19 ianuarie 2022

Lansarea Programului Rabla pentru Electrocasnice

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a susţinut marţi, 11 mai, o conferinţă de presă cu următoarele teme:
1. Lansarea Programului Rabla pentru Electrocasnice
2. Lansarea sesiunii de atribuire în vederea administrării Parcului Natural Văcăreşti
3. Concluziile raportului de control în cazul ursului de la Ojdula

1.Lansarea Programului Rabla pentru Electrocasnice

Săptămâna aceasta, Vinerea Verde vine cu o veste bună pentru toţi cetăţenii: începând cu 14 mai, se dă startul Programului Naţional Rabla pentru Electrocasnice. Este programul prin care oricine doreşte să îşi înlocuiască un aparat electrocasnic vechi, cu consum mare de energie, cu unul nou, cu consum redus, o poate face cu un ajutor financiar de la Fondul pentru Mediu.

„Programul are, anul acesta, un buget de 75 de milioane de lei, cel mai mare din istoria sa. Estimăm că vom avea, în total, peste 200.000 de beneficiari”, a spus ministrul Barna Tanczos.

Sunt eligibile nouă categorii de produse: maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase, aparate frigorifice, uscătoare de rufe, aparate de aer condiţionat, televizoare, aspiratoare, laptopuri şi tablete.

Persoanele care doresc să beneficieze de oricare dintre cele nouă categorii de echipamente, trebuie să intre în platforma de pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu şi să îşi genereze contul de utilizator.

Programul are trei etape:
Etapa 1: 21 mai – 4 iunie, pentru maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase şi aparatele frigorifice.
Etapa 2: între 4 şi 18 iunie, pentru televizoare, laptopuri şi tablete.
Etapa 3: 18 iunie – 2 iulie, pentru aparate de aer condiţionat, uscătoare de rufe şi aspiratoare.

2. Lansarea sesiunii de atribuire în vederea administrării Parcului Natural Văcăreşti

Astăzi a fost lansat apelul de proiecte de administrare pentru Parcul Natural Văcăreşti din Capitală, prima arie naturală urbană din România şi cea mai mare din Europa, care a fost înfiinţat exact acum cinci ani, la 11 mai.

„Parcul Natural Văcăreşti are nevoie de o administrare reală, profesionistă, făcută după cele mai înalte standarde. Sunt convins că noua administrare poate să includă şi să continue toate proiectele bune începute acolo”, a subliniat ministrul.

Conform legii, sunt eligibile pentru preluarea administrării instituţiile şi regiile publice, institutele de cercetare sau instituţii de învăţământ. Toţi cei care îndeplinesc criteriile şi doresc să preia administrarea Parcului Natural Văcăreşti pot participa la un concurs de proiecte şi au la dispoziţie 30 de zile pentru a depune dosarele de candidatură. Întreaga procedură şi toate detaliile au fost deja publicate pe site-ul ANANP – ananp.gov.ro.

3. Concluziile raportului de control în cazul ursului de la Ojdula

În cazul ursului din Ojdula, au fost desfăşurate controale paralele de: Garda Naţională de Mediu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Forestieră Braşov. Principala concluzie care se desprinde din toate cele trei rapoarte este că există suspiciuni rezonabile ca acest caz să fie cercetat de instituţiile de cercetare penală pentru a se stabili dacă faptele sunt de natură infracţională. Astfel, fiecare instituţie din cele implicate în control va transmite mai departe către organele de cercetare penală rapoartele integrale.

De asemenea, ministrul a precizat că: „De acum, exemplarele periculoase pot fi extrase în cel mult 15 zile, iar recoltarea se face numai de personalul tehnic al asociaţiei care solicită extragerea”.

Legat de exemplarul de urs recoltat, Garda Naţională de Mediu a dispus Asociaţiei de Vânătoare Botoş prelevarea de probe ADN şi transmiterea acestora până mâine la Institutul Naţional de Dezvoltare Cercetare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

„Trofeul este în ţară. Credem că exemplarul de urs brun recoltat ar trebui să ajungă la Muzeul Cinegetic de la Posada”, a mai spus demnitarul.

De asemenea, ministrul mediului, apelor şi pădurilor a amintit câteva probleme care apar în gestionarea populaţiei de urs din România:
– lipsa centralizării datelor privind populaţia de urs;
– monitorizarea şi evaluarea populaţiei de urşi nu sunt încărcate într-un sistem GIS;
– lipsa localizării exacte a evenimentelor, a întâlnirilor, a atacurilor, a pagubelor;
– lipsa definirii şi localizării zonelor frecventate de urşi, harta de risc pentru turişti,
dar şi soluţii pentru rezolvarea acestor probleme:
– crearea unei aplicaţii în care orice persoană fizică sau instituţie poate încărca poze şi/ sau documente şi poate localiza cu coordonate GIS orice eveniment legat de specia urs. Pagube, atacuri, poze referitoare la întâlniri om-urs, monitorizări ale autorităţilor, monitorizări/filmări gestionari fonduri cinegetice;
– derogarea să fie valabilă 15 zile cu posibilitatea de prelungire cu încă 15 şi să fie realizată doar de membrii asociaţiei sau personalul tehnic de specialitate;
– instituţionalizarea dialogului tripartite: asociaţii de vânătoare-ONG-ANANP;
– statul trebuie să asigure un sprijin financiar celor care administrează habitatul natural al speciilor strict protejate şi trebuie să suporte cheltuielile de intervenţie, pe cele de monitorizare, de relocare sau extragere, deoarece acestea se fac în interesul ocrotirii vieţii umane şi a bunurilor.

„Este nevoie de o aplicaţie în care orice persoană fizică sau instituţie poate încărca poze şi/sau documente şi poate localiza cu coordonate GIS orice eveniment legat de specia urs. Trebuie să existe un management adecvat. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are ca responsabilitate gestionarea durabilă a resursei cinegetice”, a subliniat ministrul Barna Tanczos.