13 august 2022

Klaus Iohannis: România va continua să sprijine Republica Moldova prin toate pârghiile de care dispune

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Declaraţiile de presă comune susţinute de Preşedintele României, Klaus Iohannis, cu Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut vineri, 29 iulie 2022, la Palatul Cotroceni, declaraţii de presă comune cu Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiilor de presă comune:

Preşedintele României, Klaus Iohannis:

„Bună ziua!

Doamnă Preşedinte Maia Sandu,

Îmi face o deosebită plăcere să primesc astăzi vizita dumneavoastră aici, la Bucureşti, aici, la Cotroceni.

Am avut discuţii foarte consistente, aplicate, cu accent pe multe teme de interes bilateral. Cum este şi firesc ţinând cont de legăturile profunde, trainice şi sincere existente între România şi Republica Moldova, ne coordonăm îndeaproape şi identificăm împreună cele mai bune soluţii şi căi de urmat.

Relaţia noastră apropiată este cu atât mai importantă în contextul regional deosebit de dificil, context generat de războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Aşadar, în discuţiile de astăzi, am abordat modalităţile în care efectele acestui război pot fi resimţite cât mai puţin de către cetăţenii Republicii Moldova.

Am felicitat-o pe doamna Preşedinte pentru obţinerea de către Republica Moldova, cu prilejul Consiliului European din iunie, a statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Este o reuşită istorică, pe deplin meritată, un adevărat moment de cotitură pentru viitorul Republicii Moldova. Este o reuşită pentru care şi România a luptat, pentru că şi pentru noi acest rezultat a fost un obiectiv strategic de politică externă.

Vă asigur, doamnă Preşedinte, că România va continua să sprijine Republica Moldova prin toate pârghiile de care dispune.
Drumul pe care Chişinăul îl are înainte, pe calea integrării europene, ştim că nu este unul uşor.

Parcurgerea acestor etape va conduce însă către consolidarea statului de drept şi către o societate modernă, prosperă şi întemeiată pe valorile democratice europene.

Republica Moldova va trebui să îndeplinească într-un orizont de timp cât mai apropiat setul de obiective stabilite prin Opinia prezentată de Comisia Europeană. România va continua să vă fie alături în acest demers.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, creată în aprilie, la Berlin, şi lansată de către miniştrii de externe ai României, Germaniei şi Franţei, este un instrument care a reuşit mobilizarea cât mai eficientă a sprijinului european şi internaţional pentru Chişinău.

Cea de-a doua ediţie a Conferinţei Platformei de Sprijin, desfăşurată luna aceasta la Bucureşti, a avut rezultate substanţiale.
România a sprijinit activ şi demersurile recente la nivel european de susţinere a economiei Republicii Moldova în actualul context.

Printre acestea se numără măsurile pe linia liberalizării comerţului cu Republica Moldova pentru o serie de produse sau Acordul de facilitare a transportului rutier de mărfuri.

În cadrul consultărilor noastre am abordat, evident, şi subiectul securităţii energetice a Republicii Moldova. După cum cunoaşteţi, Republica Moldova este deosebit de vulnerabilă în acest domeniu, iar populaţia resimte deja şocurile creşterilor masive ale preţurilor la gaze naturale şi energie electrică.

Am trecut în revistă evoluţiile pe acest subiect şi opţiunile de sprijin în plan bilateral. În context, am discutat despre rolul foarte important şi potenţialul gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău ca element esenţial în arhitectura de securitate energetică a Republicii Moldova.

În acest cadru, pe lângă conectarea Republicii Moldova la reţeaua europeană de energie electrică, în martie, interconectarea reţelelor de energie electrică din România şi Republica Moldova are o relevanţă strategică evidentă şi am convenit să facem paşi decisivi în această direcţie.

Totodată, am salutat faptul că România se consolidează ca primul partener comercial al Republicii Moldova, fapt dovedit de creşterea consistentă a schimburilor comerciale.

Doamnă Preşedinte, vă asigur că România va continua să se implice în acordarea şi mobilizarea de asistenţă concretă în beneficiul Republicii Moldova. Urmărim ca Republica Moldova să poată depăşi cât mai rapid crizele multiple cu care se confruntă şi să transpună în practică în mod eficient reformele ambiţioase asumate de autorităţile de la Chişinău.

În ceea ce priveşte Acordul privind asistenţa financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, mă bucur să constat că implementarea acestuia a fost deja demarată prin patru mari proiecte care vizează achiziţia de autobuze şcolare, investiţii în infrastructura de apă şi canalizare, în domeniul mass-media şi, respectiv, în dotarea laboratoarelor şcolare. Acestea sunt proiecte cu impact direct pentru cetăţenii Republicii Moldova.

În încheiere, îi mulţumesc doamnei Preşedinte pentru discuţia foarte bună şi reiterez sprijinul deplin al României în demersurile ample de reformă democratică, de modernizare şi integrare europeană întreprinse de autorităţile din Republica Moldova.

Doamnă Preşedinte, aveţi cuvântul!”

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu:

„Domnule Preşedinte Klaus Iohannis,

Vă mulţumesc pentru deschiderea de a mă găzdui din nou la Bucureşti.

Mă bucur să revin la Bucureşti pentru a vă transmite personal recunoştinţa pentru sprijinul neobosit, consecvent şi generos pe care România ni-l oferă în ultimii ani. Vă mulţumesc pentru acest ajutor.

Apreciez, în acest context, consolidarea relaţiilor dintre instituţiile noastre. În februarie, Guvernele ţărilor noastre au avut o şedinţă comună, care a pus bazele mai multor proiecte bilaterale importante. În iunie, şi parlamentele s-au convocat într-o şedinţă comună, iar cooperarea între comisiile parlamentare este, la fel, una foarte bună.

Sunt convinsă că dialogul dintre instituţiile noastre se va intensifica şi mai mult, pe măsură ce Republica Moldova va avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană. Experienţa României în acest domeniu ne va fi foarte utilă.

De asemenea, vă mulţumim pentru faptul că ne-aţi sprijinit în demersul nostru european. Suntem foarte recunoscători pentru rolul României la toate etapele de pregătire a deciziei din 23 iunie şi pentru vocea României care a răsunat puternic la Bruxelles în susţinerea acordării Moldovei a statutului de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Integrarea europeană va însemna, pentru Moldova, consolidarea unei societăţi ghidate de supremaţia legii şi respectarea drepturilor tuturor oamenilor, aderarea la cea mai bogată şi prosperă piaţă, investiţii şi noi oportunităţi pentru cetăţenii noştri.

Sprijinul României este cu atât mai preţios cu cât el vine atunci când îl aşteptăm mai mult. De mai bine de 5 luni, trăim cu ororile războiului alături. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a aruncat regiunea noastră în incertitudine.

Moldova este, după Ucraina, ţara cea mai afectată de război.

Războiul a destabilizat piaţa energetică şi, cu ea, securitatea energetică a Moldovei. Inflaţia record, datorată în special creşterii bruşte a preţurilor la energie şi carburanţi, afectează capacitatea de cumpărare a cetăţenilor şi pune presiune mare pe producătorii noştri, mulţi dintre care au pierdut şi pieţele de desfacere din est. În acest an suntem loviţi şi de secetă, care pune în pericol munca agricultorilor.

Combinaţia de crize cu care se confruntă acum Republica Moldova este o povară grea pentru ţara mea, o povară pe care nu o putem duce singuri.

Apreciem rolul României care, alături de Germania şi Franţa, a co-fondat Platforma de Sprijin pentru Moldova, în cadrul căreia partenerii noştri de dezvoltare din toată lumea ne oferă sprijin ţintit pentru problemele cu care ne confruntăm. Dar situaţia ne cere să acţionăm cu urgenţă maximă şi să căutăm soluţii alternative pentru a păstra stabilitatea ţării şi a trece cu bine de iarnă.

Moldova are nevoie de soluţii pentru securitatea energetică acum! Vrem să cumpărăm gaze din România şi este important ca acest lucru să fie posibil cât de curând.

Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noştri nu vor îngheţa la iarnă şi pentru a menţine stabilitatea socială în ţară.

Suntem o ţară mică, vulnerabilizată de război, iar cetăţenii noştri plătesc cel mai mare preţ raportat la venit pentru energie din toată Europa. Pentru gaz plătim deja un preţ dublu faţă de cel pe care îl plătesc consumatorii din România.

Republica Moldova, la fel ca toată Uniunea Europeană, depune eforturi pentru a reduce consumul de energie, inclusiv de gaze naturale, şi caută soluţii de substituire pentru această iarnă a gazelor cu păcură, lemne sau cărbune.

Suntem îngrijoraţi de securitatea ţării noastre. Vecinătatea războiului pune presiuni pe instituţiile statului care asigură securitatea Republicii Moldova. Instituţiile noastre urmăresc cu atenţie evoluţia situaţiei din regiunea transnistreană, analizăm riscurile la care suntem expuşi din interiorul ţării.

Dar cel mai important, aceste tensiuni de securitate vulnerabilizează şi mai mult societatea, în condiţiile de creştere a preţurilor, în mod special la resursele energetice.

Apreciem faptul că, la începutul acestei luni, în Republica Moldova a fost creat un hub european pentru securitate şi managementul frontierelor, care ne conectează la sistemul de securitate al Uniunii Europene.

Şi totuşi situaţia volatilă de pe câmpul de lupte, apropierea frontului ruso-ucrainean de hotarul nostru de est creşte gradul de incertitudine. Creşte numărul provocărilor lansate de forţe interne, ce urmăresc destabilizarea situaţiei din Republica Moldova.

Domnule Preşedinte,

În pofida situaţiei grele în care ne aflăm, într-un climat instabil şi afectat de crize, Moldova vrea să se dezvolte, să avanseze în parcursul său european, să schimbe în bine viaţa oamenilor săi.

Vom continua eforturile de reformare a instituţiilor din Republica Moldova, a justiţiei şi organelor de control, a sectorului serviciilor publice.

Vom continua să finanţăm proiecte de dezvoltare a infrastructurii, programe de încurajare a afacerilor, care creează locuri de muncă şi dau un suflu nou comunităţilor. Vom investi în educaţie şi sănătate, în servicii mai bune pentru oameni.

Doar oferindu-le oamenilor o viaţă mai bună, mai sigură, putem obţine ca Moldova să devină, în timp, un pol de dezvoltare şi stabilitate în regiune.

Războiul şi consecinţele lui au subţiat resursele pe care planificam să le folosim în aceste proiecte. Asta înseamnă că va trebui să muncim mai mult, să optimizăm resursele bugetare, să căutăm susţinerea partenerilor – şi să mergem înainte.

Cetăţenii şi-au spus cuvântul: dezvoltarea democratică, după model european, este singura noastră şansă la o viaţă mai bună pentru oameni, în ţara lor. E o şansă pe care nu o putem rata. Ajutaţi-ne să rămânem pe acest drum. Pentru Uniunea Europeană, sprijinirea Moldovei în acest moment dificil ar fi o investiţie în păstrarea democraţiei şi în viitorul paşnic şi prosper al Europei de Est.

România a fost alături de Moldova, de-a lungul anilor, la bine şi la greu. Am încredere că parteneriatul moldo-român ne va ajuta să depăşim cu bine şi greutăţile cauzate de războiul din Ucraina. Acest război nedrept şi sângeros trebuie oprit. Ucraina are nevoie de ajutor ca să-şi apere oamenii şi viitorul. Suntem alături de ucraineni, le dorim izbândă şi pace.

În vremuri tulburi, învinge omenia, grija, solidaritatea, ajutorul reciproc. Mulţumim autorităţilor şi cetăţenilor României că ne sunteţi alături.

*

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: O întrebare pentru domnul Preşedinte Iohannis. Există un acord politic privind reducerea între statele membre, privind reducerea voluntară a consumului de gaze naturale cu 15% pentru această iarnă. În contextul în care se va impune obligativitatea acestei măsuri, România va fi capabilă să sprijine Republica Moldova şi concret prin ce măsuri? Şi pentru doamna preşedintă Maia Sandu, Republica Moldova are statutul de ţară candidată pentru Uniunea Europeană. În contextul conflictului îngheţat din Transnistria, autorităţile de la Chişinău ar fi dispuse la anumite compromisuri pentru a obţine statutul de stat membru?

Preşedintele României: Este evident că ne vom confrunta cu o iarnă complicată, în condiţiile în care gazul livrat de Rusia devine tot mai puţin, gazul pe piaţa internaţională devine tot mai scump. Totuşi, abordarea europeană de a face economii voluntare de 15% este una corectă, după părerea mea. Noi trebuie, sigur, să căutăm surse alternative de gaz, trebuie să căutăm să investim în resurse regenerabile, dar în acelaşi timp este înţelept să economisim acolo unde se poate, repet, acolo unde se poate. Economia trebuie făcută cu cap. Nu trebuie să ne imaginăm că dorim ca cineva să stea pe frig. Nu putem să ne imaginăm că cineva doreşte să nu existe gaz pentru industrie. Toate lucrurile trebuie să funcţioneze. La noi s-a făcut o analiză şi ministerul de resort a ajuns la concluzia că pentru România o economie aşa cum a fost convenită este posibilă, este fezabilă, este sustenabilă. Aici nu vorbim de o reduce a consumului cu 15% faţă de ce avem acum, ci o reducere cu 15% faţă de media ultimilor ani şi calculele noastre ne arată că aşa ceva este posibil fără să obligăm pe cineva să stea pe frig sau fără să închidem sectoare întregi ale industriei româneşti. În acelaşi timp suntem, foarte conştienţi de situaţia extrem, repet, extrem de dificilă în care se găseşte Republica Moldova şi astăzi, la Guvern, se vor purta discuţii pe această teamă, şi mâine, şi poimâine, şi în continuare până găsim soluţia cea mai bună. Astăzi, în discuţia cu doamna Preşedinte am convenit că trebuie să lucrăm diferite variante, trebuie să luăm în considerare diferite scenarii şi să avem planuri concrete, pregătite pentru toate scenariile pe care putem să ni le imaginăm. Un lucru este cert, nu vom abandona Republica Moldova şi vom găsi soluţii, aşa cum se pot găsi pentru oricare din variantele care pot apărea. Pentru variantele bune este simplu, pentru variantele foarte grele este complicat, dar repet, nu vom abandona Moldova.

Preşedintele Republicii Moldova: Pe calea integrării europene avem de rezolvat mai multe probleme şi, chiar dacă rezolvarea conflictului transnistrean nu apare ca o condiţie explicită a Uniunii Europene, suntem conştienţi că trebuie să găsim o soluţie pentru acest conflict. Vreau doar să vă dau nişte exemple – schimbări care s-au petrecut în ultimii ani. Astăzi, mai mult de jumătate din exporturile din regiunea transnistreană merg în ţările Uniunii Europene pentru că şi regiunea transnistreană beneficiază de Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. Astăzi, cel puţin jumătate din migranţii din diaspora din regiunea transnistreană este în ţările Uniunii Europene. Această situaţie este foarte diferită de acum zece ani. Deci cetăţenii noştri de pe malul stâng îşi doresc, la fel, să trăiască în siguranţă, să aibă oportunităţi economice, să le fie respectate drepturile şi pe aceste lucruri vom construi şi acolo trebuie să ajungem ca să putem să rezolvăm conflictul transnistrean. Este adevărat că ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina va avea repercusiuni asupra modului în care putem să rezolvăm conflictul şi cât de repede.

Jurnalist: Bună ziua! Doamna Preşedinte, pentru că aţi discutat şi despre scenariile în care Moldova s-ar confrunta cu situaţii grele, doream să vă întreb dacă pe analiza dumneavoastră există risc de deteriorare a relaţiilor cu Federaţia Rusă şi de extindere în primul rând a conflictului din Ucraina şi pe teritoriul ţării dumneavoastră şi, în cazul în care s-ar confirma un astfel de scenariu, ce forme de sprijin vă aşteptaţi să vină din partea autorităţilor de la Bucureşti? Pentru domnul Preşedinte, voiam să vă întreb dacă consideraţi că ar trebui reevaluată prezenta UDMR în actuala coaliţie de guvernare în condiţiile în care liderul Uniunii Kelemen Hunor sprijină în mod deschis declaraţiile făcute de către premierul Ungariei Viktor Orban la Băile Tuşnad.

Preşedintele Republicii Moldova: Aşa cum am spus şi mai devreme, suntem îngrijoraţi şi admitem toate scenariile, inclusiv cele mai pesimiste, respectiv ne pregătim pentru toate scenariile, iar în situaţia în care Rusia va încerca să atace Republica Moldova evident că vom cere ajutor.

Preşedintele României: Astăzi am vorbit mai mult, şi aşa mi-am dorit, despre Moldova, dar nu vreau să evit răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Daţi-mi voie să spun în principiu că este greşit, este o eroare majoră şi este inadmisibil ca un înalt demnitar european să vină pe scenă publică cu un discurs construit pe teoria raselor, o teorie care a dus la cea mai teribilă catastrofă a secolului XX – la al doilea Război Mondial. Este o teorie de cea mai tristă amintire posibilă şi nu poate fi acceptat în niciun fel ca un demnitar european să vină cu o astfel de teorie pentru aşi motiva orice demersuri politice interne sau externe. Este la fel de regretabil că un înalt demnitar european vine pe scena publică cu un discurs cu tentă antieuropeană. Aceste lucruri sunt valabile, cele ce le-am spus, că este eronat, greşit şi inacceptabil indiferent unde s-ar afla această scenă. Faptul că această scenă s-a aflat în Transilvania este o problemă pentru noi şi reacţiile spaţiului public au arătat că este o problemă pentru noi. Între timp, este adevărat că premierul Orban, pe o altă scenă, în Viena, a încercat să retragă într-un fel afirmaţiile sau să le reinterpreteze, ceea ce este un semn că şi-a dat seama că aşa ceva nu merge în Europa. Nu este rolul şi rostul meu să dau lecţii de politică sau de oratorie unui înalt demnitar european, dar nu pot să nu mă disociez clar public de ideile care au fost vehiculate acolo. A doua chestiune, şi aici vin mai aproape de întrebarea dumneavoastră cu UDMR, eu cred că este nevoie de clarificări publice din partea UDMR, fiindcă la acel eveniment a fost prezentă o parte semnificativă din conducerea şi din miniştrii UDMR. Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conţinutul acelui discurs pe care l-au aplaudat, ceea ce ar fi extrem de complicat, sau dacă n-au înţeles despre ce se vorbeşte şi au aplaudat pur şi simplu generic personajul care a ţinut discursul. Oricare ar fi explicaţia, ea trebuie să existe şi cred că trebuie să existe o discuţie clarificatoare, inclusiv în coaliţia de guvernare. Pe de altă parte, nu-şi doreşte nimeni în România să provoace o criză guvernamentală, pentru că un înalt demnitar străin a avut un discurs eronat. Dar nu putem să ne facem că acele lucruri nu au fost spuse, cum nu putem să ne facem că acele spuse nu au fost aplaudate. Iar despre Moldova, ca să închei totuşi într-o conferinţă de presă despre Moldova cu ceva pozitiv, cele spuse sunt adevărate. Noi rămânem cei mai apropiaţi de Republica Moldova şi nu vă abandonăm indiferent în care scenariu vom ajunge cu toţii prin acest nefericit război dus de Rusia împotriva Ucrainei.

Vă mulţumesc tuturor!

Doamnă Preşedintă, mulţumesc!

Departamentul Comunicare Publică

Sursa foto Administratia Prezidentiala