Publicat: 27 Octombrie, 2018 - 00:00

COLECȚIA REGALĂ (25 VOLUME)

În urmă cu câteva luni am prezentat în această rubrică primele douăsprezece volume din Colecția regală prezentată de Dan-Silviu Boerescu la Editura Integral. Au apărut alte trei titluri din cele 25 câte va avea colecția în final.

Istoria modernă a României (1866-1947 și, în fapt, până în prezent) este imposibil de înțeles fără analiza istoriei Casei Regale a României, spuen Dan-Silviu Boerescu. Regii, de la Carol I la Mihai I, au marcat decisiv momentele cele mai importante ale ultimului veac și jumătate al Principatelor, Regatului și – vai! – Republicii Populare/Socialiste sau, revenind în vâltoarea clipei, al unei Românii fără de noimă și identitate precisă, parcă mereu pierdută în caruselul european și mondial.

Fără contribuția novatoare a Casei Regale nu se știe când și cum România ar fi putut trece din feudalismul întârziat direct în epoca modernă, cum fără acțiunile inspirate și deciziile înțelepte luate (uneori, contra inimii și a glasului sângelui!) de Suverani (Regele Carol I, Regele Ferdinand și Regina Maria) niciodată nu s-ar fi putut înfăptui, la 1 Decembrie 1918, unica Românie Mare.

Recunoscând rolul istoric jucat de cele cinci generații ale Familiei Regale a României, nu putem să le negăm acestora nici calitatea de oameni ai timpului lor (…nu doar ai eternității!), de ființe învestite nu doar cu prerogativele dinastice ci și cu atributele lor pur umane, care au creionat și personalitățile puternice ale unor ființe adesea pătimașe și chiar contradictorii, pe care nu ne-am propus să le idealizăm în vreun fel. Despre toate acestea se ocupe volumele Colecției regale.

 

Nunțile regale de la Carol I la Principele Nicolae.

Căsătoria și nunta fostului Principe Nicolae cu Alina Binder, deși a ridicat unele de semne de întrebare din partea curentului monarhist român și s-a petrecut pe fondul răcirii relațiilor cu Casa Regală a României, vine să completeze o istorie veche de aproape un secol și jumătate, începută în anul 1869, o dată cu uniunea maritală a Principelui Carol al Principatelor Române Unite (viitorul Rege Carol I, întemeietorul dinastiei autohtone) cu Principesa Elisabeta von Neuwied, dintr-o familie princiară germană.

Primele festivități maritale regale cu adevărat memorabile sunt considerate, însă, nunta de argint a Suveranilor României, Carol I și Elisabeta, desfășurată la București în 1894, precedată de nunta Principelui Moștenitor Ferdinand cu Prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, nepoată a Reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh și a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei, petrecută pe 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, în Germania. Au urmat alte și alte ceremonii, care au avut loc în contexte istorice diferite, uneori potrivnice, precum nunta în exil a Regelui Mihai I cu Principesa Ana de Bourbon-Parma, ținută, cu împotrivirea fățișă a Bisericii Catolice (aceasta fiind religia miresei), pe 10 iunie 1848 la Atena, la invitaţia Regelui Paul şi a Reginei Frederica ai Greciei, paji fiind copiii acestora, și ei viitoare capete încoronate, Regina Sofia a Spaniei şi Regele Constantin al Elenilor…

O carte despre un secol și jumătate de nunți în Familia Regală a României.

 

Iubirile știute și mai puțin știute ale Regilor, Principilor și Principeselor României.

Deși monarhia în sine este considerată o instituție de drept divin, membrii dinastiilor – regi, regine, principi și principese – sunt și ei oameni, mai ales când vine vorba de iubire și, chiar, de suferințe din iubire. Ferdinand, pe când era principe moștenitor (dar și mult după aceea, se pare!), a suspinat după Elena Văcărescu; Carol al II-lea a fost împiedicat să-și continue relația morganatică avută cu domnișoara Lambrino (chiar dacă aceasta i-a dăruit un copil); Mihai I a avut și el o suită deloc neînsemnată de povești de dragoste înaintea plecării în exil și a întâlnirii providențiale cu Ana de Bourbon-Parma; despre Principesa Ileana, mătușa „roșie” a Regelui Mihai și una dintre surorile lui Carol al II-lea, s-a speculat că ar fi avut o legătură cu spionul sovietic devenit ministru comunist român, Emil Bodnăraș; Principesa Margareta a cunoscut în studenție o frumoasă poveste cu viitorul prim-ministru britanic Gordon Brown; în fine, ex-Principele Nicolae a fost inițial logodit cu o fată din Irlanda, Rebecca, care l-a părăsit la scurt timp după stabilirea acestuia în România…

 

Pasiunile, plăcerile și hobby-urile celor mai cunoscuți membri ai dinastiei române.

Regele Mihai I a fost un automobilist precoce, pilotând prima mașină la numai șase ani. A devenit, apoi, aviator profesionist, o vreme, în exil, întreținându-și familia din această activitate. De la tatăl său, Carol al II-lea a moștenit pasiunea pentru vânătoare…

Istoria pasiunilor și a hobby-urilor Regilor, Principilor și Principeselor României oferă o altă perspectivă, generoasă, asupra primei familii a țării.

 

 

Nunțile regale de la Carol I la Principele Nicolae. 141 pag. Iubirile știute și mai puțin știute ale Regilor, Principilor și Principeselor României. 132 pag. Pasiunile, plăcerile și hobby-urile celor mai cunoscuți membri ai dinastiei române. 133 pag Docu-drame și mituri istorice evocate de Dan-Silviu Boerescu, însoțite de consemnări de presă. Editura Integral, colecția regală, vol. XIII-XV.

 

Topic: 

Format: