Publicat: 4 Decembrie, 2020 - 00:00
Share

Cartea pe care o semnalăm astăzi, apărută în colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a Editurii Omonia, este o monografie dedicată unei strălucite personalități a diasporei grecești. Născut în localitatea Almyros, în Thessalia, Antonis Mystakidis (1908-1989), cunoscut și sub pseudonimul Mesevrinos, de la antica Mesembria (astăzi Nesebăr, în Bulgaria), locul de baștină al părinților săi, a trăit până la vârsta de 25 de ani în România. Elev al Liceului grecesc din București, a urmat apoi  studii de filologia clasică. Primii ani după absolvirea facultății îi petrece la Sulina, ca director al școlii comunității grecești din acest oraș. Debutul literar ca poet, editor de revistă, jurnalist (colaborator activ la presa greacă din România) și traducător are loc încă din anii de liceu. În 1940 se înrolează ca voluntar în războiul purtat de Grecia pe frontul albanez.

Dacă în România era deja cunoscut ca traducătorul cel mai prolific de literatură greacă în română, în Grecia și mai apoi în Egipt și Suedia, își va câștiga renumele de cel mai activ traducător de literatură română în greacă. În afară de traduceri și studii despre scriitorii români, în anii războiului petrecuți la Salonic publică  trei lucrări cu tematică românească. Studiul său dedicat „genialului poet român Mihai Eminescu” a rămas până astăzi unicat în cultura greacă.

Profesor, timp de trei ani (1953-1956), la o vestită școală grecească, Ambetios, din capitala Egiptului, Antonis Mystakidis continuă neobosit, în paralel cu promovarea literaturii grecești pe noile meleaguri, să le facă cunoscute grecilor din țara Nilului pagini din literatura țării unde-și petrecuse primul sfert de secol din viață. Texte de autori români pot fi întâlnite în diverse publicații grecești de la Cairo la Alexandria lui Kavafis. Nichifor Crainic, Mircea Eliade, Octavian Goga, Ion Pillat, I. A. Brătescu-Voinești,   Vasile Voiculescu sunt numai câteva din numele promovate de Mystakidis în paginile revistelor grecești din Egipt.

Stabilit în 1957 în Suedia (profesor de greacă la Universitatea din Lund și visiting professor la cea din Copenhaga), continuă să semneze traduceri din literatura română în reviste din Grecia. Într-un abecedar tipărit pentru copiii grecilor din Suedia figurează și proza Cinci pâini de Ion Creangă. Așa cum constată autorul, „România n-a uitat-o Mystakidis niciodată. Să fi fost chemarea vieții spirituale pe care a întâlnit-o acolo, a rudelor, a operei pe care o lăsase în urmă? O purta mereu în gând, și-i oferea cu recunoștință trofee, preocupat de literatura română, singurul grec care a legat atât de strâns prin activitatea de traducător literaturile celor două popoare”.

Poet, inspirat de îndelungatul parcurs al grecilor în străinătate, cu durerea refugiatului și nesiguranța căminului, Mystakidis a scris îndeosebi poeme generate de propria-i experiență, cu puternică încărcătură emoțională, care poate ar trebui traduse într-o bună zi și în limba română.

Editor, inițiator de colecții („Biblioteca Eleno-Scandinavă” și „Caietele lui Rigas”), Mystakidis cooptează între colaboratori mai mulți tineri filologi și scriitori ciprioți. Astfel, Ciprul devine noua arie de străvechi elenism care intră în sfera preocupărilor sale. Insula Afroditei va rămâne atât de aproape de inima sa, încât Mystakidis o alege pentru a-i adăposti o mare parte din munca de-o viață – arhiva sa, găzduită de Centrul de Cercetări al Sfintei Mănăstiri Kykkou, sub egida căruia au și apărut, în ultimii ani, câteva volume din corespondența acestuia cu nume ilustre ale literaturii grecești și cipriote.

Trăind departe de România și de Grecia, Antonis Mystakidis rămâne, din păcate, puțin cunoscut, îndeosebi tinerelor generații de filologi, cercetători și scriitori din cele două țări. De aici și inițiativa lucrării de față, elaborată de profesorul atenian Theodosis Pylarinos. Dorind să readucă în atenția publicului personalitatea lui Mesevrinos, autorul, profesorul Theodosis Pylarinos, încearcă să fixeze totodată locul care i se cuvine acestuia în istoria literaturii neoelene și, pe cât posibil, și în cea a literaturii grecești din România și a literaturii române. Rod al unei asidue și atente cercetări în uriașa arhivă existentă în Cipru, dar și în cea găzduită de Arhiva Istorică și Literară Greacă din Atena, monografia de față reconstituie biografia protagonistului, stăruind, în fiecare etapă a vieții, asupra multiplelor preocupări ale acestuia, asupra legăturilor, prin intermediul corespondenței, cu mari personalități literare și culturale ale epocii sale. Între prietenii săi s-a numărat Nikos Kazantzakis, pe care Mystakidis îl vizitează, împreună cu Pericle Martinescu, în 1937, în insula Egina.

Absolvent al Facultății de Filosofie a Universității din Atena, Theodosis Pylarinos (n. Atena, 1946), a predat, din 1998, istoria literaturii neoelene la Universitățile din Patras, Atena și la Universitatea Ioniană din Kerkyra, de unde s-a pensionat în 2013. Interesat de Școala din Heptanez, curent literar afirmat la sfârșitul secolului XVIII și în prima jumătate a celui următor în Insulele Ionice, Theodosis Pylarinos este totodată unul dintre cei mai asidui cercetători ai literaturii cipriote (mărturie și cele două premii conferite, în 2007 și 2012, de Ministerul Educației și Culturii din Cipru).

Constatând bogatul material legat de România din arhiva Mystakidis, profesorul atenian, aflat acum la a doua prezență editorială în România (după ediția bilingvă apărută în 2014 a Discursurilor cipriotului Epaminondas Frangoudis, primul profesor de greacă numit de Al. I. Cuza la Universitatea din București), a propus Editurii Omonia publicarea acestei monografii, în română și greacă, pentru a fi deopotrivă utilă și accesibilă specialiștilor din România, Grecia și Cipru. „Cazul Mystakidis este demn de un studiu sau studii lărgite, care depășesc posibilitățile prezentei lucrări, care nu și-a propus decât să constituie o simplă busolă de promovare a operei, a contribuției și a personalității lui, pe de o parte și, pe de altă parte, să evidențieze preocupările lui în multiple direcții și tematicile acestora, care necesită studii speciale”.

O bună parte din corespondența lui Mystakidis cu personalități din diverse spații ale elenismului, ca și din materialul iconografic este  inedită.

Ediția, apărută cu sprijinul Fundației Culturale Grecești și al Stem Life S.A.-Euromedics Cryo Bank, constituie un prețios instrument de lucru pentru cercetătorii din România, Grecia și Cipru, cărora le este în primul rând destinat.

 

 

Theodosis Pylarinos - Antonis Mystakidis Mesevrinos. Monografie. Ediție bilingvă. Traducere de Elena Lazăr. Editura Omonia, 328 pag.+24 pagini ilustrații color.

 

Topic: 

Format: