Publicat: 20 Septembrie, 2019 - 00:00

De la început trebuie să spunem că ne aflăm în fața unui album de excepție despre cele mai frumoase edificii de epocă ale Bucureștilor. Cum spune editorii, Emanuel Bădescu ne propune o plimbare la pas, din plin susținută de imagini încântătoare alb-negru, oferindu-ne informații istorice și de ordin arhitectural despre diverse construcții – instituții și clădiri – înălțate de-a lungul ultimelor două secole.

Emanuel Bădescu nu e bucureștean la origine (s-a născut la Corabia, în 1952), dar este un împătimit al istoriei Bucureştilor, un adevărat tezaur viu. A lucrat mai bine de patru decenii la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, este licențiat în istorie, a colaborat cu peste o mie de articole la o mulțime de ziare și reviste, a publicat câteva volume-reper, mi-a fost colaborator constant la „Ziarul de duminică” unde, mai bine de un deceniu, a semnat, la intrevale regulate, la rubrica „Documentar”, texte despre oameni, întâmplări şi momente mai puţin cunoscute din istoria oraşului, însoţite de numeroase imagine, unele rarisime, pe care le găsea în arhiva Bibliotecii Academiei. O parte dintre aceste texte au devenit, la scurtă vreme după apariţia în ziar, substanţă pentru numeroasele cărţi publicate de istoricul dominat de acribie. Au apărut mai întâi la Editura Cadmos, acum la Vremea, unde i s-a creat de câțiva ani o serie de autor. Admirabilă inițiativă.

Într-un interviu pe care mi l-a acordat pe vremea când încă Ziarul de duminică mai exista spunea: „Pornesc de la imagini. Faptele sunt istoria din spatele lor. Calitatea textului, lucrul ce mă preocupă în cel mai înalt grad, este direct proporţională cu veridicitatea poveştii rezultate din documentare. Am mai tot timpul începute câteva asemenea <<poveşti>>, finalizarea lor depinzând de şansa găsirii unei mărturii care să le încheie logic.”

Cam acest lșucru îl face și în albumul pe care îl prezentăm astăzi, în care sunt adunate imagini, în primul rând, și texte despre Athénée Palace, Aux villed de France, Grand Hôtel de France, Grand Hôtel du Boulevard, Grand Hôtel du Louvre, Hptel Metropole, Hotel Hugues, dar și despre domnii Jobin și Lemaitre, despre Malmaison, cabaretul Maxim, Mon Jardin și Moulin Rouge, despre restauratele Elysée, Chateaubriand și Guichard, sau Grădina Sans Souci. După cum se poate lesne constats din aceste titluri cu nume franțuzești, chiar era vorba de Micul Paris.

Sunt, cum subliniază doamna Silvia Colfescu, excelentul editor, „mărturii ale unor vremuri când civilizația europeană era la ea acasă în București. Când oameni vorbeau luent franțuzește și când România avea temei să facă parte din Francofonie.”

 

Emanuel Bădescu - În București prin Micul Paris. Editura Vremea, colecția Planeta București. 117 pag.

 

 

.

Topic: 

Format: