13 august 2022

Klaus Iohannis: Din partea mea există susţinere pentru cota unică

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Declaraţiile de presă susţinute de Preşedintele României, Klaus Iohannis, înaintea participării la Summitul NATO de la Madrid

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, 29 iunie 2022, la Madrid, Regatul Spaniei, declaraţii de presă înaintea participării la Summitul NATO.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiilor de presă:

„Bună ziua!

Suntem la Madrid la Summitul NATO.

NATO este garanţia securităţii noastre şi în aceste vremuri complicate, când Rusia a atacat Ucraina şi noi suntem vecini ne dăm seama cu atât mai mult cât de importantă este umbrela NATO pentru noi, pentru securitatea noastră, pentru securitatea fiecărui român.

Acest Summit a fost calificat de unii drept unul istoric şi cred că au dreptate.

În fapt, Summitul a început deja aseară. Au fost întâlniri informale, a fost o recepţie formală la Regele Spaniei, dar discuţiile au intrat deja direct în subiect acolo. Atmosfera, după părerea mea, este una pozitivă, una bună, cu toate că situaţia de securitate şi situaţia economică nu sunt grozave.

Acest summit vine să aducă un nou Concept Strategic. Adică vom decide împreună astăzi şi mâine cum va aborda NATO problemele de securitate în următorul deceniu, cum vom aborda războiul din Ucraina, cum vom aborda Flancul Estic şi aşa mai departe.

Eu, echipa mea, România avem aşteptări foarte concrete de la acest summit. Ne aşteptăm, bunăoară, să se decidă o întâlnire, o consolidare semnificativă a Flancului Estic, Flancul Estic unde suntem noi situaţi, asta însemnând că ne aşteptăm la o creştere semnificativă a numărului militarilor aliaţi care vor fi staţionaţi pe Flancul Estic şi, implicit, sigur, şi la noi în România.

Ne aşteptăm ca zona Mării Negre unde ne găsim şi unde se desfăşoară războiul să fie declarată zonă de interes strategic pentru NATO. Ne aşteptăm ca cea mai importantă zonă de pericol să fie declarată Rusia, deci Rusia să fie declarată ameninţarea semnificativă pentru NATO, fiindcă asta este.

Ne aşteptăm destul de concret – ca să dau şi exemple de acest fel – ca grupurile de luptă care au fost propuse şi sunt în constituire pe Flancul Estic să devină mai mari, să devină brigăzi.

Este evident că sunt şi alte teme care vor fi dezbătute la acest Summit, bunăoară aşa numita politică a „uşilor deschise”, pe care o sprijinim din capul locului, va avea un aspect foarte concret: Suedia şi Finlanda au solicitat să fie primite în NATO şi probabil aţi aflat, dacă nu, pot să vă spun, că discuţiile de aseară au mers în direcţia să fie acceptate. Au fost câteva discuţii cu unii aliaţi care au mai avut nelămuriri şi se pare că toate acestea au fost clarificate.

Deci aşteptări mari din partea noastră, aşteptări mari din partea aliaţilor, şi aşteptarea generală este ca NATO să dovedească ca este unită şi puternică şi cred că la acest summit vom demonstra acest lucru.

Dacă aveţi câteva întrebări, poftiţi!”

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Preşedinte, schimbarea de optică a Preşedintelui Turciei în privinţa aderării Finlandei şi Suediei la NATO a fost destul de rapidă, fapt subliniat în această dimineaţă şi de Secretarul general al NATO. A contribuit şi România la acest proces, având în vedere recenta şi lunga întâlnire a ministrului român de externe cu Preşedintele Erdogan şi care au fost punctele care au fost convingătoare pentru Preşedintele Turciei?

Preşedintele României: Acum care au fost punctele convingătoare vom afla pe parcurs, dacă vom afla aceste discuţii nu sunt publice, sunt discuţii care se poartă între cei vizaţi, însă în ce priveşte România, da, pot să vă spun că ne-am implicat în diferite formate pentru a găsi soluţia cea mai bună pentru cei în discuţie, iar schimbarea de atitudine nu s-a întâmplat chiar aşa peste noapte cum pare poate la ştiri, discuţiile au început încă de când Suedia şi Finlanda au decis să solicite intrarea în NATO. Au fost foarte multe discuţii la nivel tehnic, la nivel diplomatic şi da, la nivel de conducere. Sunt foarte bucuros că ele au fost convergente şi avem acum premisele unei acceptări.

Jurnalist: Aşa cum aţi anunţat şi dumneavoastră o decizie aşteptată este aceea de transformare a grupurilor de luptă la nivel de brigadă. Pentru România ce ar putea să însemne ca număr de militari prezenţi în ţara noastră, număr de militari aliaţi şi dacă ne aşteptăm ca pe lângă ţările care deja şi-au anunţat contribuţia şi contribuie la acest grup de luptă să vină şi altele?

Preşedintele României: Noi avem un număr important de militari aliaţi deja, acum, în România şi ne aşteptăm în lunile următoare să crească acest număr pentru a ajunge la capacitatea operaţională pentru grupul de luptă de exemplu care va fi condus de Franţa. În continuare, sigur, dacă se hotărăşte şi se pare că aşa va fi, dacă se hotărăşte că ele vor fi completate sau mărite sau îmbunătăţit la nivel de brigadă cu siguranţă vom avea mult mai mulţi militari. Însă aceste lucruri nu se vor întâmpla de pe o săptămână pe alta, aceste lucruri durează luni, chiar ani de zile, însă pentru noi nu este important să avem mâine încă 1000 de soldaţi aliaţi, pentru noi este important să avem decizii, să ne pregătim temeinic şi să avem trupe care colaborează foarte bine împreună şi aceste lucruri până acum le-am reuşit să le facem. Sunt convins că şi în continuare aceste mişcări vor fi de succes şi pentru România şi pentru aliaţi şi, în final, pentru NATO şi consolidarea Flancului Estic.

Jurnalist: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că în contextul resetării posturii aliate de apărare şi descurajare vor fi create planuri de apărare îmbunătăţite cu forţe prealocate specifice pentru anumiţi aliaţi. Având în vedere că aţi menţionat şi dumneavoastră că Rusia va fi definită drept cea mai mare ameninţare la adresa NATO şi că Marea Neagră va fi definită ca zonă de interes strategic în noul Concept Strategic se va număra şi România printre acei aliaţi care vor beneficia de forţe specifice prealocate?

Preşedintele României: Cu siguranţă, şi nu vom avea doar forţe prealocate, adică militari care vor şti că în caz de ceva să vină în România vom avea şi echipamente prepoziţionate. Asta însemnând că anumite echipamente care au o mobilitate redusă vor fi poziţionate destul de aproape ca atunci când este nevoie de o prezenţă imediată a trupelor să existe simultan şi o mişcare de trupe şi o mişcare de echipament. Aceste lucruri trebuie foarte, foarte bine pregătite, mobilitatea militară este o temă foarte importantă pe care şi eu am abordat-o de multe ori, ţine, sigur, de organizarea militarilor, dar ţine şi de infrastructura critică de autostrăzi, de căi ferate şi aşa mai departe, iar toate acestea vor trebui să primească un accent special în vederea consolidării Flancului Estic.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Preşedinte, aş vrea să vă întreb dacă şi când veţi începe discuţiile cu partea politică, cu liderii partidelor, în vederea creşterii bugetului Ministerului Apărării. Aţi anunţat deja că de la anul Armata va primi 2,5% din PIB, însă Armata are nevoie pe termen lung să ştie câţi bani va avea. Întrebarea este – planul va fi unul similar cu cel pe care l-aţi demarat în primul mandat, pe termen lung, pe cinci ani, pe zece ani, sau vorbim de un buget mai mare doar anul viitor? Mulţumesc.

Preşedintele României: Discuţiile politice au avut loc, toată lumea a fost de acord că este nevoie de bani mai mulţi pentru a garanta securitatea României şi pentru a garanta modernizarea Armatei. Am decis împreună şi această discuţie vă amintiţi, probabil a pornit din CSAT, să alocăm 2,5% din PIB pentru Apărare. Acest lucru se va întâmpla începând cu bugetul următor, pe anul 2023 şi, cu siguranţă, vorbim aici despre un plan care va dura cel puţin 10 ani fiindcă aceste acţiuni de modernizare, de dotare, de pregătire superioară a militarilor nu se întâmplă într-un an sau doi. Este vorba de aşa numite programe multi-anuale şi aici vrem să schimbăm lucrurile şi nu doar să alocăm 2,5% din PIB pentru Apărare, ci o parte semnificativă din această sumă să fie alocată pentru investiţii şi pentru dotarea propriu-zisă.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Preşedinte, având în vedere o decizie sau cel puţin o abordare la nivelul celor 7 state puternic industrializate referitor la o posibilă plafonare a preţului şi gazului rusesc, în acest context în care se ia în calcul o astfel de măsură – şi am văzut şi poziţia Kremlinului, cum că ar vrea să schimbe contractele la nivelul Occidentului – şi având în vedere că urmează o discuţie referitor la acest subiect şi la Summitul de astăzi, v-aş întreba cum ar putea să afecteze o astfel de decizie România? Mulţumesc.

Preşedintele României: Aceste decizii afectează deja România şi afectează întreaga Uniune Europeană şi afectează, în fond, întreaga lume. Criza energetică nu a fost urmare a războiului pe care Rusia l-a declanşat împotriva Ucrainei, ci s-a întâmplat în pregătirea acestui atac, această criză energetică a fost minuţios pregătită de Rusia şi pusă în practică. Din păcate, ea va continua. Trebuie să fim foarte conştienţi de faptul că această dependenţă masivă de gazul şi petrolul rusesc trebuie să se schimbe însă schimbările nu se vor produce de pe o săptămână pe alta, fiindcă o bună parte din gaz şi petrol vine pe ţeavă, cum se spune. Ori, aceste conducte nu pot fi înlocuite foarte repede. Avem o platformă comună creată de Comisia Europeană pentru achiziţia de gaz, de exemplu, acelaşi lucru se va întâmpla probabil şi pentru petrol, pentru a găsi surse alternative. Toată lumea lucrează la asta, însă şi furnizorii sunt conştienţi, furnizorii de gaz şi de petrol, că aici este de făcut o afacere bănoasă. Rezultatul este că toate preţurile, la nivel mondial, au crescut semnificativ. Şi aşa cum arată lucrurile acum, vor creşte în continuare. Deci cred că trebuie, din păcate, să vă spun că aceste lucruri ne vor afecta şi ne vor afecta pe termen mai lung. Este inevitabil ca aceste materii prime să devină mai scumpe până când, sigur, găsim rute alternative, furnizori alternativi, căi de aprovizionare alternative viabile care atunci, la momentul respectiv, automat vor duce la o stabilizare a preţului. Dacă vom avea vreodată o scădere a preţului la energie este o chestiune care, deocamdată, este discutată de teoreticieni. În practică, din păcate, lucrurile sunt scumpe şi vor rămâne scumpe.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, ne aşteptăm ca astăzi zona Mării Negre să fie declarată zonă de interes strategic. Este o premieră pentru acest Summit de la Madrid, iar România este un actor important la Marea Neagră. Cu ce mandat mergeţi în această discuţie? Aţi cerut un raport de la forţele navale, cum stau forţele navale române în acest moment, or să existe investiţii acolo sau veţi cere dislocări de forţe din statele aliate?

Preşedintele României: Marea Neagră este extrem de importantă pentru România şi cred că pot să spun că a fost meritul nostru că la Summitul din Varşovia, din 2016, s-a decis elaborarea, prima dată, a unei strategii NATO pentru zona Mării Negre iar acum, dacă vedem ce se întâmplă – Rusia a pornit războiul de pe mare împotriva Ucrainei din Marea Neagră, nu din altă mare, deci Marea Neagră este zonă de război şi nu ne place acest lucru. Nici în NATO lumea nu este evident mulţumită de această situaţie şi e clar că trebuie o abordare mult mai largă, mult mai aprofundată, drept pentru care iarăşi noi am insistat foarte mult ca zona Mării Negre să fie declarată „zonă de interes strategic pentru NATO”. Noi oricum facem tot ce putem să facem la nivel de dotare şi probabil vă amintiţi că au fost şi foarte multe exerciţii şi foarte multe dotări specifice pentru zona litoralului, pentru a apăra zona litoralului. Acestea toate vor continua, iar ceea ce îşi doreşte România este asta – Marea Neagră să fie declarată în NATO zonă de interes strategic. Şi asta, după cum arată lucrurile, vom obţine.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Preşedinte. Voiam să revenim un pic la discuţiile din ţară. PSD insistă cu modificarea Codului Fiscal. Spunea Marcel Ciolacu că-şi doreşte în continuare un Cod Fiscal modern, insistă cu plafonarea preţului pentru petrol, pentru carburanţi, şi, de asemenea, social-democraţii merg până la introducerea acelui impozit progresiv. Voiam să vă întreb când ar putea coaliţia să cadă de acord asupra tuturor acestor măsuri şi ce susţinere au din partea dumneavoastră?

Preşedintele României: Din partea mea există susţinere pentru cota unică, există susţinere pentru guvern, care poate să calculeze foarte bine până unde se poate întinde cu subvenţiile şi cu sprijinul pentru cetăţenii vulnerabili, când vine vorba de preţul energiei. Nu am niciun sprijin pentru ieşiri populiste şi afirmaţii de televizor, cum că se va face totul pentru ca întotdeauna să fie extraordinar de grozav, de bine. Trăim vremuri grele, situaţia nu se va ameliora peste noapte şi cred că abordarea guvernului, care este una foarte sobră, serioasă şi bazată pe calcule concrete, pe buget, este una care va avea susţinerea mea şi asta am spus-o şi până acum. Iar în ce priveşte discuţia, care acum cred că nu mai este chiar oportună, despre tot felul de plafonări taxe, impozite şi aşa mai departe, legea spune că aceste chestiuni trebuie lămurite până pe 1 iulie pentru anul următor. Deci, în fapt, chestiunile s-au cam terminat şi ceea ce a anunţat premierul Ciucă şi ce a calculat guvernul mi se pare şi posibil şi de bun simţ.

Jurnalist: Aş vrea să vă întreb dacă, odată declarată Marea Neagră zonă strategică, am putea avea grupuri de luptă permanente acolo în zonă şi ce înseamnă acele planuri regionale de apărare, pentru că se va trece de la plan naţional de apărare la plan regional? Ce presupune asta pentru România? Va fi grupată cu alte ţări?

Preşedintele României: Aceste planuri militare prevăd cum se mişcă trupele şi cum se intervine, cum se acţionează în cazul în care va fi nevoie. Există planuri şi acum, la nivel NATO, şi iarăşi pot să vă spun că aceste planuri au apărut în bună măsură datorită insistenţelor noastre. A avut loc în 2014 un summit în Wales, unde s-a discutat pe atunci ocuparea Crimeii, toată lumea a fost revoltată, dar nu s-a elaborat niciun plan concret. Noi am sesizat acest lucru şi atunci a început elaborarea unor planuri foarte concrete. Acum, lucrurile avansează bine şi este clar că pe Flancul Estic pentru a putea genera un răspuns solid, în cazul unui atac rusesc, este nevoie ca toate forţele să fie corelate, mişcările să fie corelate, asta înseamnă un plan de intervenţie regional şi da, noi ne dorim o prezenţă permanentă a trupelor aliate. Majoritatea celor care sunt acum în România vin acolo pe bază rotaţională, adică tot timpul sunt cam acelaşi număr de militari, dar ei se rotesc şi între naţiuni şi între diferite unităţi militare. Noi credem că o prezenţă permanentă, stabilă este mai potrivită în această perioadă şi înspre asta dorim să mişcăm lucrurile.

Sursa foto nato.int.