia şi România, ceea ce subliniem peste puţin prin inaugurarea unei expoziţii. Dar a venit, de asemenea, pentru o întâlnire foarte importantă şi anume este vorba de Summitul statelor din Europa Centrală - Formatul Bucureşti 9. Şi, în legătură cu aceste probleme am discutat cu domnul Preşedinte despre situaţia de securitate în această parte a Europei. Am discutat despre perspectivele întâlnirii noastre de mâine în cadrul Formatului B9, întâlnire care precedă Summitul de la Bruxelles. Sunt convins că atât întâlnirea de astăzi, cât şi Summitul de la Bruxelles vor avea un caracter decisiv, care să dezvolte perspectiva de a construi mediul de securitate şi de colaborare în această parte a Europei, în conformitate cu abordările referitoare la securitate, oriunde acolo acţionează statele NATO şi unde apar diferite ameninţări. Nu ne gândim doar la situaţia noastră, la situaţia din Europa Centrală, la vecinătatea noastră, dar avem în vedere, de asemenea, şi ceea ce se întâmplă în partea de Sud. Ne uităm în jur şi ne susţinem reciproc peste tot acolo unde este nevoie de construirea unei arhitecturi de securitate.

Domnilor, am discutat cu domnul Preşedinte, de asemenea, despre un eveniment care se apropie, un eveniment foarte important şi anume despre Summitul celor Trei Mări. Această colaborare a noastră, pe plan regional, se desfăşoară în condiţii foarte bune. Domnul Preşedinte Iohannis, în septembrie, va organiza un Summit al celor Trei Mări, la Bucureşti. Va fi un prilej pentru a discuta nu numai probleme politice, dar şi despre investiţii, despre proiecte comune care pot fi realizate în cadrul dezvoltării infrastructurii rutiere, feroviare, energetice în partea noastră de Europă, pentru a ne dezvolta în continuare, pentru a prinde din urmă cât mai repede ţările dezvoltate din punctul de vedere al infrastructurii în Vest şi, în acelaşi timp, de a ajunge la un nivel cât mai ridicat din punct de vedere economic.

Vom mai discuta, de asemenea, despre aspectele care se vor concretiza în rezultate economice, pentru că acest lucru este foarte important, o bună comunicare înseamnă şi un bun schimb în domeniul economic, turistic, dar şi crearea unor posibilităţi de comunicare interumană. Îi sunt recunoscător domnului Preşedinte pentru faptul că organizează, va organiza această întâlnire, la care va participa reprezentantul înalt al administraţiei Statelor Unite. Statele Unite abordează foarte serios această formulă de colaborare, Proiectul celor Trei Mări. Se implică din punct de vedere economic şi toţi îi privim cu mari speranţe ca schimbul comercial cu Statele Unite să se amplifice şi să se realizeze. Am discutat cu domnul Preşedinte şi despre colaborarea noastră economică bilaterală. Eu mi-am exprimat bucuria că volumul de mărfuri şi de schimburi economice a crescut cu 5,5 miliarde de euro, anul trecut. Este un rezultat excepţional. Astăzi, pe teritoriul României, funcţionează peste 1.000 de entităţi economice. Antreprenorii polonezi desfăşoară o activitate cât mai eficientă pe teritoriul României. Nivelul exportului nostru în România este pregnant, creşte din ce în ce mai mult, şi acesta este un motiv de bucurie şi, împreună cu domnul Preşedinte, vom crea condiţii cât mai bune pentru ca această colaborare economică să se dezvolte în continuare. Sunt convins că ea va aduce rezultate favorabile pentru ambele noastre state.

Am discutat şi despre situaţia din Uniunea Europeană, am discutat despre perspectiva bugetară viitoare în Uniunea Europeană. Poziţiile noastre în această privinţă sunt similare, sunt convergente. Este vorba despre felul în care ar trebui să se păstreze Fondul de coeziune, la acelaşi nivel, că ar trebui să păstrăm, de asemenea, fondurile referitoare la Politica Agricolă Comună, sunt două componente importante pentru dezvoltarea ţărilor noastre. Cu siguranţă vom lupta ca aceste fonduri să fie păstrate la un nivel cât mai susţinut. România va prelua, în curând Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi, în cadrul Preşedinţiei, suntem gata să împărtăşim experienţa noastră. Vom dori să colaborăm în condiţii cât mai bune pentru realizarea ţelurilor europene.

Am discutat, de asemenea, şi despre pericolul, ameninţările la adresa Europei unite. Am vorbit şi de afecţiunile care apar, despre ameninţările pe care le aduce Brexit, despre chestiuni dificile, dar nutrim convingerea că, din perspectiva noastră, având în vedere şi experienţa noastră, a statelor din Europa Centrală, care s-au aflat dincolo de Cortina de Fier şi care au altă percepţie, pentru că au altă istorie, vom fi capabili să aducem lucruri bune în Uniunea Europeană, ceea ce va face să atenueze această stare de criză. Am discutat cu domnul Preşedinte şi despre Ucraina, despre situaţia Georgiei, în ceea ce priveşte ameninţarea din partea Rusiei. Comisia NATO va putea să ia, să aibă în vedere şi situaţia din Ucraina. De asemenea, va fi probabil dezbătută şi problema Georgiei, într-o comisie. Acestea sunt ambiţiile ţărilor care vor să adere la Alianţa Nord-Atlantică şi care să colaboreze cu această alianţă.

Stimate domnule Preşedinte, mă bucur încă o dată că aţi acceptat invitaţia de a vizita Polonia, pentru prezenţa dumneavoastră, pentru prietenia pe care o dezvoltăm. Încă o dată, vă spun: bine aţi venit la Varşovia!

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis:

Mulţumesc mult, domnule Preşedinte! Dragă Andrzej, pot să spun, încă din capul locului, că sunt foarte bucuros că am revenit aici, în Varşovia. Avem, sper, amândoi, amintiri foarte plăcute de la anterioarele noastre întâlniri şi discuţiile de astăzi au fost foarte, foarte bune. În cadrul Parteneriatului nostru Strategic, am discutat temele pe care, dragă Andrzej, le-ai menţionat şi aş sublinia câteva chestiuni care mi s-au părut deosebit de importante.

În primul rând, întâlnirea aceasta de astăzi, bilaterală, are loc într-un context jubiliar foarte important: serbăm 100 de ani, 100 de ani importanţi pentru statele şi naţiunile noastre. Pentru România este Centenarul Marii Uniri, iar pentru Polonia este Centenarul redobândirii independenţei, două evenimente care sunt extrem, extrem de importante pentru devenirea naţiunilor noastre, aşa cum se găsesc ele în secolul XXI. Sunt foarte bucuros, domnule Preşedinte, că împreună vom merge, peste câteva minute, să inaugurăm o expoziţie dedicată acestor evenimente, o expoziţie dedicată relaţiilor extraordinar de bune româno-poloneze şi vreau să subliniez că nu sunt extraordinar de bune doar acum, recent, sunt foarte bune de foarte multă vreme şi astăzi am avut ocazia împreună să reiterăm multiplele conexiuni pe care le avem şi faptul că foarte multe lucruri le avem chiar în comun. În planul relaţiilor bilaterale, cred că n-am avut niciun aspect discutabil, am avut doar de subliniat lucrurile bune, schimburile economice în creştere, schimburile militare pe care le-am convenit noi doi la ultima întâlnire de tip Summit NATO aici şi sunt foarte mulţumit că avem militarii polonezi în România, cum înţeleg că şi militarii noştri sunt foarte bine primiţi aici, în Polonia.

În general, temele care sunt acum foarte importante pe ordinea de zi a discuţiilor noastre sunt teme de securitate, în mod natural. Mâine ne întâlnim şi cu ceilalţi şefi de stat pentru a discuta în formatul Bucureşti 9, ce avem de discutat în pregătirea Summitului NATO, Summit de luna viitoare, în continuarea celui de anul trecut şi de acum doi ani. Este evident că interesul nostru comun în ce priveşte abordarea de tip NATO este Flancul Estic şi securitatea pe Flancul Estic. Cred că toate lumea ştie care sunt ameninţările, toată lumea cunoaşte vecinătatea dificilă, toată lumea a înţeles că Flancul Estic se compune nu din mai multe părţi care trebuie tratate diferit, ci Flancul Estic se compune din naţiuni care vor împreună să apere Flancul Estic, dar vor evident în acelaşi timp să beneficieze de tot sprijinul celorlalţi membri din NATO.

O chestiune foarte importantă pe care aş sublinia-o fiindcă noi am luptat mult pentru ea este "Apărarea începe de acasă" - aş putea să spun dictonul, iar împărţirea sarcinilor trebuie să meargă inclusiv până la împărţirea sarcinilor financiare şi România a reuşit încă de anul trecut să atingă nivelul anvizajat de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare; lucru pe care deja îl vedem în practică, mari programe de înzestrare au putu fi demarate şi acestea evident că nu sunt benefice doar României, ci întregii structuri NATO.

Summitul NATO trebuie să reconfirme în primul rând solidaritatea şi unitatea aliaţilor, dar în acelaşi timp, şi am subliniat asta amândoi în discuţiile noastre, în nucleu NATO se găseşte relaţia transatlantică şi trebuie să o întărim. Pentru NATO acest lucru este vital, cum este vital şi pentru Uniunea Europeană. Din perspectivă practică, aşteptările noastre sunt ca la întâlnirea de nivel înalt de la Bruxelles, luna viitoare, să avem decizii în sprijinul consolidării pe mai departe a posturii de descurajare şi apărare NATO şi să constatăm că avem o creştere a eficienţei Alianţei. Aceste chestiuni le vom discuta mult mai detaliat mâine. 
Iniţiativa celor Trei Mări şi Summitul pe care îl organizăm în toamna acestui an la Bucureşti a fost un punct important de pe agenda discuţiilor noastre şi discuţiile tete-a-tete şi discuţiile în plen. Ambiţia mea şi a echipei mele este să avem un Summit care duce spre rezultate palpabile, concrete. Vrem să intrăm pe discuţii aplicate, pe proiecte regionale, proiecte aşteptate de toţi participanţii la acest Summit. De aceea, după reuşita întâlnirii de anul trecut de la Varşovia, pe care, dragă Andrzej, ai organizat-o în mod excepţional, vrem să facem următorul pas, de aceea intenţionăm să avem împreună cu Summitul celor Trei Mări un format de tip economic, dorim să implicăm efectiv investitorii într-un format de tip forum economic. Aceste lucruri cu siguranţă vor genera o nouă dinamică, iar, în viziunea noastră, este important să nu rămână un format simplu, regional. Din acest motiv în continuare contăm pe partea americană şi suntem siguri că vom avea o reprezentare din partea Statelor Unite pe măsură, contăm pe sprijin european şi vom avea o participare europeană foarte bună.

Ca teme de vecinătate, le-aş numi, am discutat chiar destul de mult despre vecinii noştri, despre situaţia atât din Ucraina, cât şi din Moldova, situaţii pe care le urmărim amândoi cu atenţie şi evoluţiile sunt foarte importante pentru statele noastre.
În încheiere, vreau să subliniez încă o dată relaţia bilaterală extraordinar de bună între statele şi naţiunile noastre, relaţia extraordinar de bună între Preşedintele polonez şi Preşedintele român şi sunt convins că vom reuşi şi prin manifestările de astăzi şi de mâine să întărim această relaţie şi împreună cu ea îmi imaginez că aducem o contribuţie importantă la întărirea relaţiei cu NATO, dar şi relaţiei cu Uniunea Europeană. Mulţumesc!

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Care este mesajul, dacă va avea o rezonanţă puternică, cu privire la politica rusă în regiune, îndeosebi în contextul schimbării poziţiei ţărilor din Europa şi a regiunii noastre. E vorba de sancţiunile impuse de Uniunea Europeană faţă de Rusia.

Preşedintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: Stimate domnule redactor, mâine, această declaraţie va avea loc mâine şi, atunci, mâine veţi afla exact despre ce este vorba.

Jurnalist: Ce ar putea aduce nou Summitul "Iniţiativa Celor Trei Mări", care va avea loc la Bucureşti, în luna septembrie, în condiţiile în care Polonia este co-iniţiator al formatului?

Preşedintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: De fapt, împreună cu domnul Preşedinte avem un an jubiliar, un an deosebit, pentru că suntem gazdele Summitului de mâine, Formatul Bucureşti 9, iar domnul Preşedinte este, la rândul său, gazda proiectului Celor Trei Mări, din septembrie, unde eu sunt co-iniţiator. Aşadar, este o situaţie, se poate spune, fericită pe care am creat-o pe baza prieteniei, dar trebuie să vă spun că domnul Preşedinte este un politician care are o viziune similară în ceea ce priveşte misiunea sa ca Preşedinte al României, la fel cum am şi eu această misiune. Consider că sarcina mea principală, şi sunt convins că şi domnul Preşedinte consideră la fel, este de a construi nu numai relaţii cât mai bune cu ţările vecine, cu ţările cu care colaborăm, ci de a crea un efect sinergetic, e vorba dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea economică, pentru a asigura un standard de viaţă cât mai înalt, până la urmă, societăţii noastre, pentru că toate aceste demersuri, până la urmă, au drept finalitate acest lucru. Formatul Bucureşti 9 asigură securitatea - un lucru important pentru fiecare dintre noi. Dorim ca popoarele noastre să trăiască în linişte, oamenii să se simtă în siguranţă, să nu îşi facă griji în legătură cu familiile lor. Securitatea, faptul că nu va izbucni vreun război, că nimeni nu ne va ataca, că vom duce o politică înţeleaptă, care să se finalizeze prin faptul ca nimeni să nu se încumete să atace, să ne atace, acest lucru este fundamental şi este o misiune pe care o realizăm în cadrul Formatului Bucureşti 9. În ceea ce priveşte Proiectul celor Trei Mări, aici urmărim dezvoltarea infrastructurii, infrastructură care are şi ea importanţă pentru securitate, pentru că serveşte posibilităţilor economice, posibilităţilor de business, schimbării de opinii, potenţialului turistic, cu alte cuvinte acest proiect ne apropie din ce în ce mai mult, pentru a scurta distanţele dintre ţările noastre. Şi aici, această perspectivă a domnului Preşedinte şi a mea sunt similare în legătură cu implicarea noastră în formatul de la Bucureşti, formatul Proiectului celor Trei Mări.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Răspund folosind ambele formate: Bucureşti 9, care se va desfăşura mâine şi Summitul celor Mări, care se va desfăşura în septembrie, la Bucureşti. Domnul Preşedinte Duda şi cu mine, am fost amândoi implicaţi în crearea acestor două formate şi ele sunt complementare, sunt formate regionale, şi ambele funcţionează cu foarte bune rezultate. Formatul B9 este destinat securităţii, este un format care adună la un loc preşedinţii din ţările de pe flancul estic, discutăm şi împreună reuşim să aducem îmbunătăţiri deciziilor care se iau la Summitul NATO. De exemplu, ultima oară când ne-am întâlnit la Varşovia, în 2016, implicarea noastră comună a dus la o îmbunătăţire netă a ceea ce, între timp, se numeşte prezenţă aliată înaintată. Parte din acest demers a fost, de exemplu, schimbul de batalioane, un batalion românesc se află în Polonia şi un batalion polonez se află în România. Tot atunci au fost aprobate şi alte măsuri, toate benefice pentru zona noastră. Summitul celor Trei Mări, "Iniţiativa celor Trei Mări", vine mai degrabă pe partea economică, de dezvoltare economică şi a infrastructurii în regiunea noastră şi este destinată îmbunătăţirii conexiunilor şi a securităţii şi siguranţei energetice. Ce aduce nou Summitul de la Bucureşti, din această toamnă, este o aplecare mult mai mare spre o concreteţe a proiectelor. Vrem să discutăm proiecte foarte concrete de infrastructură, proiecte de energetică, proiecte de afaceri. De aceea am organizat şi organizăm un forum economic al Summitului şi împreună, sigur, noi doi cu ceilalţi, credem că vom reuşi să avansăm înspre proiecte concrete care vor aduce plusvaloare întregii regiuni.

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: