Publicat: 6 Februarie, 2014 - 10:43
Share

„Abia aşteptam şi noi o mană cerească, o criza turcească, care să ne dea posibilitatea să vindem fără să mişcăm puternic cursul”, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul briefingului de la banca centrală.
Va mai amintiti ce „soptea” ziaristilor, la inceput de an, guvernatorul Mugur Isarescu, cu privire la cursul de schimb? Ca se teme mai degraba de o apreciere decat de o depreciere, sugerand chiar, destul de clar, ca leul ar mai trebui sa piarda din valoare. De ce oare a facut asta Isarescu? ne intrebam noi atunci.
Misterul s-a dezlegat ieri, cand am aflat ca BNR avea atat de multa valuta din imprumuturile externe ale statului si din fondurile europene, incat nu o putea schimba fara sa provoace o apreciere masiva a leului. De aceea avea nevoie mai intai de o depreciere.
Isarescu a spus ieri ca BNR are atat de multa valuta primita de la Ministerul Finantelor din imprumuturile externe si fondurile europene incat in toamna anului trecut nu a reusit sa o schimbe in lei fara sa aprecieze prea mult moneda nationala.
Asa se explica faptul ca pe parcursul ultimelor doua saptamani, odata cu criza valutara din Turcia si alte tari emergente, leul romanesc s-a apreciat, ca efect al interventiilor BNR pentru a schimba valuta trezoreriei statului in leii necesari pentru diverse plati.
Mugur Isarescu: „Evolutia leului invers fara de tendinda altor monede din regiune are explicatii, si as vrea sa va reamintesc ca de mai multe ori BNR, si chiar eu, am spus sa priviti situatia pietei monetare cu consecintele ei - fluctuatiile dobanzilor pe piata monetara si, de asemenea, fluctuatiile cursului de schimb -, si printr-o dominanta pe care o avem, si pe care am spus-o de cateva ori, si anume relatia BNR cu trezoreria statului.
Ministerul Finantelor are un stoc important de valuta, nu numai din imprumuturile externe, dar si din incasarile din fondurile structurale si alti bani europeni, deci este vorba de miliarde de euro. Dansii au insa nevoie de lei ca sa-si plateasca clientii, de exemplu pentru beneficiarii fondurilor europene. Aceste plati se fac in lei, insa Ministerul Finantelor nu schimba valuta pe care o detine in lei, direct pe piata valutara, ci prin intermediul BNR. Si acest lucru este foarte important, nu e o simpla chestiune tehnica. Conform legilor din Romania, care corespund cu legile din alte tari, nu numai noi suntem in aceasta pozitie, toate conturile din Ministerul Finantelor sunt tinute la BNR si valuta ne vine noua.
„Cand BNR cumpara valuta, face emisiune monetara”
In clipa in care BNR cumpara valuta de la finante, face emisiune monetara, asadar creste baza monetara, si asta inseamna o crestere a lichiditatii. Cum am putea sa absorbim aceasta lichiditate din piata? Daca am avea titluri de stat, am face operatiuni de reverse repo si am vinde titluri si am absorbi lichiditate. Daca nu exista titluri, sunt doua variante posibile.
O varianta este sa lasam lichiditate in piata, ceea ce nu e tipic pentru o banca centrala, am spus-o si in toamna, si la inceputul acestui an, intr-un interviu, ca sa subliniez ca este o chestiune importanta. Am lasat lichiditate in piata intr-o maniera atipica pentru o banca centrala, si am spus si scopul: ca sa subliniem, sa tusam, poate mai mult decat trebuie, dar am simtit eu nevoia sa facem acest lucru, faptul ca dobanzile se duc in jos.
Sau, a doua varianta, sa vindem ceea ce am cumparat noi. Suntem intermediari, in definitiv, vindem ce am cumparat de la Ministerul de Finante.
In momentul in care facem aceasta operatiune, de a vinde ceea ce am cumparat, sau ceea ce ni s-a vandut de la Ministerul de Finante, e nevoie de un moment bine ales, pentru a nu perturba prea mult piata monetara si piata valutara. Pentru ca pana la urma le perturbi, daca trebuie sa vinzi cateva miliarde de euro, aceste sume trebuie sa fie inghitite de catre piata.
„In toamna nu puteam sa vindem valuta”
Va mai pot spune ca de la un punct incolo, si aici intru in detaliile operatiunilor BNR, ca in toamna de exemplu, nu puteam sa vindem. Orice vanzare ar fi apreciat cursul spre zone pe care in evaluarea noastra erau nesustenabile, deci nu faceam decat sa marim volatilitatea cursului in sensul aprecierii, lucru pe care nu ni-l dorim si pe care nu l-am declarat. Noi am spus ca avem managed floating, cu alte cuvinte flotarea (cursului) este in Romania administrata, controlata, daca va place mai mult cuvantul acesta, condusa daca va place si acest cuvant, pentru a conduce cursul intr-o zona de echilibru, si a evita volatilitatile foarte mari.
Si cu o explicatie pe care tin minte ca in urma cu un an sau doi v-am plictisit, cand v-am spus despre o asimetrie a impactului cursului asupra preturilor. Deci cand cursul se depreciaza, impactul aproape e 100%, se duce in cresteri de preturi si mai ales importatorii isi posteaza preturile interne, bazate pe preturile de import, unde a ajuns cursul cel mai sus, dar cand cursul incepe sa se aprecieze, sunt prudenti.
As prefera sa spuneti ca nu urmarim o anumita miscare de curs, dimpotriva, ca sa zic asa, asteptam si noi o mana cereasca, o criza turceasca, care sa ne dea posibilitatea sa vindem. Si sa vindem fara sa miscam puternic cursul. Cam asta am vrut sa va spun.
Deci noi nu am urmarit sa miscam cursul, dimpotriva, ci sa vindem, sa absorbim excesul de lichiditate, sa vina dobanzile in apropierea ratei dobanzii de politica monetara, pentru ca acolo trebuie sa stea, nu unde erau inainte. Deci ele n-au explodat, ci s-au dus dobanzile de pe piata monetara acolo unde trebuie ele sa stea si sa nu se miste prea tare cursul.”


Autor: Bancherul.ro