Publicat: 28 Februarie, 2020 - 00:00

Ana Maria Sandu este una dintre tinerele scriitoare foarte apreciate și foarte harnice. Născută în 1974, a absolvit Facultatea de Litere a Universității București, a colaborat și colaborează la mai multe publicații, este redactor la revista „Dilema veche”, a publicat mai multe romane și a participat la mai multe volume colective. În multe dintre cărțile sale, care încearcă să surprindă fluxul memoriei, abundă pasajele minimaliste. Unii critici au sugerat că ar fi principala caracteristică a scrisului ei.

Cărticea pe care o semnalăm astăzi este un fel de jurnal intermitent, de fapt texte disparate, scrise la mari intervale, despre diferite perioade mai ales din adolescența scriitoarei. Care precizează: „N-am ținut jurnal decât pe perioade scurte, dar am scris săptămânal tot felul de texte, care au apărut în revistele la care am lucrat sau am avut rubrici. S-au adunat în timp multe foldere, iar de curând, când căutam ceva, mi-am dat seama că de unele dintre ele uitasem cu totul. Le-am recitit și m-am bucurat că le aveam. Am strâns aceste «mărturii» despre lumea mea, așa cum am văzut-o, am citit-o, am scris-o și am trăit-o până acum. Volumul acesta e ca o geantă de voiaj, în care am pus amintiri de familie, fotografii, cărți, locuri în care am călătorit, oameni dragi, Bucureștiul în care locuiesc și scriu. Sunt articole publicate în antologii românești și străine, în revistele RePublik, aLtitudini, Noua literatură, District 40 și, cele mai multe, în Dilema Veche.”

Sunt texte despre școală, complicitățile mamă-fiică, soarta femeilor obligate să recurgă la avorturi din rațiuni economice îndeosebi, viața de zi cu zi în ultimul deceniu comunist, cozi, magazine goale, îmbrăcăminte, decembrie 1989 etc. O imagine surprinzător de exactă și de personală totodată a vieții în fostul regim.

O carte excelent scrisă.

 

 

Ana Maria Sandu - Mama îmi spune că am o viață frumoasă. Editura Polirom, colecția Egoproză. 232 pag.

 

 

 

Topic: 

Format: