Publicat: 27 Aprilie, 2018 - 15:35

Curtea Constituţională a admis joi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

”În ziua de 26 aprilie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sa pronunțat, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, obiecție formulată de Președintele României.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar sunt neconstituționale.

În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a reținut că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, ce reiese din prevederile art.61 alin.(2) din Constituție.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului”, se arată în decizia CCR.

În sesizare, şeful statului invoca, printre altele, faptul că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea principiului bicameralismului.

Iohannis a trimis Curţii o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar deoarece ar încălca prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 75 alin. (3) din Constituţie.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, legea a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 8 iunie 2016, fiind adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 6 februarie 2018, într-o formă diferită faţă de cea respinsă de Senat, cu încălcarea principiului bicameralismului.

"În forma respinsă de Senat legea reglementa numai modificarea dispoziţiilor art. 94 alin. (1) din Legea 7/2006 în sensul aplicării prevederilor art. 44, 73 şi 73 indice 1 din Legea 7/2006 şi cu privire la personalul de specialitate din cadrul Autorităţii Electorale Permanente care are acelaşi statut cu cel al personalului din aparatul Parlamentului. (...) Astfel, faţă de forma dezbătută de Senat, se introduce posibilitatea: exercitării cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporară a unei persoane angajate cu contract individual de muncă; eliberării din funcţia publică parlamentară de şef departament/ director general de către secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului; actualizării pensiilor de serviciu stabilite în temeiul art. 73 indice 1 din Legea 7/2006 şi calculate până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 59/2017 cu majorarea salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate. Totodată se prevede şi termenul în care decizia de pensionare trebuie comunicată Camerei Deputaţilor şi Senatului, după caz", se preciza în sesizare.

De asemenea, preşedintele a arătat că au fost încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţia României, în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea normei.

Klaus Iohannis a susţinut că prin art. I pct. 3 al legii supuse controlului - art. 69 din Legea 7/2006 - nu se respectă cerinţele de claritate şi previzibilitate ale normei, contravenind art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât nu este indicat fără echivoc destinatarul obligaţiei prevăzute la art. 69 alin. (2), respectiv destinatarul obligaţiei de comunicare a deciziei de pensionare.

"Art. I pct. 4 din legea supusă controlului - art. 94 alin. (1) din Legea 7/2006 - extinde aplicarea prevederilor cu privire la vechimea în muncă, indemnizaţia în cazul încetării raportului de serviciu din motive neimputabile, respectiv pensia de serviciu, şi asupra personalului Autorităţii Electorale Permanente. Însă, în condiţiile în care art. 102 alin. (6) din Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente stabileşte că personalului din aparatul de specialitate al AEP i se aplică în mod corespunzător prevederile Legii 7/2006, considerăm că norma nou introdusă este neclară şi de natură a permite interpretări diferite. Astfel, nu rezultă cu claritate dacă personalului AEP i se vor aplica doar dispoziţiile art. 44, 73 şi 73 indice 1 din Legea 7/2006 sau, în mod corespunzător, şi celelalte dispoziţii din Legea 7/2006. În cea de a doua interpretare, modificarea operată ar conduce la existenţa unui paralelismul legislativ, ceea ce contravine art. 16 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi, implicit, art. 1 alin. (5) din Constituţie", a mai arătat preşedintele.

El a invocat şi încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Totodată, şeful statului a precizat că articolul II din legea supusă controlului, care vizează actualizarea pensiilor de serviciu, instituie "un privilegiu nejustificat obiectiv şi raţional pentru funcţionarii publici parlamentari şi, implicit, pentru personalul asimilat acestora faţă de alte categorii de personal menţionate chiar în OUG 59/2017, categorii ce beneficiază de pensie de serviciu".

"Privilegiul nejustificat este instituit chiar în cadrul aceleiaşi categorii, între beneficiarii pensiei de serviciu stabilite în temeiul art. 73 indice 1 din Legea 7/2006, calculată până la intrarea în vigoare a dispoziţiilor OUG 59/2017 şi beneficiarii pensiei de serviciu stabilite în temeiul art. 73 indice 1 din Legea 7/2006, calculată după intrarea în vigoare a dispoziţiilor OUG 59/2017. Astfel, se aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, aşa cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii. (...) Mai mult, sintagma 'persoane care beneficiază de pensia de serviciu actualizată în temeiul unei hotărâri judecătoreşti' este neclară, contrar cerinţelor de claritate şi previzibilitate prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât nu se precizează dacă este vorba doar despre persoanele care au obţinut actualizarea pensiei în urma modificărilor aduse de OUG 59/2017 sau dacă vizează orice persoană care a obţinut o actualizare a pensiei în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, cea de a doua ipoteză fiind susceptibilă, la rândul ei, de a genera o discriminare între aceste persoane şi ceilalţi beneficiari, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie", se mai spunea în sesizare.

Tag-uri Institutii: