24 ianuarie 2022

Klaus Iohannis: Suntem, în mod firesc, preocupaţi de situaţia de securitate din vecinătatea noastră

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Discursul susţinut de Preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul întâlnirii anuale cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, 12 ianuarie 2022, un discurs cu prilejul întâlnirii anuale cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Vă prezentăm în continuare textul discursului:

„Domnule Decan al Corpului Diplomatic, vă mulţumesc pentru urări şi pentru mesajul dumneavoastră!

Domnule ministru al afacerilor externe,

Excelenţe, doamnelor şi domnilor ambasadori şi şefi de misiuni acreditaţi în România,

Mă bucur că putem relua tradiţia de a ne întâlni la început de an în acest format. Apreciez foarte mult buna cooperare cu dumneavoastră de până în prezent şi sper ca noul an să aducă noi şi cât mai bune rezultate pentru consolidarea relaţiilor noastre.

La finalul anului trecut, clasa politică din România a dovedit maturitate democratică. Printr-un proces care nu a fost deloc uşor, dar care este firesc în orice democraţie, a fost constituită o coaliţie solidă în Parlamentul României.

Ca rezultat, a fost instalat un Guvern care trebuie să asigure stabilitatea ţării şi să conducă societatea românească spre o nouă etapă de modernizare. Acest Guvern trebuie să îndeplinească aşteptările cetăţenilor, care doresc soluţii concrete pentru a gestiona efectele produse de pandemie, de criza energetică, pentru implementarea deplină a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care reprezintă un obiectiv de prioritate „zero”, precum şi pentru asigurarea bunăstării şi securităţii ţării noastre şi cetăţenilor săi, în sens larg.

În acest context, ceea ce urmăresc, ca Preşedinte al României, este şi asigurarea unei politici externe şi de securitate care să continue să fie predictibilă, coerentă, de consens naţional, axată pe îndeplinirea responsabilă a angajamentelor asumate de ţara noastră la nivel internaţional.

România va continua să se dezvolte ca stat membru al Uniunii Europe şi al NATO activ, de încredere, implicat şi respectat. Astfel, abordarea României este axată pe continuitate, în baza celor trei piloni esenţiali ai politicii sale externe: consolidarea rolului şi influenţei ţării noastre în Uniunea Europeană şi, respectiv, în NATO şi dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Aceşti piloni sunt susţinuţi de promovarea valorilor democratice, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale, precum şi de acţiune concretă pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiune şi la nivel global, în baza dreptului internaţional şi a multilateralismului eficient.

În actualul context internaţional complicat, trebuie să oferim răspunsuri viabile şi sofisticate provocărilor şi transformărilor curente. Trebuie să avem, totodată, capacitatea de a fructifica oportunităţile apărute şi de a ne adapta la realităţi, astfel încât România să fie mai rezilientă în plan intern şi în plan extern. În acest sens, trebuie să eficientizăm cooperarea cu partenerii cu care împărtăşim valori, viziuni şi obiective similare la nivel internaţional şi să diminuăm sau chiar să eliminăm dependenţa de actorii care au abordări contrare şi vor să ne afecteze capacitatea de a ne atinge obiectivele.

Ne aflăm într-o zonă complexă, de instabilitate accentuată, iar obiectivul nostru este să acţionăm pe plan extern, prin pregătirea de răspunsuri şi iniţiative de politică externă adecvate, pentru găsirea celor mai bune soluţii pentru stabilitatea şi securitatea în regiune şi dincolo de aceasta. Contez, în acest scop, pe sprijinul şi cooperarea dumneavoastră.

Doamnelor şi domnilor,

2022 are o rezonanţă specială – la 1 ianuarie s-au împlinit 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. În această perioadă, România s-a schimbat fundamental – o confirmare categorică a puterii transformatoare a proiectului european. Respectarea şi promovarea valorilor europene – democraţie, stat de drept, drepturi fundamentale, economia de piaţă – definesc astăzi România.

Suntem angajaţi în continuare, ferm, în eforturile de întărire a Uniunii. Această abordare rămâne baza progresului şi prosperităţii României şi beneficiază de sprijinul clar al majorităţii cetăţenilor noştri, reieşit şi din dezbaterile în cadrul Conferinţei privind Viitorul Europei.

Provocările actuale au reconfirmat nevoia de acţiune europeană coordonată şi solidară. Anul 2022 trebuie să devină, prin urmare, la nivel european şi global, un reper în efortul comun de combatere a pandemiei şi depăşire a consecinţelor acesteia. Uniunea trebuie să fie mai bine pregătită pentru provocările viitoare. Avem în faţa noastră o oportunitate de schimbare şi de consolidare a instrumentelor şi politicilor Uniunii Europene. România este angajată să participe activ la acest efort comun.

Salutăm, în acest context, nivelul de ambiţie al Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene pentru o acţiune europeană care să aducă Uniunii noastre relansare, forţă şi sentimentul de apartenenţă. Susţinem aceste eforturi comune.

Pentru România, în perioada următoare sunt de interes prioritar, la nivel european, o serie de dosare importante.

În primul rând, coordonarea pentru ieşirea din această pandemie şi consolidarea Uniunii Sănătăţii pentru a răspunde unor provocări viitoare. Această criză ne-a arătat că este nevoie de eforturi susţinute pentru a consolida capacitatea de reacţie şi de a avea instrumentele necesare.

La fel de importantă este şi redresarea economică. Trebuie să ne concentrăm pe aplicarea integrală a Cadrului financiar multianual 2021-2027 şi a instrumentului Next Generation EU, prin PNRR – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cei doi piloni interdependenţi ai redresării economice, respectiv tranziţia ecologică şi transformarea digitală, împreună cu o piaţă unică puternică, pot să stimuleze noi forme de creştere, să promoveze coeziunea şi convergenţa şi, astfel, să contribuie la consolidarea rezilienţei Uniunii Europene. Pentru România, cei doi piloni asigură structura dezvoltării şi conectarea cu realităţile şi cerinţele cetăţenilor noştri. România va urmări astfel implementarea echitabilă şi justă a Pactului Ecologic European, care să ţină cont de specificităţile ţării noastre, şi va promova o agendă digitală activă, bazată pe investiţii în infrastructură, competenţe digitale şi securitate cibernetică.

De asemenea, vom urmări identificarea de soluţii eficiente pentru criza energetică actuală.

În acelaşi timp, un spaţiu Schengen pe deplin integrat este esenţial pentru consolidarea pieţei interne.

România contribuie deja şi rămâne angajată să contribuie în continuare la un spaţiu Schengen sigur şi eficient. Este deosebit de importantă, din acest punct de vedere, finalizarea aderării României la acest spaţiu.

Finalizarea monitorizării României prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pe baza progreselor în sfera independenţei şi a eficienţei sistemului judiciar românesc este o altă prioritate majoră. Autorităţile române sunt pe deplin angajate în acest sens. De asemenea, vom continua demersurile care ţin de România pentru operaţionalizarea Centrului european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice.

În plan bilateral, la nivel european, România va continua demersurile de consolidare a relaţiilor şi a parteneriatelor strategice sau cu conţinut strategic. Mă refer la state ca Germania, Franţa, Italia, Polonia, Spania, Turcia sau Ungaria, alături de recalibrarea Parteneriatului Strategic cu Regatul Unit în context post-Brexit.

Anul 2021 şi evoluţiile de securitate care pot afecta spaţiul euroatlantic au reconfirmat importanţa crucială a relaţiei transatlantice, pe care România, ca partener strategic al Statelor Unite ale Americii, o susţine puternic. Discuţiile pe care le-am avut cu Preşedintele Biden în cadrul Summitului B9 pe care l-am găzduit în luna mai şi în marja Summitului NATO de la Bruxelles din iunie anul trecut au întărit angajamentele reciproce pentru revitalizarea şi consolidarea legăturii transatlantice. Cea mai recentă rundă a Dialogului Strategic România-SUA, din noiembrie 2021, a reconfirmat pragmatic această dinamică.

Menţionez cu satisfacţie şi o altă reuşită a relaţiei bilaterale, în care m-am implicat personal: consolidarea cooperării în domeniul nuclear civil privind Reactoarele Modulare Mici, prin lansarea programului în acest domeniu în cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu emisarul SUA pentru energie la Summitul de la Glasgow. Acest demers întăreşte şi diversifică parteneriatul bilateral în domeniul securităţii energetice şi al tehnologiilor de vârf.

Dorim ca anul 2022, în care aniversăm 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA, să aducă noi reuşite şi proiecte aplicate în domenii precum securitatea, energia, cu accent pe impactul asupra combaterii schimbărilor climatice, sau tehnologia avansată. Încurajăm implicarea Statelor Unite în proiectele majore de interconectare regională, cu impact strategic, precum Rail2Sea şi Via Carpathia. Totodată, dorim să progresăm în ceea ce priveşte obiectivul comun de aderare a României la programul Visa Waiver. Tot în cadrul demersului de întărire a parteneriatului transatlantic, vom urmări în continuare consolidarea relaţiei strategice cu Canada.

Doamnelor şi domnilor,

Problematica de securitate va fi prioritară în această perioadă. Astfel, în faţa provocărilor recente de securitate este evident că avem nevoie de o acţiune mai puternică pe palierul descurajare şi apărare, acţiune care trebuie articulată în spiritul unităţii şi cooperării transatlantice şi al angajamentelor din cadrul NATO. Rămâne un obiectiv important şi creşterea prezenţei militare americane în România.

România se implică activ în procesele cu miză strategică la nivelul NATO şi UE în ceea ce priveşte evoluţiile din Vecinătatea Estică şi regiunea Mării Negre. Suntem, în mod firesc, preocupaţi de situaţia de securitate din vecinătatea noastră, generată de desfăşurarea masivă a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei, şi de implicaţiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică.

Chiar astăzi are loc o interacţiune importantă, în formatul Consiliului NATO-Rusia, complementară dialogului strategic americano-rus de la începutul săptămânii, cu privire la care am fost informaţi în timp real. Din perspectiva noastră, abordarea duală a NATO privind Rusia, pe care am susţinut-o constant, trebuie să constea atât în măsuri ferme şi credibile de descurajare, cât şi în deschiderea, pe această bază, pentru dialog. Acest dialog trebuie să aibă ca reper permanent principiile, valorile şi angajamentele care reprezintă fundamentul Alianţei. Este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situaţiei de securitate. Ameninţarea cu folosirea forţei, precum şi punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile. Susţinem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare în mod coerent şi cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv şi în special în regiunea Mării Negre.

Într-un cadru mai larg, Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie, va reprezenta punctul culminant pentru adoptarea unor decizii-cheie pentru viitorul Alianţei, iar România este deja implicată activ şi constructiv. Principala decizie va privi noul Concept Strategic al NATO, prin care Alianţa va continua adaptarea la noile provocări şi îşi va consolida profilul.

La nivelul Uniunii Europene, în discuţiile asupra Busolei Strategice, vom urmări menţinerea nivelului ridicat de angajament în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comune. Aprofundarea cooperării NATO-UE şi complementaritatea celor două organizaţii, cu evitarea oricărei duplicări, rămân esenţiale în acest exerciţiu. Conceptul de autonomie strategică a Uniunii trebuie să aibă în vedere aceşti parametri şi să fie mai bine conectat de cel al rezilienţei strategice a Uniunii şi a statelor membre. În acest cadru, menţionez şi obiectivul operaţionalizării depline a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă.

Tot în planul securităţii, dar şi al cooperării regionale, vom continua colaborarea în cadrul trilateralei România-Polonia-Turcia, care în acest an împlineşte 10 ani de la lansare, şi în formatul Bucureşti 9. Valoarea adăugată a B9 a fost reconfirmată în contextul actualelor provocări de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv în ceea ce priveşte coordonarea cu Statele Unite. Vom continua să acţionăm consecvent şi pentru valorificarea deplină a potenţialului politic, economic şi strategic al Iniţiativei celor Trei Mări.

În propria noastră vecinătate, fie că vorbim de extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest sau de Parteneriatul Estic, cele două reuniuni la nivel înalt la care am participat anul trecut au avut în comun ideea reafirmării angajamentului european în relaţia cu partenerii noştri cei mai apropiaţi. Acest angajament trebuie să rămână condiţionat de ataşamentul lor faţă de valorile comune europene şi faţă de reforma profundă în conformitate cu aceste valori.

Vedem în jurul nostru – în Balcanii de Vest, în Republica Moldova, Georgia, Ucraina – la nivelul cetăţenilor, aceleaşi aspiraţii care au susţinut, cu decenii în urmă, efortul României de aderare la Uniunea Europeană. România susţine puternic aceste aspiraţii. Ne menţinem, totodată, sprijinul ferm pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord. Este în interesul nostru european să extindem zona de prosperitate, democraţie şi stabilitate către acele state care respectă şi îşi asumă valorile europene comune. În acest cadru, ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, ţara noastră va continua să susţină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova şi programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova şi având ca fundament comunitatea de limbă, istorie şi cultură.

Am rămas alături de cetăţenii Republicii Moldova şi în 2021, prin acţiuni concrete în sprijinul depăşirii crizelor care au afectat această ţară. Vom continua să o facem şi în 2022. Contactele dese şi substanţiale cu doamna Preşedinte Sandu de anul trecut vor fi continuate curând, cu prilejul şedinţei comune a celor două guverne de luna viitoare.

Pentru România, rămâne un subiect de interes strategic soluţionarea conflictelor prelungite din regiune, în mod paşnic şi durabil, conform dreptului internaţional. Acest obiectiv, pe care România a reuşit să-l aducă anul trecut pe agenda Uniunii Europene, trebuie să rămână în atenţia prioritară a statelor şi organizaţiilor multilaterale.

Doamnelor şi domnilor,

Constatăm că numărul, complexitatea şi interdependenţa conflictelor cresc – din vecinătatea României până în Mediterana şi dincolo de ea, pe continentul african. De aceea, România rămâne angajată alături de partenerii săi principali pe întregul continent african, prin participarea la misiuni ONU şi UE, în ţări precum Mali, Sudanul de Sud, Republica Democratică Congo, Niger sau Somalia. Vom participa, de asemenea, cu ofiţeri de stat major la misiunea UE din Mozambic, recent lansată. Am luat decizia de a participa şi la misiunea Takuba şi sprijinim activ Coaliţia Internaţională pentru Sahel.

În ceea ce priveşte regiunea Indo-Pacifică, ne vom concentra în acest an şi pe dezvoltarea relaţiilor cu ţări cu care împărtăşim aceeaşi viziune din această zonă. Astfel, vom continua demersurile politice pentru obiectivul, aflat în stadiu avansat, de a ridica nivelul relaţiei bilaterale cu Japonia la nivel de Parteneriat Strategic, dar şi pentru a dezvolta Parteneriatul Strategic cu Republica Coreea, Parteneriatul extins cu India şi relaţiile cu Australia şi Noua Zeelandă. Va fi continuată politica dezvoltării relaţiilor cu statele arabe, inclusiv cu cele din Golf şi Magreb, cu accent pe dimensiunea economică. Va fi dezvoltată pe mai departe relaţia cu caracter strategic cu statul Israel, cu accent pe dimensiunea de cooperare economică, securitară şi sectorială.

Un alt obiectiv important pe care vom continua să îl urmărim activ prin demersuri intense este deschiderea negocierilor de aderare a României la OCDE. Contez pe sprijinul dumneavoastră pentru atingerea acestui obiectiv.

În acelaşi timp, cooperarea şi multilateralismul reînnoit rămân repere în eforturile noastre de combatere a ameninţărilor hibride, de frânare a încălzirii globale, recuperare economică verde, digitalizare incluzivă şi securitate cibernetică. În ceea ce priveşte securitatea climatică, de exemplu, vom continua extinderea şi consolidarea reţelei României de ambasade verzi, de diplomaţie climatică, create în 2021.

Doamnelor şi domnilor,

În contextul actual, care implică multiple şi variate provocări la adresa ordinii internaţionale bazate pe reguli, reiterez ataşamentul profund al ţării noastre faţă de principiile şi normele dreptului internaţional. România va continua să acţioneze ferm pentru combaterea şi prevenirea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, intoleranţei, discursului instigator la ură, precum şi a terorismului. De asemenea, România a fost şi va continua să fie un puternic promotor şi susţinător al principiilor democratice, pe care le promovează în regiune şi la nivel global, accentuând necesitatea de a fi respectate drepturile omului şi de a fi realizat un dialog intern incluziv. De aceea, nu ne pot fi indiferente situaţii îngrijorătoare, precum cele din Belarus sau ultimele evoluţii din Kazahstan. Nu vom abdica de la această abordare. În egală măsură, vom continua activ demersurile pentru asigurarea la standard european a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor româneşti din vecinătate.

Doamnelor şi domnilor ambasadori, vă asigur, în încheiere, de cooperarea deschisă şi onestă a României.

Vă doresc mult succes în implementarea mandatului dumneavoastră şi vă urez multă sănătate şi un An Nou 2022 mai paşnic, mai bun şi mai prosper.

Aceleaşi urări aş dori să le adresez şi diplomaţilor români.

La mulţi ani!”

Departamentul Comunicare Publică