7 iulie 2022

Klaus Iohannis: Reducerea accizelor este doar aşa, aparent, la îndemâna guvernelor, în realitatea nu este din cauza legislaţiei europene

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Declaraţii de presă susţinute la finalul Summitului Uniunea Europeană – Balcanii de Vest

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut joi, 23 iunie 2022, la Bruxelles, Regatul Belgiei, declaraţii de presă la finalul Summitului Uniunea Europeană – Balcanii de Vest.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiilor de presă:

„Bună ziua!

Suntem la Bruxelles pentru Consiliul de vară, dar deja în această dimineaţă am avut o întâlnire importantă, un Summit convocat pentru a discuta situaţia din Balcanii de Vest, întâlnirea tocmai s-a terminat.

A fost o întâlnire pe care aş califica-o ca o întâlnire bună şi concluzia mea este, fiindcă nu există concluzii ale Summitului, concluzia mea este că toată lumea a înţeles că trebuie să avansăm un pic mai repede cu procesul de integrare pentru Balcanii de Vest.

Sigur, situaţiile sunt diferite de la o ţară la alta, dar eu personal sunt convins că trebuie să accelerăm, şi eu m-am exprimat la modul acesta, pentru că toţi trebuie să avem curajul să facem următorul pas. Pentru unii următorul pas înseamnă să primească statutul de candidat, pentru alţii următorul pas înseamnă să înceapă, efectiv, negocierile de aderare şi aşa mai departe.

Summa summarum atmosfera a fost totuşi una bună, chiar dacă, din motive lesne de înţeles, unii dintre lideri şi-au exprimat speranţa, frustrarea, încurajarea, deci şi multă emoţie în această întâlnire. Tema propriu-zisă va fi reluată formal şi în formatul Consiliu care începe peste două ore. Avem în această după-amiază câteva teme, dar una dintre ele este, zic eu, de o importanţă deosebită – este vorba despre a discuta solicitările de a deveni stat candidat ale Moldovei, Ucrainei şi Georgiei. Pe această temă Comisia Europeană a emis un punct de vedere săptămâna trecută prin care Comisia propune ca Ucraina şi Moldova să primească statutul de candidat, iar Georgia să primească un statut care declară că sprijinim aspiraţiile europene, dar că este nevoie de un progres mai vizibil pentru a primi statutul de candidat.

Eu am sprijinit din capul locului, ştiţi foarte bine, am spus-o public, solicitările celor trei state, voi exprima astăzi punctul meu de vedere, punctul de vedere al României, care este foarte clar. Noi susţinem, sprijinim şi salutăm punctul de vedere al Comisiei, care este unul corect, reflectă situaţia din teren, este un punct de vedere care totuşi vine cu câteva noutăţi, procedural vorbind. Comisia propune să se acorde pentru Moldova şi Ucraina statutul de candidat, dar până la începerea propriu-zisă a negocierilor de aderare, trebuie să îndeplinească o serie de condiţii care sunt enumerate. Eu cred că este foarte bine aşa şi cred că această abordare a Comisiei a reuşit să aducă o mişcare în întreaga politică de extindere a Uniunii Europene, o mişcare pe care o consider foarte pozitivă, ea poate să ducă, prin analogie, la o creştere a vitezei şi pentru alte candidaturi şi alte proceduri.

În afară de această speţă foarte importantă, şi sunt optimist că în Consiliu vom aproba punctul de vedere al Comisiei, avem teme importante, interesante, noi, cum ar fi comunitatea politică propusă de Franţa. Aşteptăm, sigur, mai multe detalii şi explicaţii de la iniţiator, dar un lucru este deja clar şi cred că pot să-l spun acum, după ce am avut discuţii foarte bune cu Preşedintele Macron. Această comunitate politică nu doreşte să fie un substitut sau un pas intermediar sau un înlocuitor pentru extindere, ci doreşte altceva, doreşte să creeze o comunitate politică care discută temele care ne preocupă pe noi, europenii, care se vor apleca asupra politicii externe, asupra securităţii energetice şi aşa mai departe. Mai multe vom şti, sigur, după ce toţi membrii Consiliului îşi exprimă punctul de vedere faţă de acest posibil nou format, spun intenţionat posibil, este o idee cu care a venit Preşedintele Macron şi acum avem prima discuţie, mai degrabă informală, nu vom decide nimic asupra acestui proiect. Iar mâine vom avea un Euro Summit în format extins în care vom discuta chestiuni legate de economie şi despre zona euro. Fiind un summit în format extins, participăm şi noi, care încă nu suntem în zona euro.

Dacă aveţi întrebări, poftiţi!”

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Există deja mult entuziasm în jurul ideii că Moldova şi Ucraina vor primi statutul de ţări candidate. Întrebarea mea ar fi cam ce încredere ar putea avea cetăţenii celor două ţări în procesul de extindere în contextul în care dumneavoastră aţi spus mai devreme – extinderea în Balcanii de Vest este practic blocată. Şi pentru că aţi amintit despre atmosfera de la Summit, înţeleg că premierul Albaniei este foarte supărat şi a spus că blocajul pe care îl face Bulgaria este o ruşine. Cum vedeţi rezolvarea acestei probleme? S-a făcut vreun avans în ceea ce priveşte Serbia, care pe zi ce trece vedem cum alunecă în propaganda rusă şi în filorusism?

Preşedintele României: Trebuie să vedem lucrurile cu mult simţ pragmatic şi să nu dăm crezare tuturor surselor media. Ştim bunăoară că multe din sursele media din Europa sunt practic sub influenţa propagandei ruse. Deci unele sunt chiar OK, altele sunt destul de discutabile. De aceea trebuie să analizăm întotdeauna fondul problemei şi cred că această acceptare rapidă a Moldovei şi Ucrainei – că asta este – nu poate decât să dea speranţe oamenilor din Balcanii de Vest că prin această revigorare – că asta este – sau o repoziţionare în politica de extindere, vor beneficia şi ei de un tratament pozitiv, cu o accelerare a procedurilor. Aceasta este, evident, speranţă mea, nu pot să vorbesc în numele tuturor, dar aşa văd eu lucrurile şi cred că din discuţiile de astăzi putem trage concluzia că mulţi lideri văd lucrurile tot aşa. Sigur, este neobişnuit şi probabil chiar nepotrivit ca anumite chestiuni care ţin de istorie şi de bilateral să aducă o încetinire sau să pună în pericol un proces de aderare la Uniunea Europeană, dar aceste lucruri se pot întâmpla politic şi există şi între noi, dar şi în Bulgaria politicieni care au înţeles că aici este o problemă care trebuie rezolvată, noi sperăm să se şi găsească această rezolvare rapid. În ceea ce priveşte Serbia, Preşedintele Serbiei a fost astăzi împreună cu noi, a declarat că clar că este pro-european, doreşte să meargă mai departe pe calea europeană şi doreşte să meargă mai departe pe calea integrării. Mai mult cred că nu putem să spunem în acest moment decât că suntem vecinii Serbiei şi dacă aceasta este calea pe care merg ei nu putem decât să ne bucurăm.

Jurnalist: Statutul de ţară candidată pentru Republica Moldova şi pentru Ucraina reprezintă o garanţie că cele două ţări vor accede imediat în Uniunea Europeană sau este un prim pas dintr-un proces foarte lung şi voiam să vă întreb care este perspectiva din punctul dumneavoastră de vedere?

Preşedintele României: Este o garanţie că integrarea europeană se va întâmpla, este de aceea un statut destul de discutat la nivelul instituţiilor europene, fiindcă odată acordat însemnă clar că, la finalul procesului, statul va deveni membru al Uniunii Europene. Însă nu este o garanţie unidirecţională, este nevoie şi ca statul membru care doreşte să se integreze să urmeze paşii care sunt recomandaţi, să facă reformele care sunt aşteptate, fiindcă extinderea Uniunii Europene nu este o extindere pur teritorială este un proces care se bazează pe valori. Până la urmă, toţi cei care vor să devină parte sau membri din Uniunea Europeană trebuie nu doar să spună că vor să fie ca să fie bine, ci trebuie să facă reforme, trebuie să angajeze, trebuie să respecte principiile, principiile unui stat democratic, statul de drept, piaţa unică şi aşa mai departe. Deci, este o interacţiune complexă, dar aşteptarea şi scopul întregului proces, evident, este ca statul respectiv să devină membru. La unii se întâmplă mai repede, la alţii se întâmplă mai încet. Dacă ne uităm la Balcanii de Vest pentru unii procesul a început acum 20 de ani şi încă nu este foarte avansat, la alţii procesul de integrare s-a produs în 3-4 ani şi a funcţionat foarte bine. Deci, depinde de mulţi factori, însă eu sunt ferm convins că cei care primesc statutul şi îşi doresc real să devină membri ai familiei europene, vor deveni.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, aţi menţionat şi dumneavoastră, aţi discutat săptămâna trecută cu Emmanuel Macron în România, în momentul în care v-a prezentat propunerea privind comunitatea politică europeană, aţi spus că va fi o discuţie mai degrabă informală, dar, totuşi, care ar fi poziţia României pe această temă şi în ce circumstanţe ar accepta o posibilă comunitate politică europeană? Şi o a doua chestiune, cum răspunde România apelului lansat de Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca statele membre să renunţe la procedura unanimităţii în chestiunile care ţin de politica externă?

Preşedintele României: Este puţin devreme să spunem ce putem sau ce nu putem să acceptăm. Încă suntem în faza în care vrem să definim ce înseamnă această comunitate politică. Eu am spus din capul locului că orice format nou care aduce plus valoare, care ne aduce împreună ca să rezolvăm probleme – pe politică externă, de securitate energetică şi aşa mai departe, este bun. Dar trebuie să avem grijă să nu creăm paralelisme şi să nu creăm aşteptări false. Dacă, bunăoară, am crea aşteptarea, falsă zic, eu că cine intră în comunitatea politică va deveni automat, după un timp, membru al Uniunii Europene, nu am face nimic bun. Noi trebuie să fim foarte clari că aici nu definim şi nu construim niciun substitut, niciun înlocuitor, niciun paralelism şi nicio alternativă care după două întâlniri se dizolvă în nimic. Deci, toată lumea doreşte să avem un format care aduce soluţii şi care aduce împreună state care, altfel poate nu se întâlnesc suficient de des pentru a discuta anumite probleme. Deci, în esenţă, eu sunt de acord cu acest format, sunt dispus să mă implic în discuţie pentru a găsi cea mai bună formulă, cea mai utilă formulă pentru această comunitate. Iar în ce priveşte unanimitatea, este doar un aspect dintr-un cadru reformator mult mai larg. Este vorba despre arhitectura Uniunii Europene şi toţi suntem de acord că ea poate fi îmbunătăţită. Sau, ca să formulez altfel, ar putea să fie mai bună, mai funcţională. În momentul de faţă, sigur, una din supărările sau frustrările, depinde de care parte eşti, frecventă, este că există un veto de facto, fără să fie declarat ca atare. Având în Consiliu obligaţia de consens, dacă unul nu este de acord, decizia respectivă nu se poate lua. Deci, practic, există o formulă de veto. Ea a fost foarte rar folosită. Dar atunci când discuţiile s-au prelungit neaşteptat de mult, de regulă, a fost vorba despre opinia unuia sau a doi membri care au avut complet altă părere decât restul. Noi nu putem să modificăm doar această formă de votare, fiindcă pentru modificare trebuie mers în modificarea tratatelor. Şi dacă modificăm tratatele, atunci, cu siguranţă, vor veni în discuţie şi alte teme care, cu aceeaşi ocazie, ar trebui să fie modificate. Şi aici ajungem la complicaţia procedurală. Tratatele pot fi modificate doar prin proceduri care se ţin şi în instituţiile europene, dar şi în parlamentele naţionale. Şi momentan, majoritatea sunt de părere că este extrem de dificil de a duce la bun sfârşit un astfel de proces care implică votarea în toate forurile europene, plus toate parlamentele naţionale sau unii chiar sunt obligaţi, prin constituţia lor, să facă referendum pe aceste teme. Deci, teoretic, ar fi o chestiune bună să facem o arhitectură mai flexibilă, mai suplă, mai funcţională, dar, pe de altă parte, când ajungem la punerea în practică, la procedură, vedem că obstacolele sunt semnificative.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Preşedinte! V-aş adresa o întrebare legată de politica internă. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a anunţat astăzi că preţul carburantului la pompă va fi compensat cu 50 de bani, jumătate din această reducere urmând să fie decontată de către stat. Argumentează domnia sa faptul că Guvernul României continuă să implementeze măsurile de protejare a cetăţenilor şi economiei de efectele crizei pe care o traversăm. Cum comentaţi un astfel de anunţ şi de ce consideraţi că o astfel de măsură ar fi preferabilă unei reduceri a accizelor?

Preşedintele României: Reducerea accizelor este doar aşa, aparent, la îndemâna guvernelor, în realitatea nu este din cauza legislaţiei europene. La accize este uşor de umblat dacă vrei să le creşti, dacă vrei să le scazi nu se prea poate sub un anumit nivel, deci discuţia aici se opreşte foarte repede şi rămâne una doar de teorie matematică. Celelalte instrumente la dispoziţia Guvernului sunt, sigur, cele naţionale, deci se umblă la TVA, la sprijin bugetar, la alte mecanisme. În situaţia în care şi la noi preţurile la pompă au crescut destul de mult, Guvernul pe bună dreptate a analizat chestiunea şi a ajuns la concluzia că trebuie să facă ceva atât cât se poate. Nu este posibil să plafonezi preţul direct sau să subvenţionezi o parte semnificativă, dar atât cat se poate – şi am discutat ieri cu premierul aceasta chestiune, mi-a explicat cum vede mecanismul -, atât cat se poate este corect să se facă. Până la urmă şi 50 de bani sunt 50 de bani pe care nu-i dai când alimentezi la pompă şi cred că la cei care, de exemplu pentru transport de mărfuri, consumă cantităţi mari de carburant se simte la sfârşitul lunii şi la unii se simte chiar semnificativ. Deci aici stăm acum şi premierul m-a asigurat că aceasta suma poate fi suportată de bugetul naţional, poate fi suportată din resurse pe care le va identifica Guvernul, mai exact ministerul finanţelor.

Jurnalist: Ieri, premierul croat s-a adresat plenului Parlamentului European înaintea aderării ţării sale la zona euro şi a declarat că şi-ar dori ca din toamnă să impulsioneze procesul de accedere şi în zona Schengen şi că şi-ar dori ca de la anul ţara să se integreze în cele două formate europene. Voiam să vă întreb dacă se mai fac ceva încercări începând de la toamnă pentru a mişca acest dosar, care iată, Preşedinţia franceză se încheie şi nu s-a întâmplat nimic, poate de la cea cehă să avem mai mult noroc?

Preşedintele României: Chiar dacă pare că nu se face mult, pot să vă asigur că ne-am implicat foarte, foarte mult în această speţă. Echipa mea, echipa guvernamentală şi eu personal am avut o serie întreagă de discuţii. Chestiunea este complicată şi prin faptul că a trecut foarte mult timp de la evaluarea propriu-zisă. Şi faptul că s-a adresat premierul Parlamentului, da este un pas procedural pentru a obţine avizul Parlamentului European. Noi am făcut acest pas în 2011, dar de acolo mai sunt paşi de făcut, se negociază, noi suntem implicaţi în negocieri şi sperăm ca în final să avem şi noi o soluţie bună pe acest dosar care, trebuie să fim sinceri, şi pentru noi reprezintă o frustrare.

Sursa foto Administratia Prezidentiala