28 septembrie 2021

”Mamiii, vreau un cățeluș!!!”

BLANCHE
Distribuie pe rețelele tale sociale:

”Nu se poate, ești prea mic”. ”Atunci o pisică!” ”Mmmnu”. ”Dar un hamster?”.

Este timpul să cedezi: l-ai învățat să iubească animalele, cât timp crezi că îl mai poți duce cu vorba? Motor, acțiune! Analizează și planifică sosirea unui nou membru în familie. Serios, este de analizat și de planificat, având în vedere că…

Unu – aduci în casă un suflet, nu o jucărie, ești responsabil pentru bunăstarea lui pe viață (viața lui).

Doi: este esențial ca animăluțul să corespundă vârstei și caracterului copilului tău.

Trei – angajamentele patetice: ”Promit că am grijă de el! Eu îl scot afară, eu îi dau să mănânce” etc., etc. sunt pură teorie. În practică, este încă un job full time pentru tine, ca părinte al noului ”copil” al familiei.

Vârsta și temperamentul copilului, pe de o parte, și disponibiltatea ta (sufletească și ca timp) pe de altă parte trebuie să stea la baza alegerii pe care o vei face. Vezi bine câte cazuri de animale neglijate sau chiar maltratate sunt în lumea asta, în țara asta. Nu vrei să completezi lista asta sinistră. Așa că…

Ai grijă, când alegi animalul de companie!

Contrar superstițiilor, nu există o limită de vârstă a copilului în funcție de care să adopți un animal de companie. Văd atâtea mămici sau cupluri cu bebeluși flancați de câte un câine mai mare sau mai mic, gardă de corp vigilentă pentru odorul din cărucior. Bravo lor! Nu se pun la mintea mesajelor alarmiste care inundă face book-ul: ”Nu mai putem ține câinele/pisica, o să avem un copil!”. Ei știu că prezența unui animal de companie este benefică la orice vârstă: bebelușul îl urmărește cu privirea și învață să comunice cu el gângurind, râzând, țipând. Ceva mai târziu se grăbește să plece de-a bușilea, ca să îl prindă de coadă. Pe la 4-5 ani învață să fie sociabil și responsabil: îl ”educă” și îl dojenește fix așa cum fac și părinții cu el. Pe la 6-7 ani găsește un confident în fața căruia își deschide inima, când părinții ”nu îl înțeleg”. Iar la pubertate amicul lui hămăitor îi oferă motivul ideal ca să iasă afară de câte ori îl cheamă ”gașca”.

Bun. Deci: ce alegi?

Dacă aduci în familie un câine

Este nevoie de răbdare. De la caz la caz, șase luni, un an, poate puțin peste, până când învață toate regulile casei: să își facă nevoile numai afară, să nu mai roadă și alte chestii, în afara jucăriilor lui, să nu mai tragă în ham ca disperatul. Este impetuos, ca orice copil și are nevoie să i se stabilească limite clare. Învață cu atât mai repede, cu cât este educat cu fermitate și blândețe (în nici un caz cu bătaia!). Dacă nu îi impui limite și îl lași să ți se urce în cap, va învăța că el este șeful, nu tu. Și așa va rămâne toată viața.

Altminteri, punctele forte ale companionului canin, prin firea lui, sunt dragostea necondiţionată şi devotamentul.

Speranța de viață a unui câine de talie mica este de 18-20 de ani, iar a unuia de talie mare – de 12-15 ani. Ține cont și de acest lucru: cât timp se va bucura copilul tău de compania hămăitorului, cât de mare va fi atunci când îl va pierde, cu ce maturitate va face față durerosului eveniment.

Apropo de rase, specialiștii spun că Labradorul şi Golden Retriver au reputaţia unor ”familişti convinşi”, fiind consideraţi ”bonele” perfecte. La antipod sunt plasaţi Pekinezii şi Bichonii, mai ”nevricoşi” din fire. Dar, dincolo de aceste caracteristici generale ale raselor, fiecare căţel are personalitatea lui, la fel ca şi oamenii. Iar dragostea şi educaţia pe care le primeşte în familie îi modelează caracterul. Aşa că ar trebui să ţii cont, mai curând, de firea copilului tău: dacă este timid şi inhibat, un căţel de talie mică îl va ajuta să prindă încredere în sine şi să comunice mai uşor; dacă este foarte vioi, îi prinde bine un câine de talie mai mare, amator de joacă şi alergătură.

Câinele cere timp suplimentar față de programul cotidian cu care te-ai deprins: minimum două plimbări pe zi, a câte minimum 30 de minute, ideal 60 de minute fiecare. Cu cât mai mult, cu atât mai bine și pentru el, și pentru tine, și evident, pentru copilul tău.

Și încă ceva: un câine singur este un câine nefericit – nu îl adopta, dacă pleci la serviciu la ora 9 și te întorci la 17 sau 18, când aduci și copilul de la grădiniță.

O pisică? Ea este șefa       

Unele sunt foarte afectuoase, stau numai în brațele stăpânilor. Altele sunt distante: ”Divinizează-mă de la distanță, pui mână pe mine doar când vreau eu”.  Per total specie, punctul lor forte este autonomia: pot sta singure în casă câteva zile, dacă au mâncare şi apă la discreţie. Nu înseamnă că sunt neapărat fericite, când vă întoarceți din vacanță se vor împletici în picioarele voastre, certându-vă și cerând un bonus de atenție.

O pisică bine îngrijită trăieşte în jur de 20 de ani, aşa că nu rişti ca cel mic să fie traumatizat de dispariţia ei prea timpurie.

Este animalul de companie potrivit pentru un copil afectuos, care o tratează cu blândeţe şi respect. Fiindcă tolerează greu (sau deloc) să fie trasă de coadă sau aruncată în sus şi prinsă ca o minge. Unele suferă în tăcere (și nu e bine pentru ele), altele aplică coerciții dureroase: zgârieturi, mușcături. Și să nu dai vina pe ele! Este o reacție de autoapărare.

Alt avantaj: nu au nevoie de plimbări afară, își fac nevoile din instinct în litieră, nu trebuie învățate să o folosească.

Atenție maximă! Din ziua în care ți-ai luat pisică s-a terminat cu ferestrele larg deschise la etaj, fără protecție în eventualitatea în care pisica ar sări după o muscă, un fluture, un porumbel!

Și da, și ele pot roade cabluri și nu numai, cel puțin până când scapă de dinții de lapte. Și gheruiesc tapițeriile toată viața, oricât le-ai tăia unghiile. Un sisal sau mai multe pot rezolva problema. Sau nu neapărat. De la caz la caz.

 Un hamster sau un porcuşor de Guineea

Sunt animăluțe fragile, temătoare din fire, destul de docile, se atașează de bipezii care le iubesc, sunt active ziua, nu chiţăie  în timpul nopţii, deci nu creează disconfort.

Pot fi cadoul mult râvnit pentru un copil ceva mai mărişor (de la 5 ani în sus), cu o fire calmă şi care a învăţat să respecte animalele: dacă se joacă frumos cu ea, nu o strânge, nu o ridică și nu o scapă din mâini, nu o sperie, rozătoarea îl va distra copios cu micile ei ţipete stridente (este o mare ”vorbăreaţă”, îi place să comunice). Pentru următorii 6-8 ani, vor fi cei mai buni prieteni. Atenție, însă: trebuie să fiți tot timpul atenți pe unde și cum mergeți prin casă, să nu îi loviți! Porcușorii de Guineea au coloana vertebrală sensibilă. În plus, o sperietură zdravănă le poate provoca un infarct.

 

Un peştişor

Puncte forte: este mut… ca un peşte. Este o încântare prin culoarea vie (de regulă, copiii sunt atraşi de peştişori roşii). Ideal este să alegi o specie longevivă, care trăieşte câţiva ani (dacă îi porţi de grijă ca la carte, fireşte).

Un copil hiperactiv va fi fascinat de mişcările elegante ale măruntului înotător. Şi se va ”molipsi” de calmul său desăvârşit.

Dar trebuie să știi că întreținerea ca la carte a unui acvariu cere informare și muncă permanent. Plus o investiție financiară constantă. Dar spectacolul peștișorilor fericiți merită tot efortul, fără doar și poate.     

  

Cheltuieli la întreținere?!

NU! Nu te lăsa păcălit dacă ți se spune că pisica sau câinele trebuie trecute în lista de plată lunară a întreținerii. Animalele de casă nu pot fi asimilate persoanelor, deci nu vei plăti o persoană în plus pentru ele. Este un abuz și trebuie reclamat ca atare autorităților competente. În schimb adunarea generală a asociației de proprietari poate decide să se încaseze o sumă modică (5-10 lei/lună este o sumă de bun simț), mai curând pentru moftul vecinilor care nu suportă animalele de companie. Pentru că altminteri nu există o justificare în litera legii: folosirea liftului și curățenia în spațiul comun (presupunând că i se ”impută” câinelui tău aceste servicii) se plătesc automat pe cotă parte indiviză, deci în funcție de suprafața apartamentelor, cu sau fără animale de companie în ele.

În practică, însă, sunt rare cazurile în care vecinii iau astfel de decizii. Din fericire.

Gabriela Boceanu