21 septembrie 2021

Klaus Iohannis: Sănătatea unei societăţi este indisolubil legată de asumarea onestă a trecutului traumatic

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Mesajul Preşedintelui României, Klaus Iohannis, transmis cu ocazia comemorării a 80 de ani de la Pogromul de la Iaşi (28-30 iunie 1941)

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis marţi, 29 iunie 2021, un mesaj cu ocazia comemorării a 80 de ani de la Pogromul din Iaşi (28-30 iunie 1941). Mesajul a fost prezentat de către Sergiu Nistor, Consilier Prezidenţial – Departamentul Cultură, Culte şi Minorităţi Naţionale, în cadrul evenimentelor comemorative organizate la Iaşi.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

„Marcăm, în aceste zile, opt decenii de la una dintre cele mai sângeroase pagini din istoria României. Ura nedisimulată, violenţa atroce, dispreţul absolut faţă de demnitatea umană au fost doar o parte din instrumentarul utilizat de autorităţile vremii pentru a pune în practică un plan abominabil – curăţarea oraşului de evrei. Peste 13.000 de suflete nevinovate au sfârşit în chinuri groaznice, după ce autorităţile, al căror rol ar fi trebuit să fie unul de protecţie, s-au transformat în călăi. Cu o cruzime de nedescris, evreii ieşeni au fost smulşi cu forţa din case, despărţiţi de cei dragi, loviţi cu sălbăticie şi aruncaţi apoi în trenurile morţii sau ucişi de gloanţele mitralierelor.

Reprezentanţi ai Poliţiei, Armatei, serviciilor de informaţii au năvălit asupra membrilor comunităţii evreieşti, i-au jefuit, torturat, umilit şi ucis, răspunzând, astfel, ordinelor unui regim criminal.

Pogromul de la Iaşi nu reprezintă doar tragedia evreilor ieşeni, ce a urmat celei a evreilor ucişi în perioada rebeliunii legionare la începutul aceluiaşi an, ci este drama şi responsabilitatea cu care se confruntă, de atunci, naţiunea noastră. Atunci când instituţiile statului nu doar că eşuează lamentabil în îndeplinirea obligaţiilor fireşti faţă de propriii cetăţeni, dar îi discriminează, persecută şi îi ucid fără milă, se va fi instalat domnia răului absolut şi a arbitrariului.

Retorica antisemită şi crudele sale consecinţe au lovit Iaşiul, un oraş care a fost un centru important al vieţii evreieşti, în 1930, populaţia evreiască reprezentând aproximativ 30% din populaţia totală a oraşului. Din leagăn al vieţii, al culturii şi civilizaţiei evreieşti, Iaşiul s-a transformat, într-un scurt timp, în centru al antisemitismului şi apoi al morţii, degradării umane şi groazei.

Amintirea suferinţelor din acele zile şi comemorarea victimelor constituie principala reparaţie morală pe care generaţia actuală şi cele viitoare au obligaţia să o urmeze. Dacă acest lucru se va întâmpla, avem garanţia asumării faptelor aşa cum s-au întâmplat şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În acest demers de aducere-aminte, să evocăm şi numele acelor oameni care au dat dovadă de curaj şi altruism în încercarea de a-i salva pe semenii lor aruncaţi în ghearele infernului.

Vorbind despre ororile petrecute atunci, despre faptul că Pogromul de la Iaşi a fost precedat de numeroase acţiuni antisemite, subliniem, o dată în plus, că sănătatea unei societăţi este indisolubil legată de asumarea onestă a trecutului traumatic, de modul în care se raportează la valorile democratice, la toleranţă şi de respectul faţă de demnitatea umană.

De multe ori, amintirile au casa lor. Am reiterat, în numeroase ocazii, importanţa prezervării spaţiilor memoriale destinate Pogromului. Salut inaugurarea, în curtea fostei Chesturi, acel loc al crimei şi al disoluţiei umanităţii, a Muzeului Memorial dedicat victimelor Pogromului de la Iaşi. Este un proiect a cărui edificare a necesitat un timp mai îndelungat, însă îmi manifest convingerea că va juca un rol proeminent în viaţa culturală şi comunitară. Acest muzeu nu reprezintă doar un pios omagiu adus memoriei victimelor Pogromului de la Iaşi, o dovadă că lecţia trecutului a fost asumată în mod autentic, ci şi un spaţiu al valorilor europene, care va vorbi generaţiilor următoare despre importanţa libertăţii, a toleranţei, a respectului faţă de celălalt.

Oricâte eforturi vom face şi oricât de hotărâţi vom fi, se vor găsi mereu minţi şi suflete întunecate, care vor banaliza crima, vor trivializa victimele şi îi vor apăra pe criminali. Observăm cum, în ultima perioadă, negaţionismul, discursul instigator la ură, încercările de distorsionare a istoriei, populismul şi antisemitismul devin tot mai prezente în spaţiul public, iar acolo unde găsesc terenul fertil al ignoranţei, prind rădăcini periculoase.

Avem obligaţia de a ne apăra valorile, principiile democratice, statul de drept, iar educaţia trebuie să rămână în epicentrul acestei lupte continue de contracarare a acestor curente toxice. Proiectul „România Educată” îşi propune să creeze un sistem educaţional incluziv, adaptat realităţii, nevoilor prezente şi viitoare. Bazele unui comportament responsabil, de valorizare a adevărului, a legii şi a drepturilor omului se pun la vârste fragede şi se solidifică pe parcurs.

Educaţia despre Holocaust trebuie să ocupe un rol important în sistemul de învăţământ. Şcolile, universităţile trebuie încurajate în direcţia promovării unor astfel de programe educaţionale, astfel încât copiii şi tinerii să fie parte a procesului de consolidare a unei societăţi tolerante.

Dragi români,

Înclinându-ne frunţile în memoria celor ucişi, arătând urmaşilor lor compasiunea şi solidaritatea noastră, să avem mereu în minte lecţiile istoriei şi să apărăm principiile şi valorile democratice! Fără ele, nu avem viitor!

Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnic în inimile noastre!”

Departamentul Comunicare Publică