Publicat: 9 Septembrie, 2016 - 16:42
Share

Ulterior reintegrării Dobrogei în România, în orașul Constanța a fost instituită oficial, la 23 noiembrie 1878, administrația românească, în locul celei otomane. În baza regulamentului de organizare și împărțire administrativă, a fost înființat Consiliul Comunal și cancelaria primăriei. În acest context, în ședința consiliului din 14 decembrie s-a luat în dezbatere organizarea celorlalte servicii subordonate primăriei, printre care și serviciul de incendiu. Și asta deoarece, alături de cutremure, inundații și secete, focul a pricinuit mari pagube materiale și, nu de puține ori, și-a luat și tribut de sânge. De aceea organizarea unor formațiuni de luptă împotriva focului și instituirea unor reguli de prevenire a incendiilor erau mai mult decât necesare. Așa se face că, la instalarea autorităților administrative în județul Constanța, la sfârșitul anului 1878, problemele de pază și stingere a incendiilor în oraș au intrat în competența Primăriei Constanța, care a organizat serviciul de salubritate publică și stingere a incendiilor din oraș.

Documentele existente la 1880 indică faptul că stingerea incendiilor era în atribuția organelor de poliție ajutați de hamalii din Portul Constanța și sacagii. După acest an, se creează serviciul 'Pompieriei Comunale', serviciu constituit dintr-un comandant și 14 oameni de serviciu, 26 de cai, patru pompe mobile și 13 sacale, în caz de nevoie apelându-se și la ajutorul a 80 de sacagii.

În 1925, ca urmare a slabei organizări și instruiri a pompierilor, Primăria Constanța întreprinde demersurile necesare în vederea militarizării acestui serviciu, acțiune concretizată în 1926, când pompierii din Constanța au fost militarizați, în fruntea serviciului fiind numit slt. Nicolae Picioruș. 1926 este considerat ca fiind anul în care s-a înființat prima subunitate de pompieri militari în Dobrogea. Aceasta subunitate, a funcționat sub egida primăriei până în 1949, când trece în cadrul trupelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI) sub denumirea de Compania Pompieri Constanța aparținând, din punct de vedere organizatoric, de Grupul Regional de Pompieri Ploiești. În urma raionării administrative a țării, din 1952, compania își schimbă titulatura în Compania PCI Constanța Oraș, aparținând de Grupul Regional PCI Constanța, cu sediul în orașul Constanța și care își exercita atribuțiunile de pază contra incendiilor pe teritoriul regiunii și orașului Constanța.

Din anul 1960, ca urmare a schimbării denumirii regiunilor administrative, Compania P.C.I. Constanța Oraș face parte din Grupul Regional PCI Dobrogea, cu sediul în orașul Constanța, str. Mircea nr. 104. Activitatea de bază a acestei companii este asigurarea intervenției pentru localizarea și lichidarea incendiilor declarate în orașul Constanța cât și în cuprinsul raioanelor: Negru Vodă, Hârșova, Istria, o parte din raionul Medgidia precum și pe teritoriul Constanța litoral.

Următoarea secție de pompieri înființată a fost Compania PCI Constanța Port, în 1930, aceasta fiind organizată în scopul asigurării intervenției pentru localizarea și lichidarea incendiilor declarate pe teritoriul portului. Din 1942 compania își desfășoară activitatea în zona porții de acces nr. 2, iar din 1976 Compania de Pompieri Port se mută într-un sediu nou, construit în zona porții nr. 5, unde funcționează și astăzi.

La data de 22 septembrie 1940, prin transferul fostei Secții de pompieri Bazargic în orașul Medgidia, se înființează Secția de Pompieri Medgidia, funcționând sub egida primăriei orașului. Activitatea de bază era asigurarea intervenției pentru stingerea (localizarea și lichidarea) incendiilor declarate în orașul Medgidia, cât și în raioanele Adamclisi, Negru Vodă o parte și Hârșova partea de est.

La nivelul țării, organizarea trupelor de pompieri a trecut prin mai multe etape. La 1934 unitatea din județul nostru era subordonată Grupului 2 Pompieri Craiova, iar din 12 februarie 1937 se înființează Grupul de Pompieri Constanța. În urma reformei administrative din 13 august 1938, acesta devine Grupul (ținutul) Marea, iar la 12 august 1943, prin Ordinul Marelui Stat Major a revenit la titulatura inițială. Urmează o lungă perioadă de organizări și reorganizări administrativ teritoriale care au avut urmări și asupra Corpului Pompierilor Militari și implicit asupra Grupului Regional Pază Contra Incendiilor Dobrogea, grup care la 01 octombrie 1968 se desființează și apare Grupul de Pompieri al județului Constanța.

La 01 iulie 1975 se înființează Compania de Pompieri Mangalia, iar la 01 iunie 1980, prin Ordinul Ministrului de Interne, se înființează Compania de Pompieri Midia-Năvodari. Această companie avea misiunea principală de a asigura intervenția la incendii pe Platforma Petrochimică Midia-Năvodari. Câțiva ani mai târziu, în 1986, prin ordinul Comandantului Pompierilor s-a înființat Pichetul de Pompieri Cernavodă, cu misiunea de a asigura intervenția la incendii la Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă.

Organizarea companiilor de pompieri de până la 1989 lăsa aglomerările urbane neacoperite din punct de vedere operativ. Astfel, după 1990, eforturile pompierilor militari au fost direcționate pentru înființarea de noi subunități în localități, în vederea împărțirii judicioase a raioanelor de intervenție și asigurarea timpilor de intervenție operativi pe teritoriul județului. Primul pas a fost făcut la data de 01 septembrie 1992, când s-a înființat Compania de Pompieri Palas Constanța. Avându-se în vedere întinderea județului, puterea economică, diversitatea activităților desfășurate de agenții economici și nu în ultimul rând numărul mare de locuitori, la 15 august 1995, Grupul de Pompieri al județului Constanța se transformă în Brigada de Pompieri 'Dobrogea' a județului Constanța, fiind structurată în:

Batalionul de Pompieri 1 Constanța — Oraș format din Detașamentul 1 Constanța — Oraș, Compania 1 Constanța — Palas și Compania 2 Midia — Năvodari;

Batalionul de Pompieri 2 Constanța — Port format din Detașamentul 2 Constanța — Port, Compania 3 Mangalia și Compania 4 Tuzla;

Batalionul de Pompieri 3 Cernavodă format din Detașamentul 3 Cernavodă, Compania 5 Medgidia și Compania 6 Hârșova.

Odată cu reorganizarea Grupului de Pompieri s-au înființat și două noi subunități, actualele Stații de Pompieri Tuzla și Hârșova. Ultima unitate constănțeană a fost înființată pe data de 9 septembrie 2000 în localitatea Chirnogeni — Pichetul de Pompieri '13 Septembrie 2000'.

În decembrie 2004, prin fuzionarea Comandamentului Protecției Civile cu Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari și a structurilor județene corespondente, a luat ființă Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), cu structuri similare în teritoriu și o complexă structură organizatorică de sprijin la nivelul administrației publice centrale și locale. Componentă a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, IGSU este elementul integrator și coordonator la nivel național al tuturor instituțiilor cu atribuții în managementul situațiilor de urgență. Pornind de la ceea ce s-a realizat pe multiple planuri, pompierii sunt preocupați să-și desfășoare activitatea la parametri optimi, care să permită profesionalizarea la toate nivelurile, pentru a fi permanent în slujba comunității, un element de bază al societății, generator de încredere și siguranță.

COMPARTIMENTUL INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE