7 august 2022

Lecturi de weekend: „Locuințe pentru muncitori și funcționari” de Andrei Răzvan Voinea, Irina Calotă

A la carte
Distribuie pe rețelele tale sociale:

Un studiu care investighează activitatea Casei Construcțiilor, cea de-a doua instituție de stat care a avut drept scop construirea de locuințe sociale în România pre-comunistă. Cele mai importante realizări ale acestei instituții sunt parcelarea Independenței (1930-1933) și parcelarea Vatra Luminoasă (1933-1949). Studiul este bazat pe arhivele recent puse la dispoziția cercetătorilor la Arhivele Naționale și pe fotografiile din arhiva personală a familiei Hanciu, arhitectul care a proiectat această parcelare

Prima carte despre Vatra Luminoasă. Piatra de temelie a noului cartier a fost pusă la 23 august 1933. Cartea documentează intențiile arhitecților, planurile caselor, primii locuitori, urbanismul, denumirea străzilor și evenimentele de la 23 august 1944 desfășurate în cartier.

Volumul publicat recent de Asociația Studio Zona, în cadrul unui proiect editorial finanțat de Ordinul Arhitecților din România, este rodul unei cercetări riguroase având drept temă istoria Casei Construcțiilor (entitatea responsabilă cu elaborarea și aplicarea proiectelor și politicii de locuire, de-a lungul perioadei 1930-1949), dar mai ales conturarea și edificarea cartierului Vatra Luminoasă din București. Lucrarea este rezultatul colaborării dintre arhitecta Irina Calotă și istoricul Andrei Răzvan Voinea, fiind, totodată, o continuare firească a preocupărilor anterioare ale autorilor (în 2017 Irina Calotă a publicat Dincolo de cemtru. Politici de locuire în București (1910-1944), tot atunci, Andrei răzvan Voinea și-a publciat teza de doctorat Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină. Parcelările Societății Comunale pentru locuințe ieftine.) Cercetarea a beneficiat de deschiderea spre public, după 2016, a Arhivelor Naționale Istorice Centrale, unde se afla fondul Casei Construcțiilor, cu peste 900 de dosare.

Volumul, o lucrare interdisciplinară, surprinde cu acuratețe contextul istoric și social în care a funcționat Casa Construcțiilor, rolul pe care ideologia și regimurile politice diferite l-au jucat în activitatea acestei instituții, precum și elementele fundamentale ale politicii de locuire specifice deceniilor interbelice și primilor ani de după război.

Contextul istoric este unul care influențează profund evoluțiile și activitatea propriu-zisă a Casei Construcțiilor, entitate înființată în 1930, deși originile sale se regăsesc câțiva ani înainte. Același context istoric este cel care face bunăoară ca o dată anume – 23 august – să se regăsească ca un laitmotiv în istoria parcelării Vatra Luminoasă, fie și dacă ne referim la trei momente reper, anume: 23 august 1933- ziua în care arhitectul-șef al Ministerului Muncii-Ioan Dinulescu, și ministrul Muncii-Dimitrie Ioanițescu, alături de personalități ale administrației centrale, participau la ceremonia de punere a pietrei de temelie a primelor locuințe din Vatra Luminoasă, viitorul cartier destinat muncitorilor și funcționarilor construit de Casa Construcțiilor; 23 august 1944 – ziua în care Ion Antonescu, împreună cu o parte din colaboratori, arestați câteva ore mai devreme, au fost duși într-una din casele conspirative ale comuniștilor români de pe strada H, actuala stradă Constantin Tănase din Vatra Luminoasă, unde au fost ținuți prizonieri câteva zile; nu în ultimul rând, 23 august 1949, care reprezintă borna temporală a inaugurării, de către ministrul Muncii Lothar Rădăceanu – el însuși locuitor al zonei încă din 1938 – a blocurilor de locuințe de pe strada Maior Coravu, ultimele imobile ridicate în Vatra Luminoasă, la 16 ani de la inaugurarea lucrărilor.

Lucrarea ilustrează toate fazele conturării viitorului cartier Vatra Luminoasă și momentele sale de referință, începând cu primele locuințe, în perioada 1933-1936, tipologia caselor, detaliile de dezvoltare ale zonei, caracteristicile propriu-zise ale noului cartier, fie că este vorba de locuințe, edificii publice și spații verzi, renunțarea la construcția de case și trecerea la construirea de blocuri, beneficiarii respectivelor locuințe, pe perioade istorice, de la muncitori la funcționari și lideri socialiști. O secțiune care merită menționată, este cea referitoare la ultimii beneficiari de case cu grădină din cartier, în perioada 1944-1946; o listă a lui Lothar Rădăceanu din 12 august 1946 includea, între beneficiarii caselor cu grădină, pe unii socialiști și comuniști, precum Nicolae Deleanu, Mișa Levin, Alexandru Sencovici (după 1945, secretar al Confederației Generale a Muncii și adjunct al ministrului Muncii, deci chiar al lui Rădăceanu), Gheorghe Velcescu (viitor responsabil al Secției Cadre din Confederația Generală a Muncii).

„O lucrare remarcabilă deopotrivă prin rigoare și acuratețe (cât și prin condițiile grafice, cu atât mai importante când sunt ilustrate schițe, fotografii, planuri) care îmbie cititorul la (re) descoperirea cartierului Vatra Luminoasă.”

Cartea pe care o semnalăm astăzi a primit, în urmă cu două săptămâni, din partea Fundației Culturale Magazin Istoric, premiul „Cristina Țurlea”.

Andrei Răzvan Voinea, Irina Calotă – Locuințe pentru muncitori și funcționari. Casa Construcțiilor și parcelarea Vatra Luminoasă (1930-1949). Asociația Studio Zona. 247 pag.