Publicat: 18 August, 2013 - 15:03
Share

Armenii din toata țara se întâlnesc în acest sfârșit de săptămână la Manastirea Hagigadar situata în apropierea municipiului Suceava pentru cel mai important moment al Bisericii armene, Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului și hramul Sfintei Maria. Această sărbătoare este întotdeauna duminica, indiferent în ce zi a săptămânii cade 15 august. De peste 100 de ani, în duminica din preajma sărbătorii creștine a Adormirii Maicii Domnului, armenii din România și din diaspora, și nu numai, participă la hramul Mănăstirii Hagigadar din Suceava.
Pe palme şi genunchi, sute de armeni urcă dealul Mănăstirii Hagigadar din Suceava şi o înconjoară de trei ori la hramul Sfintei Fecioare Maria.

Tradiţia spune că celui care înconjoară biserica în genunchi de trei ori i se va împlini o dorinţă. Mănăstirea Hagigadar din Suceava, cunoscută şi sub numele de "Mănăstirea Împlinirii Tuturor Dorinţelor", adună în fiecare an oameni din toate colţurile ţării, care urcă dealul în genunchi. Sute de credincioşi, unii chiar foarte tineri, se roagă pentru sănătate, fericire şi noroc.
Rugăciunea spusă în timp ce înconjori biserica în genunchi nu se mai face decât în câteva locuri din ţară.

Biserica Dorineţlor se află pe culmea unui deal, special parcă înălţat pentru a găzdui lăcaşul sfânt. Panta este înclinată şi accesul este posibil numai pe jos, însă acest lucru nu împiedică oamenii să urce drumul în genunchi, până la poartă şi chiar să facă înconjorul bisericii de trei ori, tot în genunghi.
Din când în cînd se opresc şi se roagă, aprind câte o lumânare, se odihnesc şi apoi pornesc mai departe.Tot în genunchi intră pe poartă şi continuă să meargă în acest fel în jurul bisericii.Ca să li se îndeplinească dorinţele ,oamenii înconjoară biserica de trei ori, rugându-se la fiecare din cele patru colţuri .După ce acest ritual s-a încheiat, dorinţele lor sunt în mâinile Domnului şi numai de el depinde dacă se vor îndeplini. Între cei care au înconjurat biserica, mulţi sunt absolvenţi de şcoală, care se roagă pentru reuşită la examen

Cei mai mulţi îşi acoperă genunchii ca să nu îi rănească pe betonul rece, alţii îşi protejează palmele cum pot. După slujbă şi rugăciune, pelerinii au fost invitaţi la tradiţionala ciorbă de urechiuşe, făcută din aluat umplut cu carne de vită
Armenii încep pregătirile pentru hramul Bisericii încă de sâmbătă seara pentru ca a doua zi
după sfânta liturghie toți participă la agapa creștină iar cei prezenți servesc mâncăruri specific
armenești. “Supa de urechiușe” - un fel de coltunași minusculi umpluți cu carne, este cel mai apreciat fel, urmat de tradiționalul pilaf cu carne de vită. Supa se numește HURUD și,conform tradiției ,fiecare urechiușă duce cu ea o dorință a aceluia care a făcut-o.
Preşedintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, a declarat că în diaspora armeană comunitatea din România este cea mai veche din Europa, menţionând că armenii au venit aici în a doua jumătate a secolului al X-lea.

El a subliniat că Episcopia Armeană din România este, probabil, una din cele mai vechi din Europa, în afara ţinuturilor istorice armeneşti şi a ţinuturilor sfinte ale Ierusalimului, fiind înfiinţată, la Suceava, în anul 1401, pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun.

"Tot aici se găsesc două mănăstiri, lucru foarte rar în diaspora armeană, amândouă construite în secolul XVI, mănăstirea Hagigadar în 1512, şi apoi mănăstirea Zamca . Iată de atunci şi până acum, comunitatea armeană a dăinuit fără încetare", a spus Vosganian. Manastirea Hagigadar a fost ridicata prin grija unui negustor armean la 1513. Legenda spune ca lacasul a fost facut abia dupa ce omului i s-a aratat in vis Fecioara.

Autor: Cristina Scorțariu