16 aprilie 2021

Klaus Iohannis: Pandemia de COVID-19 a venit într-un moment dificil pentru sistemul românesc de sănătate

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Alocuţiunea Preşedintelui României,  Klaus Iohannis, susţinută în cadrul evenimentului „Schimbările climatice, relaţia om-natură şi sănătatea publică”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, 7 aprilie 2021, o alocuţiune în cadrul evenimentului „Schimbările climatice, relaţia om-natură şi sănătatea publică”, organizat la Palatul Cotroceni cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii.

Vă prezentăm în continuare textul alocuţiunii:

„Bun venit la acest eveniment! Sunt foarte bucuros că reuşim astăzi să avem acest eveniment într-un format mixt. Suntem relativ puţini aici, în sală, şi sper că încă mult mai mulţi care ne urmăresc în on-line.

Domnule Director Regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii,
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Domnilor miniştri,
Domnule Primar General,
Stimaţi invitaţi,
Doamnelor şi domnilor,

Salut prezenţa la evenimentul de astăzi a domnului Hans Kluge, Director Regional al Biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În urmă cu exact un an, am fost nevoiţi, din cauza primului val pandemic de COVID-19, să marcăm semnarea unui nou Acord de Colaborare Bienală într-un format inedit, virtual. Astăzi, celebrarea Zilei Mondiale a Sănătăţii ne aduce împreună, reafirmând parteneriatul solid bilateral şi împărtăşind speranţa de a reveni cât mai curând la normalitate.

Folosesc această ocazie pentru a vă felicita, domnule director regional, pentru modul în care aţi ghidat răspunsul regiunii la pandemia de COVID-19. România apreciază contribuţia esenţială a Biroului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în aceste momente dificile.

Doamnelor şi domnilor,
În prezent, rata de infectare este în creştere în toată Europa. Prea mulţi semeni pierd zilnic lupta cu virusul, foarte mulţi alţii se îmbolnăvesc şi au nevoie de spitalizare.

România, la fel ca alte ţări, se confruntă cu un val epidemiologic virulent, căruia trebuie să-i reziste.

Sistemele de sănătate din lumea întreagă se află sub o presiune teribilă, iar acceptarea şi respectarea măsurilor sanitare de către toţi cetăţenii rămân puncte critice şi reprezintă dovezi de responsabilitate şi maturitate ale fiecăruia dintre noi.

Redeschiderea sustenabilă şi în condiţii de siguranţă a societăţilor şi a economiilor noastre nu poate fi posibilă fără respectarea acestor măsuri.

Pandemia de COVID-19 a venit într-un moment dificil pentru sistemul românesc de sănătate, exacerbând vulnerabilităţi structurale cronicizate, cu consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii şi bunăstării. Dar niciun sistem de sănătate şi nicio economie sau societate, indiferent de nivelul de dezvoltare, nu au fost cu adevărat pregătite pentru a gestiona adecvat o criză de o asemenea anvergură.

Fără să dispună de resursele financiare şi materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene şi nici de un sistem sanitar performant, România a dovedit că are capacitatea instituţională de a acţiona rapid, oportun şi eficient pentru limitarea răspândirii pandemiei.

Astăzi avem motive reale de optimism şi speranţa intrării într-o nouă normalitate, pentru că avem la dispoziţie vaccinurile COVID. Imunizarea populaţiei prin vaccinare rămâne singurul instrument viabil de a opri pandemia, dar sunt necesare eforturi comune susţinute pentru a ţine virusul sub control până la atingerea unor niveluri ridicate de acoperire vaccinală.

Din păcate, strategiile actuale de combatere a pandemiilor se axează pe controlul bolilor abia după apariţia acestora. Evenimentele din ultimul an ne arată însă că este nevoie de o schimbare de abordare atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.

Trebuie să fim mai bine pregătiţi să anticipăm şi să răspundem eficient şi coordonat la ameninţări emergente la adresa sănătăţii publice. În acelaşi timp, trebuie să intensificăm la nivel global eforturile de a reduce riscul de apariţie a pandemiilor.

Aproape toate pandemiile apărute de-a lungul timpului şi 70% dintre bolile emergente au fost cauzate de microorganisme de origine animală, care migrează, prin contact ridicat, de la animale la oameni. Această migraţie este facilitată de o relaţie nesănătoasă cu mediul înconjurător prin diminuarea habitatelor naturale şi distrugerea biodiversităţii, exploatarea animalelor sălbatice sau cauzarea de schimbări climatice majore.

Efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii publice sunt grave şi vor deveni extrem de grave dacă nu ne preocupăm de combaterea lor. Iată o temă care ştiu că este de interes personal şi pentru dumneavoastră, domnule Kluge. Schimbările climatice modifică anotimpurile de transmitere a bolilor şi alterează condiţiile ecologice, astfel încât creşte riscul bolilor transmise prin apă, insecte şi animale.

România este şi ea expusă riscurilor de fenomene meteo extreme, temperaturi crescute, secetă şi incendii cauzate de vreme. Creşterea urbanizării şi îmbătrânirea populaţiei sunt factori care accentuează vulnerabilitatea la temperaturile extrem de ridicate, iar schimbările climatice exacerbează în special bolile cardiovasculare şi respiratorii, boli cu incidenţă ridicată în România.

Efectele schimbărilor climatice sunt, aşadar, dramatice şi au un efect direct asupra sănătăţii noastre. Din acest motiv, nu avem niciun moment de pierdut în a acţiona nu numai pentru a opri pandemia de COVID-19, ci şi pentru a limita îmbolnăvirile viitoare cauzate de deteriorarea mediului înconjurător. Această pandemie ne-a arătat cât de ridicate ajung să fie costurile umane şi financiare dacă nu au fost făcute la timp şi eficient investiţii în servicii de prevenţie pentru grupurile vulnerabile, cele care vor avea cel mai mult de suferit şi în urma schimbărilor climatice.

Stimaţi invitaţi,

În contextul actual, în care ne confruntăm cu toate aceste provocări, principiul „O singură sănătate” este mai actual ca oricând şi subliniază nevoia de sincronizare a agendelor în domeniile protecţiei mediului şi sănătăţii, atât la nivelul statelor, cât şi la nivel global.

Cooperarea şi solidaritatea întregii societăţi internaţionale constituie răspunsul nostru comun în faţa unei provocări de o asemenea amploare, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o piatră de temelie în ghidarea acestui proces.

Vă mulţumesc şi vă doresc discuţii interesante!”