29 mai 2022

Klaus Iohannis: Chiar dacă avem acum o criză guvernamentală, nu ne abatem de la parcursul nostru european şi euroatlantic

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Update:

 

Discursul Preşedintelui României, Klaus Iohannis, susţinut cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut marţi, 7 septembrie 2021, la Palatul Cotroceni, un discurs cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, desfăşurate în format videoconferinţă.

Vă prezentăm în continuare textul discursului:

Domnule Prim-ministru,
Domnule ministru al afacerilor externe,
Doamnelor şi domnilor ambasadori şi şefi de misiune,

Mă bucur că ne putem întâlni, chiar şi în acest format virtual, cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.

Suntem în continuare afectaţi de pandemia de COVID-19 şi dumneavoastră, diplomaţii români, cunoaşteţi foarte bine cât de multe probleme au fost generate de efectele acestui virus. Cetăţenii noştri au avut nevoie de sprijinul instituţiilor statului, iar dumneavoastră aţi făcut eforturi importante pentru a-i ajuta să treacă mai uşor prin această perioadă complicată.
Apreciez în mod deosebit că v-aţi implicat cu rezultate foarte bune în această „bătălie”, în beneficiul direct al cetăţenilor români.

Doamnelor şi domnilor,

Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării, adoptată anul trecut, ia deja în considerare noile tendinţe cu care ne confruntăm în context pandemic, cu impact major asupra securităţii şi relaţiilor internaţionale.

Pe acest fond, apreciez faptul că la nivelul diplomaţiei române se derulează un exerciţiu permanent de reflecţie strategică şi mai ales faptul că în acest an reuniunea diplomaţiei are în centrul său o dezbatere privind conceptul de rezilienţă, atât internă, la nivel statal, cât şi la nivel extern, având ca punct de plecare perspectiva impactului pandemiei asupra relaţiilor internaţionale.

Diplomaţia joacă un rol de prim rang în eforturile la nivel naţional şi european de a răspunde noului context internaţional şi de a ne putea adapta continuu şi vizionar provocărilor cu care ne confruntăm.

Trebuie să participăm concret, solid, la acţiunea comună, în Uniunea Europeană, în NATO şi cu partenerii cu care împărtăşim aceleaşi valori şi acelaşi mod de abordare, pentru a apăra interesele strategice care ne unesc şi pentru a scădea dependenţa de partenerii cu conduită şi obiective contrare acestora.

De aceea, diplomaţia română trebuie să rămână angajată, mai ales în procesele de reflecţie în curs din cadrul NATO şi al Uniunii Europene, în ceea ce priveşte conceptul cuprinzător al rezilienţei, pentru identificarea răspunsurilor celor mai potrivite şi mai eficace la noile provocări şi schimbări.

Pentru România, rămâne esenţial ceea ce numeam, la o întâlnire a noastră anterioară, „triunghiul de aur” al politicii externe a României: creşterea rolului nostru în Uniunea Europeană şi în NATO, respectiv dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Concomitent, în plan intern, avem nevoie de o strânsă cooperare interinstituţională, dublată de cooperarea dintre autorităţi şi societate, pentru a întări România în faţa riscurilor şi a provocărilor actuale, dar şi viitoare.

Rezilienţa noastră, ca stat şi societate, trebuie consolidată şi printr-o ancorare mai profundă a tuturor cetăţenilor noştri în valorile fundamentale democratice, europene şi euroatlantice.
Şi pe această dimensiune de acţiune diplomaţia română are un rol de jucat: trebuie să continuaţi să fiţi interfaţa noastră, care semnalează şi aduce în ţară lecţiile învăţate pozitive, benefice modernizării României.

Doamnelor şi domnilor,

Dacă ne raportăm la unul dintre reperele principale ale politicii noastre externe – apartenenţa la Uniunea Europeană, trebuie să conştientizăm că ne aflăm într-un context în care primează preocuparea pentru cum construim Europa de mâine. De aceea, dezbaterile care au loc la nivelul Uniunii vizează domenii diverse, precum schimbările climatice şi digitalizarea.
Acestea reflectă nevoia de adaptare a Uniunii şi a statelor membre la evoluţii fără precedent, precum şi necesitatea unei „regândiri”, aş spune, a priorităţilor de acţiune pe termen mediu şi lung prin filtrul noii realităţi.

Aceasta înseamnă, în esenţă, construcţia rezilienţei Uniunii. Asistăm, aşadar, la un moment de cotitură pentru perspectivele Uniunii, pentru locul său în plan global şi, implicit, pentru rolul pe care statele membre şi-l pot asuma în baza intereselor comune.

De aceea, este potrivit şi necesar ca România să contribuie mai mult la acest proces.

Pe acest fundal are loc şi dezbaterea asupra viitorului Europei – un instrument concret pentru a identifica „lecţiile învăţate” din pandemie şi pentru a îmbunătăţi performanţa noastră, ca Uniune şi ca state membre, pentru a ne creşte capacitatea de reacţie şi adaptare în faţa unor provocări viitoare, similare sau de alt tip.

România s-a implicat activ la nivel european în demersurile comune din toată această perioadă dificilă.

Am susţinut necesitatea funcţionării fără obstacole a Pieţei Interne şi am impulsionat măsurile care au vizat asigurarea coridoarelor verzi pentru tranzit. Am fost primul stat care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene – rescEU stockpiling.

În planul relaţiilor externe, România şi-a ajutat partenerii – din Uniune, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina – cu echipamente medicale, cu echipe de medici şi cu donaţii de vaccinuri. Aceste exemple întăresc argumentul că numai prin unitate şi solidaritate pot fi depăşite situaţiile de criză şi găsite cele mai bune soluţii. Este un argument pe care vă îndemn să îl reiteraţi constant în dialogul dumneavoastră diplomatic.

De asemenea, Uniunea Europeană a dovedit că are capacitatea de a adopta un Plan economic de relansare pentru gestionarea efectelor pandemiei.

Uniunea a dovedit, totodată, că poate implementa un sistem comun de achiziţii, pentru a asigura accesul tuturor cetăţenilor săi la vaccinuri.

Această pandemie nu va fi însă ultima provocare pentru Bruxelles şi statele membre. De aceea, trebuie să ne pregătim mai bine pentru viitor, să creştem capacitatea de anticipare şi să perfecţionăm mecanismele europene de gestionare a crizelor, pentru situaţii viitoare.

Avem nevoie, spre exemplu, de o Uniune a Sănătăţii, precum şi de creşterea productivităţii şi a capacitaţilor industriei de profil. Digitalizarea este una dintre tendinţele transformatoare accelerate pe fondul pandemiei, alături de necesitatea de a regândi dimensiunea de tranziţie către un viitor durabil şi verde.

Această transformare este necesară nu doar ca adaptare la criză, ci şi ca demers de susţinere a rezilienţei Uniunii Europene şi a statelor membre, ceea ce presupune un efort comun, în care rolul fiecărei ţări, inclusiv al României, este esenţial.

Pe toate marile „dosare europene”, diplomaţia română trebuie să îşi crească capacitatea de a anticipa tendinţe, de a identifica elementele strategice care vin în sprijinul promovării intereselor naţionale. Vă încurajez să veniţi cu iniţiative pe care ţara noastră le-ar putea implementa sau la care s-ar putea asocia, precum şi de a pune în ecuaţie diverse alianţe şi parteneriate în acest sens.

Vă rog să continuaţi demersurile de a urmări realizarea obiectivelor noastre la nivel european, de exemplu aderarea la spaţiul Schengen.

Doamnelor şi domnilor,
România a continuat, prin acţiunea sa externă, angajamentul profund pentru consolidarea relaţiei transatlantice.

Viitorul parteneriatului transatlantic este esenţial pentru rezilienţa comunităţii internaţionale a democraţiilor. Speranţa şi dinamismul proiectate de Administraţia Biden în relaţia transatlantică nu trebuie irosite.

La nivel bilateral, relaţia dintre România şi Statele Unite ale Americii se bazează pe un Parteneriat Strategic solid şi profund, pe încredere şi predictibilitate, pe apartenenţa comună la valorile democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului.

Anul acesta marcăm câteva momente speciale în relaţia noastră.

Se împlinesc, peste câteva zile, 10 ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite.

De asemenea, aniversăm 10 ani de la semnarea Acordului româno-american privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Discuţiile pe care le-am avut în iunie cu Preşedintele Biden, în marja Summitului NATO, au reprezentat un prilej foarte bun de reconfirmare a solidităţii Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite. Totodată, ţin să menţionez participarea, în premieră, a unui Preşedinte al Statelor Unite ale Americii la Summitul Formatului Bucureşti 9, pe care l-am găzduit aici, în această sală, în luna mai.

Mesajul Preşedintelui Joe Biden, atât în cadrul B9, cât şi la Summitul NATO, a fost foarte încurajator pentru Aliaţii de pe Flancul Estic, inclusiv pentru România.

Preşedintele Biden a transmis că relaţia transatlantică nu se rezumă doar la legătura dintre cele două maluri ale Atlanticului, ci se întinde peste Europa, până la Marea Baltică şi Marea Neagră, iar parteneriatul dintre Statele Unite ale Americii şi Europa reprezintă piatra de temelie a relaţiilor internaţionale. Aşadar, rămân ferm convins că legătura transatlantică are o importanţă vitală pentru noi.

NATO a avut şi are un rol însemnat în gestionarea efectelor pandemiei, dar şi a celorlalte riscuri, şi a celorlalte ameninţări şi a provocărilor de securitate.

În urma Summitului aliat desfăşurat la Bruxelles, pe 14 iunie, putem spune că România îşi consolidează decisiv rolul de actor care participă activ la asigurarea securităţii euroatlantice, de contribuitor semnificativ la implementarea obiectivelor Alianţei.
Pachetul de decizii adoptat în iunie va întări cu certitudine rolul politic şi militar al NATO în următorii ani.

În acest context, pentru România au o importanţă deosebită deciziile privind continuarea consolidării posturii de descurajare şi apărare, dezvoltarea capacităţii de răspuns în situaţii de criză şi a relaţiilor cu partenerii.

De asemenea, în strânsă legătură cu procesul de reflecţie NATO 2030, aflat deja în curs, este important pentru noi toţi procesul de conturare a noului Concept Strategic al Alianţei.

Vă rog să vă implicaţi cu toată energia şi viziunea în negocierea acestuia.

În acest demers complex de negociere trebuie susţinute o serie de priorităţi, precum întărirea posturii NATO, în mod coerent, pe tot Flancul Estic şi consolidarea atenţiei strategice sporite pentru zona Mării Negre, susţinerea partenerilor din Vecinătatea Estică şi dezvoltarea capacităţii lor de a răspunde adecvat oricăror potenţiale crize.

România continuă, totodată, să menţină ferm angajamentul privind alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, necesar înzestrării şi modernizării forţelor noastre armate.
Summitul NATO din 14 iunie a salutat şi a apreciat contribuţiile României, cum este cazul iniţiativei de a crea la Bucureşti Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă. Centrul este o contribuţie esenţială la consolidarea rezilienţei NATO, a Uniunii Europene, a statelor membre şi a partenerilor noştri din vecinătate, şi nu numai. Felicit MAE pentru efortul depus pentru operaţionalizarea sa!

Doamnelor şi domnilor,

Pentru că vorbim despre domeniul securităţii şi despre realizări ale diplomaţiei române, vreau să vă felicit şi pentru o altă realizare deosebită a dumneavoastră.

Mă refer la efortul diplomatic de excepţie, din decembrie 2020, de a obţine, prin demersuri complexe, găzduirea la Bucureşti a Centrului Uniunii Europene de competenţe în materie de securitate cibernetică – primul organism al Uniunii al cărui sediu este obţinut de ţara noastră.
Vreau să apreciez, totodată, şi creşterea de profil şi relevanţă proiectate de România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, în ce priveşte Trilaterala pe teme de securitate cu Polonia şi Turcia.

Reuniunea desfăşurată în aprilie, la Bucureşti, la care au participat, pentru prima dată, Georgia şi Ucraina, a fost organizată într-un moment extrem de oportun în contextul de securitate dificil creat de Rusia la Marea Neagră.

În ceea ce priveşte cooperarea regională, Summitul din iulie, de la Sofia, a consemnat avansul Iniţiativei celor Trei Mări prin continuarea implementării direcţiilor strategice stabilite la Summitul din 2018, de la Bucureşti.

Summitul din acest an a fost relevant şi pentru că a prilejuit sublinierea importanţei strategice pentru România a proiectelor Rail2Sea şi Via Carpathia. Este fundamental să continuaţi să susţineţi aceste proiecte, inclusiv finanţarea lor, pentru că sunt esenţiale pentru dezvoltarea noastră şi pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic.

Semnificativă este contribuţia ţării noastre şi la consolidarea ordinii internaţionale bazate pe reguli, prin rolul nostru în Comunitatea Democraţiilor, inclusiv prin prelungirea Preşedinţiei României la acest for până în 2022, şi, mai nou, în cadrul Alianţei pentru Multilateralism, cu privire la care am aprobat anul trecut alăturarea României.

Acţiunile noastre de politică externă au urmărit şi consolidarea celorlalte parteneriate şi relaţii strategice sau cu caracter strategic ale României, precum şi cu alte state de care ne apropie valori şi interese fundamentale.

Pe această bază, aprofundarea relaţiilor şi a parteneriatelor strategice cu state precum Germania, Franţa, Spania, Italia rămâne o preocupare constantă.

De asemenea, Polonia rămâne un partener apropiat al României, cu care cooperăm strâns în plan securitar şi regional, şi continuăm să dezvoltăm relaţia cu Turcia.

Totodată, este important să menţinem o relaţie consolidată de cooperare cu Regatul Unit – şi lucrăm la actualizarea Parteneriatului nostru Strategic. Împărtăşim valori şi multe obiective comune, în domenii de acţiune precum combaterea schimbărilor climatice, a terorismului sau cooperarea intensificată de securitate la Marea Neagră.

Nu în ultimul rând, vom continua să susţinem prosperitatea şi securitatea statelor din Balcanii de Vest, inclusiv prin politica de extindere a Uniunii.

În afara spaţiului european, acordăm atenţia necesară relaţiilor cu parteneri de tip strategic de prim rang, ca Israel, Japonia, Republica Coreea şi Canada.

Referitor la relaţia tradiţională cu China, căutăm soluţii compatibile cu interesele naţionale la nivel securitar şi în plan economic.

Avem, în mod evident, în vedere sincronizarea cu abordarea strategică a Uniunii şi raportarea faţă de dinamica relaţiilor partenerilor transatlantici cu acest actor global deosebit de important.

În ceea ce priveşte evoluţiile recente din Afganistan, împreună cu partenerii noştri ne vom implica activ în limitarea cât mai mult a efectelor în plan securitar. Folosesc acest prilej pentru a reitera aprecierea faţă de activitatea Celulei de criză interinstituţionale coordonate de MAE, care a reuşit să repatrieze 49 de cetăţeni români, 7 cetăţeni ai unor state aliate şi să evacueze 156 de cetăţeni afgani.

În ce priveşte Rusia, poziţia noastră rămâne neschimbată: o relaţie normală depinde de revenirea la un comportament predictibil, bazat pe respectarea dreptului internaţional.
Continuă blocajele în soluţionarea conflictelor prelungite, în timp ce militarizarea Crimeii şi a Mării Negre rămâne îngrijorătoare.

Este salutară în acest context acţiunea tot mai pronunţată a diplomaţiei române la nivel regional pe dosarul conflictelor îngheţate, prin eforturile de a oferi acestei teme vizibilitate şi greutate sporite la nivel european.

Mă refer la demersuri coordonate cu alte state cu valori şi obiective comune, inclusiv la acţiuni de impact, cum ar fi turneul comun în Caucazul de Sud al şefilor diplomaţiilor din România, Austria şi Lituania, în coordonare cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene.

Vorbind despre vecinătate, ne-am exprimat preocuparea puternică faţă de evoluţia evenimentelor din Belarus şi participăm activ la eforturile Uniunii Europene în acest dosar.
România sprijină, în continuare, obiectivul unui parcurs european ireversibil al Republicii Moldova, în special după alegerea în funcţia de Preşedinte a doamnei Maia Sandu şi alegerile parlamentare istorice din 11 iulie, câştigate de forţele pro-reformă şi pro-europene.

Ne menţinem sprijinul consistent pentru cetăţenii acestei ţări, aşa cum am dovedit-o prin fapte – am promis în decembrie, la vizita mea la Chişinău, un pachet substanţial de sprijin, care a fost îndeplinit şi chiar depăşit prin livrările a peste 500 de mii de doze de vaccinuri.

Am discutat aprofundat cu doamna Preşedinte Sandu şi pe 27 august despre angajamentul ferm şi concret al României pentru priorităţile de reformă ale noului guvern.

Acest sprijin, acordat în baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, va creşte exponenţial, pentru a duce la apropierea de valorile democratice şi europene, prin reforme autentice, în beneficiul tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.

Acest moment de foarte bun augur trebuie însoţit de un efort tot mai serios şi aprofundat de reformă şi transformare instituţională, care să crească astfel rezilienţa Republicii Moldova.
În acelaşi timp, rămân solide principiile de bază ale politicii noastre externe în raport cu vecinii direcţi sau în relaţie cu zone mai îndepărtate, dar de interes actual pentru România, unde avem ţări prietene: Orientul Mijlociu, Indo-Pacific, continentul african, America Latină şi Caraibi.

Vom continua să pledăm pentru soluţionarea paşnică a tuturor diferendelor, pentru respectarea dreptului internaţional şi a drepturilor omului, pentru promovarea democraţiei şi pentru consolidarea eficientă a multilateralismului, în primul rând în cadrul ONU.

Înainte de a încheia, vreau să fac câteva referiri şi la situaţia politică internă. În România, se respectă valorile democratice, Constituţia ţării şi, chiar dacă avem acum o criză guvernamentală, nu ne abatem de la parcursul nostru european şi euroatlantic. Vom găsi o soluţie bună şi pentru această criză. Acesta este mesajul pe care vă rog ca fiecare dintre dumneavoastră să-l transmiteţi în statele în care reprezentaţi ţara noastră.

România continuă să fie o ţară stabilă, care nu deraiază de la valorile şi angajamentele asumate! Vă garantez că vom găsi cele mai potrivite soluţii pentru actuala criză politică şi guvernarea pentru România şi pentru români va continua.

În final, vă urez mult succes şi am deplină încredere în implicarea dumneavoastră profesionistă, pentru români şi pentru România! Şi, nu în ultimul rând, vă doresc multă sănătate şi putere de muncă!

Vă mulţumesc!

Departamentul Comunicare Publică

 

 

 

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la întâlnirea cu diplomaţii români, că ţara noastră continuă să fie o ţară stabilă.

„Chiar dacă avem acum o criză guvernamentală, nu ne abatem de la parcursul nostru european şi euroatlantic. Vom găsi o soluţie bună şi pentru această criză. Acesta este mesajul pe care vă rog ca fiecare dintre dumneavoastră să-l transmiteţi în statele în care reprezentaţi ţara noastră. România continuă să fie o ţară stabilă, care nu deraiază de la valorile şi angajamentele asumate. Vă garantez că vom găsi cele mai potrivite soluţii pentru actuala criză politică şi guvernarea pentru România şi pentru români va continua”, a afirmat preşedintele Iohannis, într-o intervenţie video, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.