Publicat: 7 Februarie, 2020 - 08:55
Share
„Cred că merită să investim în EPPO” - a declarat fosta șefă a DNA, unde s-a bucurat de investiții serioase

Procurorul şef al parchetului european antifraudă, Laura Codruţa Kovesi a pledat joi, la Bruxelles, în faţa deputaţilor europeni din Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) şi Comisia de Control Bugetar (CONT) a forului legislativ european, pentru un buget mai mare al instituţiei pe care o conduce, apreciind că aceasta ae putea deschide 2.000 de cazuri în primul an de activitate. Obiectivul acestei întâlniri a fost prezentarea modul în care va funcţiona EPPO, nevoile instituţiei şi perspectivele de colaborare cu celelalte componente ale structurilor europene.

„Când am preluat funcţia, în noiembrie anul trecut, prima mea întrebare a fost ce resurse avem şi de ce resurse avem nevoie pentru a aduce Parchetul European (EPPO) în stare de funcţionare la sfârşitul lui 2020”, a spus Kovesi în faţa eurodeputaţilor, menţionand că, primele sale comunicări au fost cu statele „cărora le-am cerut date care să ne permită să estimăm volumul probabil al activităţii EPPO din primul an”. In opinia sa, principalii doi parametri care trebuie definiţi sunt numărul de procurori delegaţi europeni care vor exista în statele membre participante şi numărul angajaţilor din stafful EPPO din biroul central care va lucra în Luxemburg, pentru că din cei 29 de angajaţi prevăzuţi la acest moment 24 vor face parte din departamentul IT, restul fiind insuficienţi pentru volumul de activitate estimat de Kovesi.

 „M-am adresat Comisiei cu un mesaj foarte simplu. Chiar dacă lipsesc informaţii cruciale cu privire la volumul de lucru al Parchetului European din partea unor state membre, trebuie să începem lucrul. Dacă vom începe activitatea în 2020, bugetul Parchetului European pentru 2020 trebuie redeschis, trebuie sporit în mod semnificativ, la fel ca şi bugetul pentru 2021”, a spus Kovesi. „În acest context, pe 17 februarie o să mă întâlnesc cu domnul comisar Reynders (Didier Reynders, comisarul european pentru justiţie – n. r.), cu care deja m-am întâlnit de mai multe ori în spiritul cooperării cordiale, şi cu domnul comisar Hahn (Iohannes Hahn, comisarul european pentru buget şi administraţie – n. r.), pe care-l voi întâlni pentru prima dată”, a precizat ea.

„Un lucru este clar, estimările mele preliminare fac cadrul financiar-legislativ în baza căruia a fost adoptat regulamentul Parchetului European să fie depăşit. S-a pornit de la premisa iniţială că Parchetul European va începe cu resurse iniţiale în 2020 şi va atinge viteza de croazieră în 2023, an în care volumul de speţe tratate de EPPO va fi în jur de 1.000. Însă această premisă iniţială s-a dovedit a fi greşită”, le-a spus Laura Codruţa Kovesi eurodeputaţilor.

Ea a explicat că, în primul rând, din principiu, Parchetul European nu poate activa ca o agenţie cu activitate de regularitate, care să înceapă de la zero şi să-şi sporească gradual nivelul de activitate. „Parchetul este un birou de procuratură, deci trebuie să respecte principiul legalităţii, legislaţia penală din statele membre participante şi drepturile fundamentale ale persoanelor implicate în anchete penale”, a subliniat Kovesi. Pe de altă parte, EPPO trebuie să îmbunătăţească nivelul de protecţie a intereselor financiare ale UE, a adăugat ea, menționând totodată că, introducerea EPPO în sistemele juridice naţionale nu ar trebui să permită o scădere a nivelului existent de protecţie a intereselor financiare ale UE. ‚În practică, asta înseamnă ca în primul an de activitatea EPPO să poată deschide cel puţin 2.000 de cazuri noi. Parchetul European va investiga şi instrumenta o parte din ele şi le va deferi pe restul către serviciile naţionale (parchetele naţionale – n.r.)”, a detaliat ea.

În plus, a precizat procuror şef european, EPPO trebuie să poată trata un număr de cazuri restante care intră în sfera sa de competenţă. „Am făcut o estimare prudentă, conform căreia procurorii europeni delegaţi să evalueze cel puţin 3.000 de cazuri şi să decidă pe care le vor prelua şi pe care le vor trimite instanţelor naţionale, în conformitate cu termenul strict prevăzut de regulamentul EPPO”, a explicat Kovesi.

„Nu putem realiza toate aceste lucruri cu 22 şi un sfert de procurori europeni delegaţi, 22 de procurori europeni şi 29 de angajaţi ai Parchetului European ai biroului central, cum arată planul actual”, a pledat ea în Comisiile PE.

 „Am fost procuror mulţi ani, dar nu am auzit vreodată, nicăieri în lume, de un sfert de procuror. Cum să lucreze, în practică, un procuror part time? Să lucreze dimineaţa la un caz european şi la unul naţional după-amiază? Cine va lua măsuri urgente în alte cazuri când procurorul delegat european part time va pleda în instanţă? Cine va stabili priorităţile? Şi cum se va garanta independenţa lor?”, i-a întrebat Laura Codruţa Kovesi pe membrii Parlamentului European.

„Pentru mine este clar. Dacă vrem să facem o treabă serioasă, dacă vrem să demonstrăm valoarea adăugată a EPPO, dacă vrem un EPPO cu adevărat independent, va trebui să începem numai cu procurori delegaţi europeni cu normă întreagă. Şi avem nevoie de cel puţin doi în fiecare stat membru, ceea ce este perfect în linie cu regulamentul EPPO”, a dat ea asigurări.

Kovesi a mai spus că a început să viziteze statele membre ale Pachetului European şi a primit până acum sprijin puternic pentru o revizuire a alocării bugetare. „Există o înţelegere comună că EPPO va întări lupta noastră împotriva criminalităţii transfrontaliere, va ameliora cooperarea şi va spori încrederea reciprocă între statele membre. Îmi doresc ca Parchetul European să fie un centru de excelenţă pentru confiscarea activelor criminale şi aş mai dori ca EPPO să schimbe cu adevărat situaţia în lupta împotriva fraudei transfrontaliere cu TVA”, a mai spus procurorul şef european.

Laura Codruţa Kovesi a citat dintr-un raport recent care estimează fraudele cu TVA în UE între 30 şi 60 de miliarde de euro anual. „Cred că merită să investim în EPPO”, a încheiat Laura Codruţa Kovesi.

 

Răspunzând unei întrebări adresate de europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, Kovesi a spus că își dorește ca Parchetul European ”să devină un centru de excelență în recuperarea prejudiciilor”. Legat de posibila extindere a atribuţiilor EPPO la traficul transfrontalier de persoane, o întrebare adresată de asemenea de Ciuhodaru, Kovesi a spus că o decizie în acest sens poate fi luată de Parlament şi Consiliu, nu de EPPO, dacă cele două instituții consideră că este necesar.

Răspunzând la o altă întrebare referitoare la cooperarea cu Europol şi Eurojust, Kovesi a informat că a stabilit deja contacte cu conducerea celor două instituţii, cu care EPPO ar urma să încheie acorduri de colaborare, dar acest lucru este posibil doar după ceva deveni funcțională structura sa completă. În privința relației cu statele membre, Kovesi a precizat că a început o serie de vizite pentru a ajunge în toate cele 22 de state participante la proiectul Parchetului European. ”Vizitez cam 2-3 state pe săptămână. Scopul este de a vedea dacă statele membre încep acțiunile pentru a se pune în acord cu cerințele Parchetului European. Totodată, port discuții în legătură cu desemnarea procurorilor desemnați de fiecare stat în parte. Sper ca toate statele să fie de acord cu desemnarea unui procuror full-time, care să lucreze pentru Parchetul European”, a mai afirmat șefa Parchetului.

Parchetul European (EPPO) ar urma să fie operațional la sfârșitul anului 2020, iar mandatul lui Kovesi la conducerea acestuia va fi de şapte ani.

Amintim că, Codruţa Kovesi a fost selectată de pe o listă scurtă de trei candidaţi propuşi de un comitet de selecţie independent şi în urma unei cereri deschise de candidaturi. În cursa pentru acest post s-au mai aflat francezul Jean-Francois Bohnert şi germanul Andres Ritter. Laura Codruţa Kovesi va avea un mandat de şapte ani.

Într-un material de prezentare a EPPO, publicat pe site-ul Consiliului UE, Laura Codruța Kovesi se declara convinsă că, împreună cu Curtea Europeană de Justiţie, Parchetul European va constitui pilonul principal în justiţie şi va apăra mai bine valorile europene, statul de drept şi cetăţenii europeni.

Parchetul European va fi o instituție independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală și aducerea în fața justiției a infracțiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupția sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracțiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism. Până în acest moment, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului European. Cele cinci state care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda și Danemarca) se vor putea alătura în orice moment. Parchetul European va fi compus dintr-un procuror-șef și un colegiu de procurori din toate țările participante. Aceștia vor coordona investigațiile curente desfășurate de către procurorii delegați în fiecare stat participant.

Carmen Dinu, Bruxelles

 

 

Tag-uri Institutii: