17 octombrie 2021

Klaus Iohannis: Sunt convins că Biserica se va organiza foarte bine, am văzut acest lucru şi duminica aceasta, de Florii

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut marţi, 27 aprilie 2021, la Palatul Cotroceni, o conferinţă de presă.

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinţei de presă:

Bună seara tuturor!

Ne mai despart doar câteva zile de cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, un moment în care ne dorim cu toţii să fim alături de familie, de cei dragi sau să celebrăm Învierea Domnului mergând la Biserică.

În noaptea de Înviere, restricţiile de circulaţie vor fi ridicate, astfel încât toţi cei care vor să participe la slujbele religioase să o poată face fără alte impedimente.

Sunt convins că Biserica se va organiza foarte bine, am văzut acest lucru şi duminica aceasta, de Florii, astfel încât să fie evitate aglomeraţiile, să se respecte distanţarea fizică şi să nu se expună nimeni unor riscuri inutile.

Dragi români, haideţi să fim parte a acestui efort şi în noaptea de Înviere!

Esenţa credinţei creştine este iubirea aproapelui şi ce altă dovadă mai frumoasă de iubire putem da de Paşti decât grija de a-i proteja pe ceilalţi, respectul faţă de sănătatea şi viaţa semenilor noştri?

Este deja al doilea an în care Sfintele Sărbători Pascale ne găsesc într-o situaţie epidemiologică dificilă, provocată de pandemia de COVID-19. De data aceasta însă, veştile sunt pozitive, iar speranţele întemeiate că vom avea evoluţii din ce în ce mai bune s-au transformat rapid în certitudini. Acest lucru se datorează evident imunizării prin vaccinare.

Avem exemplele concrete ale ţărilor care au vaccinat o proporţie semnificativă din populaţie şi care au reuşit să inverseze radical trendul epidemiologic.

Vaccinarea cât mai multor români înseamnă mult mai puţine infectări şi decese, înseamnă eliminarea restricţiilor, sfârşitul pandemiei şi revenirea la normalitate.

Chiar dacă şi la noi statisticile indică o scădere a numărului de infectări, ceea ce înseamnă că am depăşit vârful acestui val epidemiologic, nu suntem încă în punctul de a putea renunţa complet la măsurile restrictive.

Este îmbucurător că măsurile de protecţie mai stricte adoptate de autorităţi au reuşit să oprească creşterea numărului cazurilor de îmbolnăviri şi s-au dovedit, şi de această dată, corecte, adecvate şi luate la timp.

Până la acel moment în care vom stopa răspândirea virusului, trebuie să fim însă realişti şi să nu ne amăgim singuri. Pandemia încă nu a dispărut. Cazurile grave de la secţiile de terapie intensivă şi numărul încă foarte mare al celor care pierd zilnic lupta cu boala ne arată clar că se impune să rămânem la fel de vigilenţi.

Ştiu că este greu, ştiu că de mai bine de un an am renunţat la viaţa noastră obişnuită, dar împreună am reuşit să depăşim o perioadă foarte dificilă, iar revenirea la normalitate este din ce în ce mai aproape. Trebuie să rămânem atenţi în continuare, pentru a putea ţine sub control pandemia până când se va vaccina un procent suficient de mare din populaţie.

Vaccinarea este singura cale de a pune capăt acestei pandemii şi de a ne recâştiga dreptul la o viaţă normală, fără restricţii. Stă doar în puterea fiecăruia dintre noi, aşa că vă invit pe toţi să vă vaccinaţi!

Vă mulţumesc!

Dacă dumneavoastră din sală aveţi întrebări, poftiţi!

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Cum n-aţi mai ţinut de ceva vreme conferinţe de presă, v-aş propune să lămurim un subiect ceva mai vechi. E vorba despre o lege promulgată de dumneavoastră pe data de 31 martie, o lege care îi scapă pe evazionişti de evaziune fiscală. Legea a fost iniţiată de PSD, de deputatul Cătălin Rădulescu, zis „Mitralieră”, cred că vă sună cunoscut acest nume, şi adoptată de Parlament. În esenţă, legea spune că dacă în timpul urmăririi penale sau chiar în timpul judecăţii prejudiciul este acoperit, evazionistul nu mai riscă închisoarea. Numeroşi oameni de afaceri au reacţionat, au spus că e o lege care practic încurajează la evaziune fiscală. Am văzut şi partenerii de guvernare, cei de la USR PLUS, spunând că ei nu sunt de acord cu legea asta. Şi întrebarea firească este, de ce dumneavoastră aţi publicat această lege şi nu aţi făcut uz de prerogativa constituţională de a întoarce această lege la Parlament, având în vedere toate cele spuse până acum?

Preşedintele României, Klaus Iohannis: Legea a trecut prin Parlament, a fost sesizată Curtea Constituţională, care a spus că legea este constituţională, după care a fost promulgată.

Jurnalist: A trecut de parlamentul controlat de PSD, nu de acest parlament, şi verdictul Curţii nu vă împiedica să o întoarceţi în acest Parlament, în această majoritate.

Preşedintele României: Acest Parlament, dacă consideră că legea nu satisface cerinţele coaliţiei, poate să iniţieze fără probleme o îmbunătăţire a aceste legi şi cu bucurie voi semna şi o lege care corectează eventualele erori.

Jurnalist: Scuze pentru insistenţă, întrebarea era de ce nu aţi întors-o dumneavoastră? Aveţi această putere constituţională să întoarceţi legi în Parlament, cum aţi făcut-o cu multe alte legi…

Preşedintele României: La momentul respectiv ciclul se încheiase.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, tocmai aţi încheiat şedinţa CSAT şi doream să vă întreb în ce măsură retragerea trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina reprezintă o detensionare a situaţiei şi în ce măsură este un mod de acţiune strategic din partea Rusiei, la fel cum am văzut în 2008, în Georgia?

Preşedintele României: Faptul că s-a încheiat exerciţiul militar în Federaţia Rusă şi trupele s-au retras, sigur, este o veste în sine bună şi duce la o oarecare detensionare. Însă, în acelaşi timp am aflat că foarte mult material care a fost adus acolo rămâne acolo, cum se spune în termeni de specialitate, „rămâne prepoziţionat” şi evident că situaţia rămâne în continuare tensionată. Este nevoie în continuare de foarte multe implicare, de foarte multe eforturi diplomatice. Şi, din partea României, noi vom face în continuare demersuri în special la NATO, dar şi la Uniunea Europeană pentru a creşte rezilienţa pe Flancul Estic.

Jurnalist: Întrebarea era dacă ne putem aştepta un nou scenariu ca în 2008, din Georgia? Există acest pericol?

Preşedintele României: Este imposibil de spus ce va face Federaţia Rusă în continuare. Ştim că se pregăteşte un mare exerciţiu militar pentru toamna acestui an şi cu toţii sperăm ca, prin măsurile care se iau şi prin intervenţiile pe cale diplomatică, geopolitică, să se detensioneze situaţia în zona Mării Negre.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, la începutul anului, procurorii au început cercetarea penală pe numele preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, liberalul Costel Alexe – ştim cazul, 22 de tone de tablă şpagă. Astăzi i-a venit rândul primarului PNL Iaşi, Mihai Chirica, transferat de la PSD. Dinspre PNL e o tăcere totală. Prin urmare, vă întreb unde sunt criteriile de integritate anunţate şi de dumneavoastră şi de liberali în campanie şi dacă nu e prea mult pentru PNL să ţină 2 penali în funcţii publice înalte? – şi când spun „penali” am folosit chiar expresia dumneavoastră din trecut.

Preşedintele României: Da, ar fi cazul să reacţioneze politic şi PNL. Dacă nu o va face în următoarele zile voi avea o discuţie pe această speţă.

Jurnalist: Îmi permit să insist puţin, pentru că şi după ce a apărut cazul Costel Alexe, dumneavoastră le-aţi cerut celor din PNL să ia o decizie, or partidul v-a ignorat. Mai contează vocea dumneavoastră în PNL?

Preşedintele României: Vom vedea.

Jurnalist: Există legătură între expulzarea diplomatului rus şi tensiunile de la Marea Neagră, având în vedere că dumneavoastră aţi declarat săptămâna trecută că situaţia trebuie să fie evaluată extrem de atent, nu doar militar şi securitar, ci şi diplomatic, şi să-mi spuneţi dacă declaraţiile purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, care a spus că ambasadorul român la Moscova cunoaşte procedura măsurilor echivalente, pot fi aceste declaraţii provocări la adresa securităţii României?

Preşedintele României: Speţa diplomatului nu are nici o legătură directă cu tensiunile din zona Mării Negre.

Jurnalist: În condiţiile în care se va ajunge până la 1 iunie la 5 milioane de persoane vaccinate şi va exista o relaxare graduală a restricţiilor, când consideraţi că se va reveni în totalitate la normalitate şi de ce depinde acest lucru?

Preşedintele României: Revenirea la normalitate depinde de felul în care oamenii vor merge la vaccinare. Între timp primim din ce în ce mai multe doze de vaccin şi în scurt timp vom avea suficiente doze pentru absolut oricine doreşte să se vaccineze. Dar vaccinarea la noi nu este obligatorie, fiecare trebuie să meargă să se vaccineze la propria iniţiativă. Eu recomand tuturor românilor să meargă să se vaccineze, este singura cale de a scăpa de pandemie. Dacă nu ne vaccinăm într-un număr suficient de mare, vom purta masca şi vom mai avea restricţii încă mult timp de acum încolo. Dacă ne vaccinăm, vom scăpa aproape de toate restricţiile. Este evident, este cunoscut acest lucru şi sper ca în final, printr-o campanie amplă pe care o pregătim, să convingem pe toţi românii să se vaccineze.

Jurnalist: În completarea întrebării colegei mele, cum va arăta această campanie de promovare a vaccinării, având în vedere că în centrele de vaccinare vedem din ce în ce mai puţini oameni? Cum credeţi că ar putea fi convinşi peste şase milioane de oameni să se va vaccineze până în iunie, să se ajungă aşadar la acel procent de 35%? Mai mult decât atât, vă gândiţi poate chiar să apelaţi şi la ajutorul unor artişti foarte urmăriţi de tineri, în această perioadă, aşa cum spunea şi domnul Gheorghiţă mai devreme?

Preşedintele României: Guvernul pregăteşte o campanie amplă şi, da, vor fi implicaţi şi artişti, şi sportivi, şi politicieni. Este nevoie, evident, de o acţiune foarte amplă de conştientizare. Şi vom face aceste lucruri. Vor fi deschise noi şi noi facilităţi şi posibilităţi pentru vaccinare, pentru a veni noi spre cetăţean, fără să aşteptăm acţiuni complicate din partea românilor. Vor exista centre de vaccinare foarte accesibile din ce în ce mai mult, se va renunţa la programări, la rezervări, oamenii vor putea merge să se vaccineze şi doar se vor programa pentru rapel. Eu sunt optimist şi cu siguranţă românii vor fi de partea noastră.

Jurnalist: Şeful DSU, Raed Arafat, este singura constantă din zona instituţiilor care sunt în prima linie în lupta cu pandemia. Toţi miniştrii Sănătăţii şi de Interne sunt evaluaţi periodic, dar nu am auzit până acum ca domnul Arafat să fie supus unei evaluări. Este omul potrivit la locul potrivit?

Preşedintele României: Domnul Arafat s-a implicat constant şi bine în rezolvarea problemelor de care se ocupă. Dar şi el este evaluat periodic de ministrul de Interne.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, aţi avut săptămâna aceasta o întâlnire cu miniştrii responsabili de planul de redresare, de atragerea celor 30 de miliarde, bani europeni. Cât de bine funcţionează coaliţia pentru că avem un termen foarte lung? România a cerut încă o lună de zile pentru depunerea acestui plan, în condiţiile în care alte ţări au întârzieri mult mai mici, de câteva zile. Italia, iată, este gata chiar în termen, deşi în condiţii similare.

Preşedintele României: Din informaţiile mele, până la acest moment o singură ţară a depus planul, şi anume Portugalia, care deţine şi preşedinţia rotativă. Majoritatea statelor europene nu au finalizat pregătirea planurilor naţionale, lucrează în continuare la ele, împreună cu Comisia, ceea ce facem şi noi, deci suntem în ceea ce se numeşte „mainstream”. Ca noi sunt absolut majoritatea statelor europene. Este o procedură complicată, fiindcă niciodată până acum nu a existat o astfel de formă de finanţare şi de întocmire a unor planuri naţionale de revenire dintr-o criză gravă. În acest sens, fiecare stat îşi pregăteşte un plan, Comisia, împreună cu Parlamentul, au anumite ambiţii legate de Europa verde, de Europa digitală şi aceste chestiuni se negociază. Ştim foarte bine, din experienţa anilor trecuţi, de când România a solicitat să devină stat membru până la negocierea pe fiecare exerciţiu financiar, că aceste negocieri cu Comisia nu sunt simple deloc. Nici de data aceasta nu sunt simple deloc. Noi suntem pregătiţi şi vom avea negocieri în mai multe etape, vom avea în final un plan foarte bun, care va fi finanţat şi îl vom pune în practică. Coaliţia funcţionează foarte bine. Vom avea în zilele următoare noi discuţii în interiorul guvernului, noi discuţii în interiorul coaliţiei, noi discuţii cu Comisia Europeană, care vor duce la o îmbunătăţire a primului draft, că despre asta vorbim, şi până la sfârşitul lunii mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană, care atunci poate să fie depus. Termenul de sfârşit de aprilie nu a fost un termen ultimativ, a fost un termen orientativ. Cum majoritatea statelor nu au finalizat planul, este de aşteptat ca pentru aproape toţi termenul de depunere să fie împins înspre sfârşitul lui mai sau chiar mai târziu. Important nu este să îl depunem cu o săptămână mai repede sau mai târziu. Important este să fie un plan realist, bine făcut, acceptat de Comisie şi finanţabil şi care, evident, reflectă obiectivele României în cazul nostru.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, sunteţi mulţumit de ritmul în care evoluează depolitizarea şi reprofesionalizarea instituţiilor statului? Şi am să mă refer la câteva cazuri. Unul dintre ele este cel deja foarte cunoscut, de la Apele Române, apoi de la Autoritatea Sanitar-Veterinară, instalarea fiicei ministrului Vela într-un post de secretar de stat sau numirea la conducerea Spitalului Judeţean din Arad a soţiei directorului Direcţiei de Sănătate Publică.

Preşedintele României: Este evident că mai e mult de lucru şi n-aş vrea să intru în detaliile unor cazuri concrete, care vor fi explicate de miniştrii de resort sau de alţii care răspund direct de aceste chestiuni, însă pot să vă spun că mă aştept la o accelerare a procedurilor şi la o accelerare a procedurilor de reformare. Acest lucru l-am spus şi conducerii Coaliţiei şi voi urmări cu foarte multă atenţie să se întâmple aceste lucruri.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, ce şanse daţi dumneavoastră României să acceseze fondurile pe care şi le-a propus prin PNRR, iar dacă aceste obiective nu vor fi îndeplinite, cine ar trebui să îşi asume răspunderea?

Preşedintele României: Şansele sunt de 100%. Vom avea un Plan bun, bun pentru România, acceptat de Comisia Europeană şi îl vom pune în practică, nu-i niciun semn de întrebare aici. Tot felul de poveşti vehiculate din partea Opoziţiei sunt doar poveşti, fiindcă dumnealor sunt supăraţi că sunt în Opoziţie. Dar Planul merge înainte.

Jurnalist: Nu există un plan şi în cazul în care ar putea fi respins, aşa cum s-a spus?

Preşedintele României: Nu există această variantă! Cu Comisia se va negocia până când se ajunge la forma care va fi implementată. Nu-i ca la examenul de Bac, unde eşti admis sau respins. Este un plan naţional, nu-i o jucărică politică. Acest Plan Naţional reflectă obiectivele României. Comisia are propriile pretenţii în ce priveşte obiectivele, procedurile, proiectele de investiţii, şi complicaţia care apare, prin durata foarte scurtă în care trebuie implementat, însă nu există varianta ca acest Plan Naţional să fie respins. El poate fi negociat repede sau mai puţin repede, în final, el va exista şi va fi implementat, este cert. Discuţiile cu „respins” sau „nerespins” sunt prostii, Planul nu poate fi respins. Planul poate fi renegociat până este foarte bun.

Jurnalist: În urma evenimentelor la care aţi participat alături de premierul Florin Cîţu au apărut informaţii în presă că ar putea fi un semnal de susţinere pentru o viitoare posibilă candidatură la Congresul PNL. În acest context, aş dori să vă întreb: consideraţi că Florin Cîţu ar fi potrivit pentru funcţia de Preşedinte PNL? L-aţi susţine?

Preşedintele României: Preşedintele României nu este membru de partid şi, ca atare, nu are căderea să se exprime asupra unor proceduri din interiorul partidelor politice. Faptul, însă, că merg împreună cu premierul la diferite evenimente este un semnal de susţinere pentru Premierul Florin Cîţu, premierul propus de Coaliţia de Guvernare şi este, evident, în interesul meu, al Coaliţiei şi al României ca acest Guvern să performeze, ceea ce până acum şi face.

Jurnalist: Aţi avut întotdeauna un cuvânt important de spus în deciziile Partidului Naţional Liberal, de aceea v-am întrebat.

Preşedintele României: Discuţia din partid se va face în partid.

Jurnalist: Un studiu recent vine cu noi date despre persoanele care sunt reticente în a se vaccina. Mai exact, dacă au fost până acum stimulaţi de faptul că există posibilitatea unui certificat verde cei care îşi permit vacanţe, tinerii care vor redeschiderea festivalurilor şi concertelor, acest studiu vine şi spune că majoritatea celor care sunt reticenţi de fapt sunt cu o educaţie precară, puţine clase, familii foarte numeroase, vin din mediul rural şi nu au destulă informaţie pentru a putea lua o decizie. Intenţionaţi, ca stimulare în campania de vaccinare, şi un ajutor material în ideea donării de sânge, ştiu eu, bonuri de masă, s-a discutat la un moment dat varianta de zile libere pentru aceste categorii care nu au un interes neapărat legat de concepte de călătorii şi alte asemenea?

Preşedintele României: Campania de vaccinare şi încurajarea vaccinării se face pentru oamenii care, din proprie iniţiativă, încă nu sunt convinşi şi, cu siguranţă, ne vom adresa tuturor categoriilor sociale. Însă, în acelaşi timp, cred că trebuie să înţeleagă toată – încurajarea vaccinării poate să meargă până acolo unde persoanele vaccinate vor putea să beneficieze de un acces mai facil în anumite zone şi persoanele nevaccinate să beneficieze şi ele de anumite măsuri. Până acum, am avut relativ puţine doze de vaccin şi a fost nevoie de o programare strictă şi pe categorii. Într-un viitor previzibil, cam pe la sfârşitul lui mai sau în iunie, vom avea suficiente doze pentru oricine doreşte să se vaccineze. Şi atunci, cu siguranţă, va apărea întrebarea „ok, dacă oricine se poate vaccina, atunci cei care se vaccinează înţeleg nevoia acestei campanii naţionale, trebuie să simtă acest lucru şi prin anumite măsuri administrative”. Deci, este foarte posibil ca, la un moment dat, repet, atunci când vor fi suficiente doze disponibile pentru oricine, să existe o încurajare pentru cei care s-au vaccinat.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, puteţi să-mi spuneţi care a fost argumentul sau necesitatea pentru care România anul trecut, în septembrie, a finanţat cu 100.000 de euro presa şi societatea civilă, mai concret protestele împotriva puterii din Belarus? În condiţiile în care, în aceeaşi perioadă, Ministerul de Finanţe împrumuta bani pentru a face faţă atât refinanţării datoriei publice, cât şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Preşedintele României: Una-i una, alta-i alta. Aceste chestiuni au fost foarte bine explicate la vremea respectivă şi de mine, şi de ministrul Afacerilor Externe. Noi am încurajat, prin diverse măsuri, împreună cu partenerii noştri, societatea civilă din Belarus şi încurajăm în continuare Belarusul pe calea democratică.

Jurnalist: Finanţând. În condiţiile în care, în perioada respectivă, România se împrumuta. Asta era întrebarea, care a fost argumentul?

Preşedintele României: Acesta a fost argumentul.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, unul dintre obiectivele principale ale mandatului dumneavoastră, al doilea mandat, spuneaţi în campania electorală, este modificarea legilor justiţiei, în conformitate cu exigenţele europene. Recent, această modificare a legilor justiţiei a fost o sursă de tensiune în Coaliţie. Mai exact, au existat voci dinspre Partidul Naţional Liberal care îi reproşează ministrului Justiţiei că a transmis aceste legi către CSM, le-a pus în dezbatere publică fără să consulte coaliţia. Dumneavoastră aţi avut o consultare cu ministrul Stelian Ion şi cum priviţi modificările care privesc atribuţiile dumneavoastră, mă refer în special la introducerea unui aviz conform din partea CSM la numirea procurorilor şefi?

Preşedintele României: Introducerea avizului conform este opozabil ministrului, şi nu Preşedintelui. Este un detaliu care nu a fost bine explicat public. Preşedintele nu stă în niciun fel de aviz conform sau neconform, în conformitate cu Constituţia României. Deci, ca să fiu mai clar, dacă avizul CSM devine conform, atunci CSM va putea să refuze propunerea ministrului, dar nu va putea să-l refuze pe Preşedinte. Ca să ne clarificăm cu acest aviz. Totuşi, mi se pare un pas care trebuie bine discutat, cum şi întregul proiect trebuie mult mai bine discutat. A existat o dezbatere publică pe un proiect care a fost lucrat pe când la Ministerul Justiţiei a fost domnul ministru Predoiu. Acel proiect, al ministrului Predoiu, a fost discutat pe larg în diferite formate. Proiectul elaborat de ministrul Stelian Ion nu a fost dezbătut în aceste formate, ci a fost trimis direct CSM spre avizare, ceea ce nu a corespuns nici intenţiei Coaliţiei, nici spiritului legii, drept pentru care Coaliţia a înfiinţat o comisie de parlamentari care, împreună cu ministrul, sigur, şi cu alte autorităţi, vor analiza aceste propuneri. Este evident că în Coaliţie a existat o oarecare nemulţumire pentru că nu au fost consultaţi, lucru care, între timp, s-a corectat.

Jurnalist: Deci, ca să clarificăm: atribuţiile Preşedintelui rămân neschimbate în legătură cu numirea procurorilor şefi? În continuare va putea numi inclusiv un candidat care are aviz negativ de la CSM?

Preşedintele României: Aceste chestiuni sunt momentan în faza de proiect. Ele vor fi discutate, vor intra în Parlament, vor intra în dezbatere parlamentară şi, după aceea, vom vedea în ce formă vor ajunge ele. Evident că eu nu cred că atribuţiile Preşedintelui României trebuie diminuate şi, în consecinţă, personal nu sunt de acord cu această variantă, dar nu ştiu dacă ea va rămâne sau nu va rămâne în proiect.

Jurnalist: În actualul context, despre care aţi vorbit şi dumneavoastră, de tensiuni la Marea Neagră, ce intenţionează România să facă pentru întărirea securităţii energetice şi mai ales ce strategie naţională avem de a ne redobândi statutul de independenţă energetică, ştiut fiind faptul că importăm energie?

Preşedintele României: România are o independenţă energetică destul de avansată, în comparaţie cu majoritatea statelor europene, însă, sigur, pe noi ne interesează să avem o garanţie a energiei şi ea să fie disponibilă pentru populaţie, pentru economie, indiferent de ce se întâmplă. În acest sens merge întreaga politică energetică a României, care va încuraja dezvoltarea unor noi sectoare, unor sectoare care merg spre energii regenerabile din ce în ce mai mult, spre dezvoltarea unui sector serios, care va folosi hidrogenul ca şi sursă de energie, şi, în paralel, evident că vom merge spre valorificarea gazului care a fost găsit în Marea Neagră.

Jurnalist: Şi cine sau ce ne oferă aceste garanţii despre care vorbiţi?

Preşedintele României: Aceste garanţii se oferă de cei care se ocupă de energetica românească, adică de Guvern şi de Parlament.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, aţi fost foarte implicat şi sunteţi în continuare implicat în constituirea acestui Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu siguranţă ştiţi discuţiile care au avut loc la Bruxelles. În cadrul Partidului Naţional Liberal au apărut însă nemulţumiri la adresa ministrului Fondurilor Europene cu privire la modul în care a gestionat discuţiile de acolo. Şi atunci v-aş întreba dacă, personal, dumneavoastră sunteţi mulţumit de modul în care au decurs aceste discuţii la Bruxelles, gestionate de ministrul Fondurilor Europene, şi dacă nu cumva este nevoie de o implicare mai mare a Premierului, poate chiar să preia negocierile în cadrul acestui plan cheie pentru Guvernul României?

Preşedintele României: Ministrul Ghinea a lucrat foarte mult cu echipa pe care o conduce şi s-a prezentat la Comisie pentru discuţii. A prezentat acolo fix ce a fost agreat la Guvern şi la Coaliţie, deci nu a prezentat un plan propriu. A prezentat planul care a fost elaborat în mai multe luni de zile, de două guverne şi de actuala Coaliţie de guvernare. Sigur, obiectivele României sunt foarte clare: dezvoltarea infrastructurii, a spitalelor, a şcolilor, digitalizarea, transformarea verde şi multe altele. Noi am mers pe aceste criterii care sunt extrem de importante pentru noi, care ţin cont de recomandările de ţară pe care le-am primit în ultimii doi ani. Au fost incluse obiective de investiţii pe care noi le considerăm importante. Cum am menţionat şi anterior, negocierile cu Comisia întotdeauna sunt dificile, fiindcă există pretenţia Comisiei ca totul să fie făcut extrem de bine, extrem de bine explicat şi, în consecinţă, este nevoie de mai multe rânduri de discuţii. Nu şi-a imaginat absolut nimeni că la prima discuţie, pe primul draft, Comisia va bifa totul şi va spune că este perfect. Nu ne-am aşteptat la aşa ceva. Ne-am aşteptat la o discuţie onestă, corectă, ceea ce s-a şi întâmplat. Nemulţumirile unora sau altora sunt de înţeles, dar ele nu ajută cu nimic la rezolvarea problemei. Trebuie lucrat în continuare pe plan, trebuie discutat în continuare în interiorul Guvernului, a Coaliţiei şi pe urmă cu Comisia Europeană, şi lucrurile vor merge mai departe.

Jurnalist: Dacă îmi permiteţi o completare, premierul ar trebui… consideraţi că ar trebui să preia aceste negocieri?

Preşedintele României: Premierul este premierul şi conduce Guvernul. Deci, orice discuţie care ţine de Guvern ex-officio este în responsabilitatea premierului, drept pentru care, după sărbători, premierul împreună cu ministrul Fondurilor şi Investiţiilor Europene vor merge la Bruxelles să poarte următoarea discuţie cu Comisia. Deci, nu trebuie introdus nimic nou, premierul este premier.

Jurnalist: S-a vorbit foarte mult despre această campanie de vaccinare şi ne-aţi spus în repetate rânduri că ea funcţionează, că este un interes crescut în ceea ce priveşte această modalitate de a ne proteja împotriva bolii. Ce se face însă în mediul rural, v-aş întreba. Cum pot fi determinaţi oamenii de la ţară, reticenţi faţă de această vaccinare, oamenii care aparţin unor culte religioase pentru care vaccinul este considerat anticreştin? Ce se poate face pentru ca oamenii să fie determinaţi să se vaccineze şi dacă intenţionaţi să cereţi susţinerea Bisericii pentru această campanie de vaccinare.

Preşedintele României: Bisericile au reacţionat foarte favorabil, în special pot să menţionez reacţia Bisericii Ortodoxe Române, care este foarte favorabilă acestor demersuri, lucru care ne-a bucurat foarte mult. Dar reprezentanţii tuturor cultelor s-au văzut inclusiv cu Prim-ministrul şi au stabilit împreună o abordare proactivă, pro-vaccinare, ceea ce, cu siguranţă, este în beneficiul tuturor românilor. În zona rurală, într-adevăr, lucrurile trebuie tratate foarte proactiv, drept pentru care au fost gândite deja campanii care merg la faţa locului – şi poate vă amintiţi, acum câteva zile am fost şi eu personal la o acţiune, prima acţiune, de centru mobil care a fost deschis în Afumaţi, şi reacţiile au fost foarte pozitive. Faţă de o capacitate evaluată de cam 100 de persoane vaccinate pe zi, în prima zi s-au vaccinat aproape 200 de persoane, a doua zi tot atâţia. Deci, oamenii se lasă convinşi dacă te duci spre ei, şi asta vom face şi în continuare, vom avea tot mai multe centre de vaccinare mobilă, echipe mobile, vom merge la mari firme care vor să-şi vaccineze un număr important de personal, şi din industrie, şi din HoReCa, deci, o să vedeţi o acţiune concertată proactivă, pro-vaccinare, şi sunt convins că vom avea succes în continuare.

Jurnalist: După 1 iunie se va discuta despre relaxarea restricţiilor. Voiam să vă întreb cum rămâne cu starea de alertă? Când este posibil ca aceasta să fie ridicată?

Preşedintele României: Starea de alertă va fi ridicată atunci când specialiştii ne spun că putem să continuăm şi fără măsurile speciale, care se instituie doar în starea de alertă. Este clar că trebuie să ne vaccinăm, să scadă numărul de persoane care se infectează în fiecare zi, să scadă numărul de persoane din terapie intensivă şi foarte, foarte important: eu îmi doresc foarte mult să scadă mult, mult numărul de decese.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, mâine, în Parlamentul European se decide soarta acelui certificat verde de vaccinare. Dumneavoastră, în trecut, aţi avut o atitudine destul de reticentă, să spunem, faţă de un eventual paşaport de vaccinare sau certificat, depinde de cum se va numi. Voiam să vă întreb dacă v-aţi schimbat între timp opinia faţă de un astfel de certificat şi dacă îl veţi susţine în folosirea de către agenţii economici din România?

Preşedintele României: Trebuie să clarific un pic. N-am fost reticent faţă de ideea unui certificat. Am fost reticent faţă de ideea unui paşaport discriminatoriu de vaccinare. Nu cred că putem să facem o discriminare pe baza vaccinării. Nu putem să împărţim cetăţenii europeni în două categorii, unii să meargă în concediu şi alţii să nu meargă. Deci, sunt drepturile care sunt statuate şi care sunt garantate pentru toată lumea. Însă acest certificat de vaccinare poate fi folosit pentru motive medicale. De exemplu, dacă vreţi să mergeţi într-o ţară în concediu şi aveţi certificatul că fie v-aţi vaccinat, fie că aţi făcut testul şi nu sunteţi pozitiv, sau că aţi avut boala, probabil că puteţi să intraţi acolo fără alte formalităţi şi fără să trebuiască să staţi în carantină. Este un lucru destul de important. Pe de altă parte, nu putem să folosim astfel de certificate pentru a îngrădi, de exemplu, libertatea de mişcare. Dacă o persoană nu are acest certificat, nu i se poate spune că n-are voie să călătorească în Europa. Are voie. Dar va trebui să respecte restricţiile care sunt în vigoare pentru persoanele din statul respectiv. Deci, nu existenţa certificatului este problematică, ci felul cum îl folosim, să-l folosim pentru motive medicale, dar să nu facem din acest instrument un instrument al discriminării.

Jurnalist: Dacă îmi permiteţi, exact asta spuneam, pentru că în România a apărut deja ideea că se vor deschide diverse posibilităţi, de a merge la festivaluri, la restaurant, tocmai pe baza acestui certificat. Va îngrădi sau nu?

Preşedintele României: Aceste lucruri vor fi analizate foarte, foarte atent şi ne vom exprima asupra acestei chestiuni.

Vă mulţumesc tuturor! Vă doresc, în primul rând, multă sănătate, dar daţi-mi voie de pe acum să vă doresc sărbători fericite, Sărbători Pascale binecuvântate! La revedere!