25 septembrie 2022

Klaus Iohannis: România a facilitat exportul, până acum, a cel puţin a 60 % din cerealele care au fost exportate din Ucraina

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Declaraţiile de presă susţinute de Preşedintele României, Klaus Iohannis, în marja participării la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut marţi, 20 septembrie 2022, la New York, Statele Unite ale Americii, declaraţii de presă în marja participării la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiilor de presă:

Bună ziua!
A început sesiunea din acest an a Adunării Generale la Naţiunile Unite, aici, în New York. Tocmai am ieşit din sala de plen, unde am susţinut intervenţia, alocuţiunea naţională. În acest an m-am concentrat pe teme care sunt foarte importante pentru noi, pentru România, teme pe care le-am discutat şi acasă şi pe care am vrut să le reiau aici, în această sală. Am prezentat, sigur, situaţia legată de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei şi rolul pe care îl jucăm noi, cum ajutăm Ucraina şi pe ucraineni.
Am discutat şi am prezentat abordarea noastră pentru a preveni o criză alimentară în lume, faptul că România a facilitat exportul, până acum, a cel puţin a 60 % din cerealele care au fost exportate din Ucraina.
Am prezentat abordarea noastră în ce priveşte energia, o abordare inovativă, care vine să sublinieze importanţa tranziţiei verzi, importanţa pe care o acordăm protecţiei mediului, dar şi importanţa pe care o acordăm noilor tehnologii, de exemplu, în zona de nuclear unde, cu maximă probabilitate, vom contribui la realizarea primului reactor de dimensiuni mici în a produce energie din nuclear.
Am menţionat teme care sunt legate de prezenţa noastră la Naţiunile Unite. În afară de această alocuţiune am avut astăzi, mai devreme puţin, o intervenţie la un Summit care a fost destinat prevenirii unei crize alimentare, o intervenţie care, sigur, a prezentat abordarea noastră şi cred că este foarte important să fim uniţi în acest domeniu. Este destul de clar că Rusia doreşte să folosească criza alimentară pentru a-şi impune punctul de vedere, cum Rusia a folosit deja şi a creat criza energetică pentru a-şi impune cu forţa punctul de vedere.
Dacă suntem uniţi, dacă suntem solidari, putem să prevenim aceste crize şi cred că este corect să spunem: aceste crize, în măsura în care există deja, trebuie să dea guvernelor noastre teme care cer rezolvări urgente. Cetăţenii ne cer soluţii, pe bună dreptate, cer preţuri rezonabile pentru energie, cer o economie care în continuare se dezvoltă şi guvernele noastre trebuie să livreze. Guvernul României lucrează intens şi cu succes la aceste chestiuni.
Merită, cred, să menţionez că ieri a avut loc un Summit pe educaţie. În mod normal, aş fi fost în prezidiul acelui Summit, dar a trebuit să fiu prezent la Londra, la funeraliile Reginei Elisabeta, o prezenţă care cred că a fost importantă pentru România şi, în acest fel, am fost reprezentat de colege şi colegi care au subliniat abordarea noastră în domeniul educaţiei, atât educaţia ca şi investiţie pentru viitorul naţiunii, cât şi importanţa educaţiei pentru a înţelege conceptul de protecţie a mediului, de ce este important să ne implicăm pentru a preveni schimbările climatice şi am avut şi eu o intervenţie, de data aceasta doar prin video.
Dacă dumneavoastră aveţi întrebări legate de aceste teme sau pe alte teme, v-aş ruga, ca să fim operativi, câte o întrebare şi, dacă timpul ne permite, putem să mergem mai departe.

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:
Jurnalist: Bună ziua, domnule Preşedinte! Aşa cum aţi spus, aţi participat astăzi la acel Summit Global pe Siguranţă Alimentară. Vedem într-adevăr, creşteri uriaşe la alimentele de bază şi la noi în ţară. Care este probabilitatea şi care credeţi că este riscul ca România să se lovească de o astfel de criză alimentară sau chiar dispariţia unor alimente de bază?
Preşedintele României: Nu cred că în România vom avea o criză alimentară şi nu cred că undeva în Europa vom avea o criză alimentară. Vom avea, este posibil, din păcate, o creştere la preţurile unor alimente, dar trebuie să fim foarte conştienţi, această criză alimentară va lovi prima dată statele mai sărace şi de acolo criza poate să aibă repercursiuni foarte grave şi pentru noi. Deci, faptul că ne implicăm pentru a preveni o criză alimentară este un semn de solidaritate cu lumea care încă nu îşi permite de toate. Este un semn de solidaritate cu cei care încearcă să prevină o nouă criză globală. Însă pentru români nu trebuie să apară aşa semne de întrebare. Nu vom avea în România o criză alimentară, nu vom raţionaliza alimentele, dar Guvernul va trebui să se străduie foarte mult pentru a ţine preţurile la un nivel pe care românii şi-l pot permite.

Jurnalist: Ţările membre din Uniunea Europeană vorbesc în acest moment despre economisire în ceea ce priveşte curentul. Domnule Preşedinte, aţi văzut, şi în Spania şi în Elveţia vin tot felul de propuneri. Cum îi sfătuiţi dumneavoastră pe români să economisească în ceea ce priveşte curentul, energia şi, personal, dumneavoastră cum v-aţi schimbat stilul de viaţă, cum faceţi economie în ceea ce priveşte curentul şi energia?
Preşedintele României: Cred că a face economie într-o vreme în care criza energetică este evidentă, într-o vreme în care ne dorim tranziţia verde, lucrurile sunt, ca să mă exprim, poate, un pic mai colocvial, sunt destul de simple. Trebuie să evităm să risipim energia, când plecăm de acasă putem să permitem ca locuinţa să fie un pic mai rece dacă plecăm, putem să stingem lumina, dacă nu este nevoie să folosim anumite aparate electrice, ele pot fi fără probleme scoase din priză şi aşa mai departe. Am mai spus-o şi cred că este bine să o repet: nu ne dorim şi nu se va întâmpla ca românii să stea în frig, cum nu se va întâmpla să li se stingă lumina, cum se spune, dar este un lucru natural şi foarte potrivit, foarte bun, etic corect, un semn de solidaritate, să facem economii rezonabile acolo unde putem, fiecare acasă, şi toate aceste lucruri pe care vi le-am enumerat le practic şi eu la mine acasă.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, în condiţiile acestui mesaj, care a venit şi de la Guvernul României, cum vă explicaţi faptul că există totuşi lideri politici, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, care au dat un mesaj contrar către populaţie şi ce le spuneţi dumneavoastră direct românilor?
Preşedintele României: Şi la ce anume mesaj ne referim aici?
Jurnalist: În legătură cu raţionalizarea consumului, cu economia despre care vorbeaţi şi dumneavoastră.
Preşedintele României: Haideţi să lămurim lucrurile. Nu va exista o raţionalizare. La noi, din istoria recentă venind, noţiunea de raţionalizare automat induce teamă sau poate chiar panică, fiindcă unii dintre noi am trăit vremuri cu aşa-numita raţionalizare. Nu va exista aşa ceva. Dar este un lucru bun şi este corect şi cred că pot să o spun, şi când am fost profesor de fizică am recomandat elevilor să economisească raţional, deci raţional, a trăi raţional n-are nimic de-a face cu raţionalizarea energiei sau raţionalizarea alimentelor în sens negativ. Nu risipim. Asta este soluţia cea mai potrivită şi asta se referă şi la instituţii publice. Este foarte uşor într-o instituţie publică să se stingă toate luminile noaptea, când nu lucrează nimeni. Cum este absolut posibil ca iarna, când toată lumea lucrează în birouri să nu fie 27 de grade, ci poate 21 sau 22 de grade. Acestea sunt lucrurile pe care le ţintesc eu, deci să nu risipim, asta înseamnă a economisi inteligent. Sigur, sunt şi tehnologii moderne, am vorbit cu foarte multă lume care doreşte să-şi facă instalaţie de fotovoltaice şi aşa mai departe. Toate sunt bune. Şi peste tot unde trecem la regenerabile în loc să folosim gazul sau lemnul sau alţi carburanţi clasici. Este un aport care poate părea mic, dar însumat este un aport semnificativ.

Jurnalist: Dacă-mi permiteţi, şi o a doua întrebare legată de exportul de cereale din Ucraina. Aţi vorbit despre acest aspect şi la Forumul pentru Securitatea Alimentară şi acum, în intervenţia din Adunarea Generală, spuneaţi că 60% din acest export a trecut prin România şi se fac în continuare eforturi pentru creşterea volumului. Am văzut o ştire despre un acord între România şi Franţa pentru sprijinirea acestui lucru. V-aş întreba cum se pot îmbunătăţi lucrurile şi dacă există şi acorduri şi cu alte state în acest sens?
Preşedintele României: Lucrurile ţin de capacitatea logistică şi ea este oarecum limitată. Drumurile sunt cele pe care le ştim, căile ferate, sunt cele pe care le ştim şi aici deja Guvernul a făcut o investiţie importantă pentru a permite aducerea vagoanelor de tren pe linie lată, cum este în Ucraina, la noi în port. Este clar că trebuie îmbunătăţită sau cel puţin adaptată condiţiilor actuale, capacitatea Portului Constanţa, care este cel mai mare port pentru exportul grânelor din Ucraina, dar aceste lucruri nu se schimbă de pe o lună pe alta. Ceea ce am făcut noi până acum a fost să facilităm cât de mult se poate pe infrastructura existentă. De aceea am salutat şi acea înţelegere facilitată de Secretarul General ONU pentru a permite exportul de grâne pe Marea Neagră direct din Ucraina. Lucrurile trebuie să fie diversificate. Noi lucrăm în continuare la îmbunătăţirea infrastructurii logistice în România. Sper să se menţină înţelegerea pe tranzitul pe Marea Neagră şi în acest fel să existe o şansă reală pentru a exporta cerealele din Ucraina. Ucraina este un furnizor de prim rang pentru alimentaţie în plan global.

Jurnalist: Revenind un pic la scena politică de la Bucureşti, vedem şi am văzut în mai multe rânduri cele două partide principale ale coaliţiei, PNL şi PSD vorbind puţin diferit, pe subiecte foarte importante şi de impact. Au venit cei de la PSD şi au anunţat că ar trebui majorat salariul minim la 3.000 de lei, ar trebui majorate pensiile cu minimum 10%. Liberalii spun că nu au fost consultaţi, chiar premierul a făcut apel către social-democraţi, să nu creeze aşteptări, poate false, în rândul populaţiei, pe subiecte atât de importante. Şi, de asemenea, l-am auzit pe liderul PSD, Marcel Ciolacu, exprimându-şi intenţia de a merge împreună cu premierul la Bruxelles pentru renegocierea PNRR. Cum vedeţi aceste, pe de o parte, disensiuni, ca să le spun aşa şi, pe de altă parte, care este părerea dumneavoastră despre această posibilă, probabilă majorare de venituri, salariul minim, pensiile din România?
Preşedintele României: Acum haideţi să lămurim chestiunea cu aşa-zisele disensiuni. Sunt două partide mari care formează o coaliţie. Amândouă partidele încearcă să se profileze. Este un lucru absolut natural în politică. Şi atunci se întâmplă ca un politician dintr-o parte sau din cealaltă parte să încerce să se profileze pe o temă de mare actualitate, câteodată înainte să se consulte cu partenerul de coaliţie. Dar asta nu este niciun fel de catastrofă şi ştiu că mediatic este senzaţional că a zis X despre Y nu ştiu ce. În realitate, coaliţia funcţionează, Guvernul funcţionează şi ştiţi cu toţii că lucrurile sunt bine gestionate. Haideţi să nu confundăm discursul politic, care de multe ori vine doar să profileze pe un politician şi guvernarea, care funcţionează chiar foarte bine. Vedeţi că tot timpul există întâlniri ale coaliţiei, se discută problemele şi se rezolvă, deci nota bene, nu numai că se discută, se pun de acord şi le rezolvă. Iar în ce priveşte renegocierea PNRR-ului, am discutat aceste chestiuni şi un lucru este foarte clar, nu se poate continua cu stilul de până acum, când fiecare ministru merge la Bruxelles şi se plânge că nu absolut tot ce-şi doreşte s-a şi realizat. PNRR-ul se poate implementa într-un singur fel, prin Guvern, nu există atâtea PNRR-uri câte ministere sau câţi politicieni dornici să se afirme. Există un PNRR, există un prim-ministru, există un guvern şi adevărul este că în ultima vreme s-a înţeles şi în continuare, mai ales când vorbim de schimbarea PNRR-ului, Guvernul va merge reprezentat de premier şi dacă premierul doreşte, şi cu miniştrii de resort, pentru a renegocia anumite aspecte. Am avut o etapă, după mine, un pic prea lungă, în care unii miniştri au încercat să se profileze un pic, mulţi folosind acest text de renegociere a PNRR-ului. Renegocierea este posibilă, se poate face, dar nu pe mici bucăţele, ci în ansamblu, aşa cum tocmai am prezentat. Dacă premierul merge la Bruxelles pentru acest lucru şi cineva din coaliţie doreşte să-l însoţească şi se pun de acord ce se discută acolo, nu văd nici o problemă.

Jurnalist: Dacă puteţi răspunde şi la întrebarea cealaltă, cum vedeţi dumneavoastră posibila sau probabila majorare de salariu minim la 3.000 de lei şi a pensiilor, cu cât, care este procentul, în opinia dumneavoastră, cu care ar trebui să crească?
Preşedintele României: Atâta vreme cât nu avem o previziune a bugetului pentru anul viitor, orice ar spune unul sau altul este o speculaţie. Însă pot să vă spun un lucru pe care eu personal l-am transmis liderilor coaliţiei. Având în vedere că suntem în criză energetică, avem foarte multe probleme în economie, avem şi o creştere economică, avem totuşi o inflaţie destul de mare, este corect, este rezonabil şi este aşteptat să crească şi salariile şi pensiile. În condiţiile în care inflaţia a ajuns, acum recent au fost date publicităţii datele, peste 15%, nu mi se pare rezonabil să fie refuzată discuţia pe creşterea salariilor şi pensiilor. Până la urmă, nu oamenii simpli trebuie să plătească pentru aceste crize şi Guvernul trebuie şi va identifica soluţii. Acum, cu cât va creşte salariul minim, cu cât va creşte punctul de pensie şi aşa mai departe, acestea sunt chestiuni tehnice care vor fi cunoscute după ce se fac nişte calcule foarte aplicate, legate de bugetul care trebuie să realizeze aceste creşteri, şi vorbim clar despre bugetul anului 2023. Partea foarte bună pe care o văd este că, în pofida acestor crize multiple, pe care le tratăm cât putem de bine, avem o creştere economică substanţială şi, sigur, asta ne dă speranţa că vom avea pe salarii şi pensii o creştere care vine să compenseze într-o măsură rezonabilă creşterea preţurilor şi inflaţia pe care o avem.

Jurnalist: Despre bugetul pe anul viitor, coaliţia a început discuţiile. Care consideraţi dumneavoastră că ar trebui să fie priorităţile?
Preşedintele României: Priorităţile sunt mereu aceleaşi: dezvoltare, investiţie, sustenabilitate, salarii, pensii, trai decent. Lucrurile nu vor fi absolut noi, temele pe care le-a prezentat coaliţia de la începutul guvernării vor rămâne în continuare temele centrale. Sigur, dacă la acestea se adaugă o situaţie care nu depinde de noi; dacă de exemplu preţurile pe energie cresc mai mult decât s-au făcut calcule până acum, acum trebuie adaptat acest obiectiv. Dar este la fel de bine posibil să scadă un pic şi atunci banii vor fi disponibili, sper eu, pentru lucrări de infrastructură, pentru investiţii care reprezintă cea mai bună variantă pentru a avea o creştere sustenabilă, adică o creştere care este continuă, nu într-o lună mai mult, pe urmă mai puţin. Lucrurile trebuie bine balansate şi trebuie să avem grijă în acest context complicat să nu ne întindem mai mult decât permite pătură, fiindcă nu ştim ce alte crize vor mai veni, nu ştim cum se va dezvolta situaţia pe frontul din Ucraina şi este foarte bine să fim pregătiţi să folosim banii de care dispunem pentru a permite creşterea economică, dar să nu folosim mai mult decât trebuie şi să rămânem într-un cadru macroeconomic sănătos.

Jurnalist: Comisia Europeană a propus statelor membre ale Uniunii Europene să suspende fonduri din finanţarea europeană pentru Ungaria din cauza riscurilor legate de corupţie. O decizie ar urma să fie luată în Consiliul European. Care este poziţia României?
Preşedintele României: Poziţia României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată şi bine fundamentată. Şi speranţa mea în continuare, am spus-o şi recent la o declaraţie publică, este că între Bruxelles şi Budapesta se găsesc căi de comunicaţii şi se găsesc soluţii la aceste probleme, fiindcă altfel fronturile se întăresc, disensiunile se amplifică şi nu cred că îşi doreşte cineva să apară în interiorul Uniunii Europene noi crize care nu pot pur şi simplu să aducă nimic bun. Deci sper în continuare în calea dialogului şi pe această temă. Mulţumesc!

Departamentul Comunicare Publică

Sursa foto Pixabay