27 noiembrie 2021

Klaus Iohannis: Trebuie să ne apucăm de treabă. Şi trebuie să ne apucăm de treabă cu cei care vor să fie cu noi

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Update: Declaraţii de presă susţinute în marja participării la reuniunea Consiliului European

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut vineri, 22 octombrie 2021, la Bruxelles, Regatul Belgiei, declaraţii de presă în marja participării la reuniunea Consiliului European.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiilor de presă:

„Bună ziua!

Avem Consiliu European de toamnă. Am început ieri, continuăm astăzi. Sunt destul de multe teme pe care le dezbatem, dar m-aş opri asupra a două chestiuni care au fost dezbătute ieri, o parte după-amiază, o parte seara, şi care pentru noi, în România, sunt foarte importante. Este în primul rând chestiunea legată de energie, climă şi ceea ce se numeşte green-deal, deci dorinţa noastră de a transforma economiile noastre în economii prietenoase cu mediul, cu emisiuni către zero la orizontul anului 2050.

Noi ştim de acasă că avem o problemă cu preţurile la energie, mai ales cu preţurile la electricitate şi adevărul este că noi am găsit acasă soluţiile pentru familiile cu venituri mici, familiile vulnerabile cum se spune, avem o legislaţie gata pregătită şi vor fi compensate facturile, vor exista posibilităţi de amânare. Deci noi deja am rezolvat problema pentru lunile următoare la noi acasă. Însă chestiunea din păcate nu este aşa simplă. Dacă preţurile la energie vor creşte în continuare automat aceste creşteri se vor reflecta şi în alte preţuri şi cred că acesta nu este lucrul dorit nici de politicieni, nici de oamenii simpli. În consecinţă, am fost foarte ferm şi foarte clar ieri în discuţiile de la Consiliu. Trebuie să găsim pe lângă soluţiile naţionale, deci soluţiile pe care le găseşte fiecare acasă, trebuie să găsim şi abordări şi soluţii europene ferme.

În acest sens, am solicitat să avem un plan clar pentru această iarnă, să verificăm de ce au crescut preţurile, unde s-a greşit ca să nu se repete şi să luăm măsuri să mergem înspre soluţii sustenabile, adică să găsim soluţii pentru ca aceste preţuri să revină la normalitate.

Pe de altă parte, este clar că dacă vrem să mergem spre o economie mai verde avem nevoie de soluţii intermediare. Este foarte posibil şi asta ne dorim ca undeva, în 2040 – 2050, sursele regenerabile – energia solară, energia vântului şi aşa mai departe – să reprezinte o parte foarte mare din producţia de energie. Dar până atunci trebuie să ajungem cumva, şi opinia noastră, în România, este că trebuie să folosim centralele nucleare, să le modernizăm şi să extindem energia electrică produsă în nuclear.

În acelaşi timp, noi în România suntem hotărâţi şi trebuie să folosim gazul natural pentru încălzire, pentru generare de electricitate şi în industrie. Deci, trebuie să avem clar energie nucleară şi gaz. Pentru asta ar fi excelent şi am prezentat şi am insistat ca acestea să fie finanţabile prin bani europeni, ceea ce s-ar reflecta în ceea ce se numeşte un act delegat al Comisiei sau taxonomia pe nuclear şi gaz, într-o formulare mai ştiinţifică. Am solicitat foarte ferm Comisie să vină cu acest act delegat cât se poate de repede, încă în această toamnă.

Este, pe de altă parte, clar că alte chestiuni care ţin de combaterea schimbărilor climatice trebuie abordate mai repede, mai bine şi mai rafinat. Se discută, bunăoară, despre taxarea carbonului la graniţa Uniunii Europene. Adică să nu importăm mărfuri care sunt produse undeva în afară şi producţia produce multă poluare. Aceste lucruri trebuie taxate, însă aici trebuie să avem grijă să nu omorâm economia noastră europeană cu astfel de măsuri. Deci un întreg complex foarte complicat. Eu sunt foarte hotărât să rămân foarte implicată în temă şi pentru România este o chestiune foarte, foarte importantă. Eu vreau să combatem ceea ce se numeşte sărăcia energetică, adică orice român să îşi poată permite energia, curentul, gazul şi încălzirea şi să fie disponibile, pe de altă parte să fim una din ţările care se implică efectiv pentru combaterea schimbărilor climatice.

A doua chestiune care pentru noi este foarte importantă este evident combaterea pandemiei. Ştiţi foarte bine, acasă situaţia este foarte, foarte, complicată. Am vorbit eu despre o tragedie, despre o catastrofă în domeniu. Spitalele sunt arhipline, medicii, personalul medical sunt terminaţi că lucrează non-stop, locuri la terapie intensivă nu mai sunt disponibile.

Am apelat la Mecanismul European de Sprijin şi am primit deja efectiv sprijin de la opt state europene, alţii s-au declarat deja dispuşi să ne ajute. Este un lucru important şi arată în această situaţie disperată în care suntem că solidaritatea europeană nu este doar o expresie, ci este un fapt. Le-am mulţumit partenerilor şi prietenilor noştri care ne ajută şi vin cu locuri la terapie intensivă, cu medicamente, cu aparate de oxigen şi aşa mai departe, şi sar în ajutorul nostru. Însă, noi trebuie să jucăm rolul nostru. Şi aici, repet, foarte clar: nu există altă soluţie decât vaccinarea şi trebuie să fim serioşi şi să acceptăm odată şi odată acest lucru.

Uitaţi-vă la alţii, în vestul Europei. Suntem aici, în Bruxelles. În toate statele din vestul Europei pandemia a fost domolită prin vaccinare. Sunt rate de vaccinare de 80%-90% şi au ajuns în ultimele săptămâni puţin oameni la terapie intensivă şi în spitale. Noi de ce nu putem aşa ceva? De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii în spaţiul public şi pe Facebook şi vă fac să nu vă vaccinaţi ca să ajungeţi la spital şi la terapie intensivă? Este fundamental eronat. Soluţia este clară, este gratuită, este disponibilă, se numeşte vaccin.

Dragi români, mergeţi şi vă vaccinaţi, să nu ajungeţi la spital, să nu daţi boala mai departe, să terminăm odată cu această pandemie. Până atunci avem sprijin din toate părţile, toţi ne ajută, dar să fim serioşi, nimeni nu poate să se vaccineze în locul nostru, asta trebuie să o facem noi.

Vă mulţumesc!”

*

Sesiunea de întrebări şi răspunsuri

Jurnalist: Legat de criza energetică. Pe lângă soluţiile naţionale, ştim că Comisia Europeană are un set de măsuri de compensare a acestor creşteri pentru că este vorba de o criză europeană, e vorba de o piaţă unică a energiei şi toţi cetăţenii europeni sunt afectaţi la fel şi economia europeană care se reface după aceste momente grele. Care ar fi aceste soluţii la nivel european care să compenseze creşterile şi pe termen mediu şi lung ce s-ar putea face pentru scăderea dependenţei de resursele dinspre Federaţia Rusă? Premierul grec am văzut că a venit cu o propunere foarte interesantă către Mediterana, Egipt, să ne îndreptăm în anii următori.

Preşedintele României: Soluţii posibile se găsesc, dar ele trebuie acceptate şi puse în practică. Dacă vorbim de compensare, aici deocamdată nu există mecanisme europene de compensare şi de asta noi, acasă în România, am găsit deja împreună cu guvernul soluţiile pentru persoanele şi pentru familiile cu venituri mici şi ele vor fi puse în practică foarte curând. Dar, dacă vorbim de reducerea dependenţei de gazul rusesc, soluţia este cunoscută, este dezvoltarea altor forme de producere a energiei, la noi nuclear, vânt, solar. Acestea trebuie dezvoltate, este foarte evident şi pentru tranziţie trebuie să folosim gazul, noi, gazul din Marea Neagră. Pentru Europa există soluţii alternative. Există gaz în nordul Africii, există gaz în estul Mediteranei, dar pentru asta trebuie să dezvoltăm în continuare reţelele care permit transportul acestui gaz din alte surse şi se lucrează la aceste lucruri, dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt, nu se întâmplă nici de azi, nici pe mâine, nici într-un an, sunt schimbări profunde în întreaga piaţă care vor dura poate un deceniu sau mai mult şi până atunci trebuie să avem grijă de cetăţenii noştri şi de economia noastră.

Jurnalist: Au fost state care au insistat, în frunte cu Franţa, pentru includerea energiei nucleare oficial între sursele verzi de energie. Din păcate, în concluziile primei zile de summit, nu apare menţionat cuvântul nuclear. Întrebarea este ce şanse sunt ca pe fondul acestei crize a preţurilor, totuşi energia nucleară să fie stabilită clar. Întrebarea este ce şanse sunt ca fondul acestei crize a preţurilor, totuşi energia nucleară să fie stabilită clar poate până la sfârşitul anului acestuia între sursele verzi de energie şi dacă îmi permiteţi, dacă România ia în calcul să participe la crearea acelor rezerve strategice regionale despre care s-a vorbit, inclusiv în setul de recomandări al Comisiei Europene.

Preşedintele României: România este parte din grupul statelor europene care doreşte să continue producerea energiei electrice, a electricităţii în centrale nucleare. Aşa cum s-a exprimat Franţa, fix aşa ne-am exprimat şi noi. S-a format un grup de state care doreşte să promoveze ca şi energie sustenabilă de tranziţie nuclear şi gaz. Noi suntem printre ei. Insistăm, de asta am subliniat în prima parte a alocuţiunii mele că vrem să fie acceptate pe actul delegat, deci taxonomia europeană să cuprindă nuclearul şi gazul natural. Însă trebuie să vedem şi aici lucrurile cum sunt. Nu toată lumea în Europa doreşte aceste lucruri şi sunt două grupuri: un grup de state în care ne numărăm noi, Franţa şi alţii care folosesc şi acum centralele nucleare şi gazul şi doresc s-o facă şi în continuare, sunt alţii care sunt mai reticenţi. Vom vedea cum evoluează lucrurile. Pentru România, un lucru este foarte clar, noi vom dezvolta centralele nucleare şi vom dezvolta şi reţeaua de gaz metan. Asta este clar. Optimal ar fi sigur să beneficiem şi de finanţare, şi de fonduri europene, iar în ce priveşte stocurile strategice, România are capacităţi de stocare şi, dacă se găseşte o soluţie europeană vom fi parte din ea.

Jurnalist: La Bucureşti, domnule Preşedinte, se prefigurează un guvern minoritar PNL-UDMR, în contextul în care dumneavoastră aţi făcut o nominalizare pentru un candidat de premier, un guvern minoritar care cel mai probabil va avea sprijinul celor de la PSD, pentru că cei de la USR au anunţat că nu sprijină un astfel de guvern. Ce şanse are un astfel de guvern să reziste până la alegerile din 2024 şi să realizeze reforme, în contextul în care chiar dumneavoastră criticaţi PSD că blochează aceste reforme?

Preşedintele României: Trebuie să vedem lucrurile aşa cum le văd şi românii. Trebuie să se termine criza politică, care nu este despre România, nu este despre problemele românilor. Este o criză creată de unii care au vrut să arate cât de importanţi sunt şi nu au reuşit să arate decât ce neimportanţi sunt, ca s-o spun foarte franc. Pe de altă parte, acum am desemnat pe domnul Ciucă ca să formeze un guvern, ca să ne apucăm, ca să se apuce guvernul să rezolve problemele românilor şi problemele României: pandemia, criza energetică, venirea iernii şi reformele. Eu mi-am asumat aceste reforme din 2014 şi sunt în continuare hotărât să mă implic total ca să avem o reformă finalizată cu bine în justiţie. Avem absolută nevoie de o justiţie independentă, corectă, dreaptă, avem nevoie de schimbări. Legile justiţiei sunt încă aşa cum au rezultat ele pe vremea PSD-lui lui Dragnea. Nu putem să rămânem aşa. Avem nevoie de reformă în administraţie, avem nevoie de reformă în domeniul pensiilor, avem nevoie în domeniul salarizării publice, deci, toate aceste lucruri au rămas în nelucrare, cum se numeşte. Coaliţia care a guvernat până acum nu a reuşit să rezolve aceste probleme. Nu are rost să vă explic eu acum de la Bruxelles de ce nu au reuşit, dar zilele trecute au cam arătat care au fost crizatorii. Cei care în loc să facă reforme au produs crize. Asta este situaţia la noi. Acum trebuie să ne apucăm de treabă şi trebuie să ne apucăm de treabă cu cei care vor să fie cu noi. Unde să căutăm majorităţi decât în Parlamentul României! Cineva trebuie să guverneze şi cineva trebuie să sprijine guvernul prin majorităţi. Acesta este calculul politic şi este un calcul pe care l-am făcut pentru România şi pentru români, şi aşa se va întâmpla. Dacă guvernul va fi în această componenţă un an sau doi sau trei vom vedea, dar problemele, dragii mei, trebuie rezolvate, odată şi odată trebuie rezolvate şi cineva trebuie să guverneze.

Jurnalist: S-a vehiculat că propunerea Nicolae Ciucă, propunerea de candidat din partea PNL a venit din partea dumneavoastră. E adevărată această informaţie?

Preşedintele României: Ştiţi, asta cu vehiculatul este cam aşa: am luat o decizie, se formează un guvern şi nenumăraţi îşi exprimă opiniile. Este drăguţ, dar problema practică este de formare a guvernului şi domnul Ciucă a fost propus de PNL, cum ştim cu toţii.

Departamentul Comunicare Publică

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, de la Bruxelles, că este nevoie de un Guvern care să rezolve problemele cu care se confruntă România și că acesta trebuie sprijinit în Parlament de „cei care vor să fie cu noi”.

„Acum trebuie să ne apucăm de treabă. Şi trebuie să ne apucăm de treabă cu cei care vor să fie cu noi. Unde să căutăm majorităţi decât în Parlamentul României? Cineva trebuie să guverneze şi cineva trebuie să sprijine Guvernul prin majorităţi. Acesta este calculul politic şi este un calcul pe care l-am făcut pentru România şi pentru români şi aşa se va întâmpla. Dacă Guvernul va fi în această componenţă un an sau doi sau trei, vom vedea, dar problemele, dragii mei, trebuie rezolvate”, a punctat președintele Iohannis, înainte de a participa la reuniunea Consiliului European.