Publicat: 23 Februarie, 2020 - 00:00

O tânără istoric (32 de ani), doctor în științe politice la Universitatea din București, care a lucrat până nu demult ca cercetător la Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, iar acum este consilier CNSAS, a publicat la editura acelui institut o carte surprinzătoare despre viața de zi cu zi în ultimul deceniu al regimului ceaușist. Tânăra cercetătoare pleacă de la rezultatele uimitoare ale unor sondaje din 2018 potrivit cărora mai mult de jumătate dintre  români au o părere bună despre Nicolae Ceaușescu. Firesc, s-a întrebat: oare se trăia bine în comunism? Cum se explică nostalgia pentru comunism? Pentru a eplica rezultatele sondajelor nu ar trebui să uitm că o parte dintre respondenții lor erau tineri în anii 80 și poate nu regretă atât regimul comunist, cât propria lor tinerețe.

„Așa cum o dovedește bibliografia cărții semnate de Anamaria Sima – scrie istoricul Călin Hentea în prefața cărții -, au fost publicate, mai ales după 2010, numeroase mărturii directe, elemente de istorie orală, documente din arhivele Securității care reflectă, în parte, viața cotidiană a românilor din anii ’80. Meritul și originalitatea cărții Aneimaria Sima este tocmai acela de a fi asamblat într-o construcție unitară, într-un peisaj uman coerent și convingător toate aceste fragmente despre viața noastră, a românilor de dinainte de 1989, o bucată însemnată din viața colectivă de atunci, despre care mulți am uitat sau ne reamintim selectiv, în baza unor resorturi afective. Așadar, cartea nu cuprinde revelații halucinante, lipsesc dezvăluirile senzaționaliste, nu țintește la nume răsunătoare din epocă. Această carte cinstită și muncită cu har și dăruire este despre românul simplu, românul de pe stradă, de la coada la benzină sau la ouă, despre românul din apartamentul întunecat, cu calorifere reci și cu apă încălzită la reșou sau pe aragaz, despre românul exasperat de cele două ore toxice de emisie zilnică a televiziunii naționale, despre tot ceea ce nu ne este deloc comod să recunoaștem că am trăit nu demult, oricât de tare ne-a dezamăgit ceea ce a urmat sau oricât ne revoltă ceea ce trăim acum.(…)

De ce această carte poate fi administrată spre lectură ca medicament pentru vindecare de nostalgia ceaușistă? Pentru că fiecare mărturie, fiecare informație, fiecare argument cules și pus în pagină de Anamaria Sima neutralizează o amintire deformată, o falsă percepție, o prejudecată înțepenită despre cum trăia cu adevărat românul de rând în România ceaușistă. Promiscuitatea, absurdul, minciuna ubicuă asociată cu schizofrenia socială, mizeria și frustrarea în care am fost nevoiți să supraviețuim sunt devoalate la rece, dar fără nicio reticență, întru spulberarea oricăror iluzii sau năluciri comunistoid-naționaliste. Pentru aceasta, Anamaria Sima își păstrează demonstrațiile la nivelul străzii, urmărește cotidianul cetățeanului simplu, obișnuit și anonim, evitând prețiozitatea emfatică a comentariilor geopolitice, pe care oamenii, în fond, obișnuiesc să le ignore, atunci, ca și acum, făcându-se că le ascultă, doar pentru a nu părea obtuzi. Chiar și banalele cărți poștale folosite ca ilustrații, care la vremea respectivă au fost editate în scop propagandistic, așezate acum la locul potrivit în text, contribuie cu o mărturie iconografică în plus, asigurând un spor de autenticitate. Sunt astfel demolate false mituri ce au fost induse la vremea respectivă de formidabilul aparat de propagandă comunist și perpetuate apoi, cu o perfidă subtilitate, de regimurile ajunse la putere după 1990.”

 

 

 

Anamaria Sima – Vârstele omului nou. Viața cotidiană în ultimul deceniu al regimului comunist din România. Prefață de Călin Hentea. Editura IRRD ’89. 256 pag.

 

Topic: 

Format: