15 august 2022

Macron și Le Pen în turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța 

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Anticipată ca posibilă de circa șase luni de către analiștii politici, calificarea actualului președinte Emmanuel Macron (LREM) și candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen (Rassemblement National RN) pentru turul doi al alegerilor prezidenîiale din Franța a fost confirmată după primul tur care a avut loc duminică. Rezultatele au confirmat totodată si un absenteism important. 

Emmanuel Macron a obținut 27,8 % din voturile exprimate, iar Marine Le Pen 23,2 %, potrivit rezultatelor definitive comunicate de ministerul de interior, ambii obținând mai multe voturi decât la primul tur al alegerilor precedente din 2017, respectiv 24 % si 21,3 %.  

Jean-Luc Melanchon (LFI – partid de extremă stanga, n.r.) s-a situat pe locul trei cu 22 procente, așa cum au apreciat analiștii și sondajele din ultimele saptamani, ceea ce a dus la un procent minim pentru socialișiti din PS, care riscădispară ca partid politic. 

Pe locul patru s-a aflat Eric Zemmour (Reconquête), care reuseste si el sa treaca pragul de 5 % necesar pentru a obtine rembursarea cheltuielilor de campanie. Restul candidatilor s-au situat sub acest prag, motiv pentru care se confrunta cu dificultati pentru acoperirea costurilor de campanie 

Absenteism important 

Sondajele de opinie au anuntat déjà un absenteism important la acest scrutin, ceea ce s-a confirmat dupa numararae voturilor – 26,3 % absenti, dar si 1,5 procente de voturi albe si 0,7 procente de voturi nule. Un asemenea scor de asbenteisti a fost inregistrat ultima data in 2002. 

Cu doar 4,8 % din voturi, Valérie Pécresse a anuntat ieri ca situatia financiara a campaniei sale este «foarte critica» si a lansat un apel pentru donatii din partea sustinatorilor sai. Ea a afirmat ca partidul sau nu poate «face fata» cheltuielilor angajate pentru campanie si ca ea insasi a «luat datorii personale de circa 5 milioane de euro». La randul sau, Yannick Jadot, candidatul verzilor a facut si el apel la donatori pentru acoperirea sumei de 2 milioane de euro cheltuiti in campanie. Practica apelului pentru obtinerea de donatii din partea sustinatorilor partidului pentru cheltuielile de campanie nu este noua, Sarkozy apeland in 2007 la alegatorii sai pentru donatii pentru acoperirea sumei de 11 milioane de euro, ca urmare a depasirii plafonului legal acordat unui candidat calificat in turul doi 

Bătălia pentru electoratul celorlalți candidați 

Cu o prezenta foarte redusa in campania pentru primul tur, datorata evenimentelor din Ucraina si a presedintiei rotative a Uniunii Europene, Emmanuel Macron pare determinat acum sa parcurga Franta pentru a atrage de partea sa o mare parte din electoratul care a votat pentru ceilalti candidati, mai ales cel al lui Melanchon 

De altfel, Valérie Pécresse (LR), Yannick Jadot (EELV), Fabien Roussel (PCF) si Anne Hidalgo (PS) au recomandat déjà alegatorilor lor sa impiedice victoria candidatei RN in turul doi si sa voteze pentru Emmanuel Macron. In schimb Jean-Luc Melanchon a recomandat alegatorilor sai sa «nu dea nici macar un vot doamnei Le Pen», dar fara sa indice votul pentru Macron. Philippe Poutou (NPA) a optat pentru aceeasi pozitie. 

Pe de alta parte, Eric Zemmour si Nicolas Dupont-Aignan (Debout la France) au facut apel la alegatorii lor sa voteze Marine Le Pen in turul doi. 

Reconfigurarea scenei politice în Franța 

Estimată de catre Eric Zemour in campania electoralae, reconfigurarea scenei politice franceze pare sa se confirme, avand in vedere scorul foarte slab obtinut de partidele istorice, PS si LR, care au dat presedintii anteriori, respectiv Francois Holland, in 2012, si Nicolas Sarkozy, in 2007. Potrivit lui Christèle Lagier, conferentiar in stiinte politice la Universitatea din Avignon, citata de presa franceza,  “marile partide care dominau pana acum scena politica nu reusesc sa mobilizeze electoratul”, motivul fiind neincrederea alegatorilor fata de politica promovata de acestea.  

La rândul sau istoricul Mathias Bernard spune ca, trei forte politice au dominat alegerile de duminica: un polliberal, centrist si european”, “dreapta identitara” si “stanga radicala”. Intr-un articol publicat in La Tribune, Bernard estimeaza ca aceastatripolarizare” a scenei politice se explica si printr-o dinamica a “votului util” care favorizeaza candidatii cel mai bine plasati in sondaje. Potrivit unui sondaj realizat de Ipsos-Sopra Steria saptamana trecuta, 37 % dintre simpatizantii LR urmau sa voteze pentru Emmanuel Macron si 33 % din electoratul apropiat de PS pentru Jean-Luc Mélenchon. O posibila explicatie data ar fi ca cele doua partide au avut ca si candidat o femeie, respectiv Valérie Pécresse (LR), in prezent presedinta Consiliului Regional Ile-de-France, pe teritoriul careia se afla si capitala Frantei, si Anne Hidalgo (PS), care este la al doilea mandat in calitate de primar al Parisului. Aceste parea sa fie déjà un posibil raspuns la intrebarea “Este Franta pregatita sa fie condusa de o femeie?”. 

Carmen Dinu, Bruxelles