24 octombrie 2021

Maraton ştiinţific medical ce va interconecta 1.200 de medici neurologi

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Cercetători ştiinţifici de top vor prezenta cele mai recente descoperiri în neurologie

Două evenimente de top pentru neurologia mondială vor reuni, începând de azi, 17 septembrie, ora 9,00, în format online (pe platforma zoom), aproximativ 1.200 de medici neurologi din 25 de ţări. Cursul European de Neuroreabilitare şi Şcoala Internaţională de Vară de Neurologie se vor bucura de prezenţa unora dintre cei mai reputaţi neurologi precum Prof. Dr.Volker Homberg-Preşedinte ales al Federaţiei Mondiale pentru Neuroreabilitare (WFNR), Prof.Dr. Natan Bornstein , membru al boardului Organizaţiei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral (WSO) şi Prof.Dr. Dafin Mureşanu , Preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuro-Reabilitare (EFNR).

În perioada 17-21 septembrie, printre cei mai renumiţi cercetători ştiinţifici din ţări precum USA, UK, Germania, Israel, Italia, Elveţia, Coreea de Sud, Rusia, Slovenia, Serbia, Ungaria, Suedia,Ungaria, Republica Moldova şi România vor prezenta descoperiri recente aduse în cercetarea ştiinţifică medicală de profil.

Astfel, Cursul European de Neuroreabilitare – RoNeuro Brain Days, ajuns la a XI-a ediţie (17-18 septembrie) şi a XVI-a ediţie a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie (19-21 septembrie) vor da continuitate programelor ştiinţifice medicale, al căror concept şi dezvoltare se derulează sub egida Fundaţiei Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România (SNR) , Institutul de Cercetare RoNeuro din Cluj-Napoca şi Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).

Un accent deosebit va fi pus pe programele, competenţele medicale şi strategiile de dezvoltare din sfera neuroreabilitării, a cărei aplicabilitate şi-a demonstrat în ultimii ani, un rol fundamental în eficientizarea tratamentelor şi metodelor de recuperare a pacienţilor cu afecţiuni neurologice.

De asemenea, în cadrul manifestării ştiinţifice, o altă componentă esenţială va fi reprezentată de noutăţile aduse în prevenţia, tratarea şi monitorizarea accidentului vascular cerebral (AVC), în protecţia sănătăţii creierului, în tratarea traumatismelor cranio-cerebrale (TCC) sau noutăţi referitoare la boli precum Alzheimer sau Parkinson. O altă componentă esenţială a manifestării ştiinţifice va fi reprezentată de ramura bolilor neurologice rare. În cadrul acestui maraton ştiinţific medical din domeniul neurologiei va fi prezentat în premieră şi un ghid realizat de către EFNR în parteneriat cu EAN (Academia Europeană de Neurologie), ghid care va veni în sprijinul medicilor implicaţi în tratarea pacienţilor cu AVC prin luarea unor decizii clinice moderne ce vizează recuperarea şi neuroreabilitarea acestor bolnavi.

„Prin importanţa şi diversitatea domeniilor neurologice abordate, prin amploarea evenimentului, dar mai ales prin valoarea lucrărilor ştiinţifice ce vor fi prezentate de către autorii lor – cercetători de top din mari centre universitare ale lumii – putem afirma că această serie de evenimente contribuie cu adevărat la avansarea cunoaşterii în universul medical” a declarat prof.dr. Dafin Mureşanu preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi totodată, iniţiatorul şi coordonatorul acestor două evenimente dedicate cercetării ştiinţifice medicale din domeniul neurologiei.

„Din punct de vedere organizatoric, din cauza condiţiilor restrictive impuse de pandemia de COVID-19, am ales să reunim şi să derulăm şi aceste două manifestări ştiinţice în mediul virtual, însă acest lucru va permite ca numărul beneficiarilor să atingă un nou record. Aproximativ 1.200 de neurologi, cercetători, cadre didactice universitare, medici primari, specialişti sau rezidenţi, din 25 de ţări din întreaga lume, vor avea acces prin platforma online, la cele mai noi informaţii din domeniul neurologiei” a ţinut să precizeze prof.dr. Dafin Mureşanu.

Pacienţii cu AVC, afectaţi de lipsa centrelor de neurorecuperare

Accidentul vascular cerebral este poate rezulta şi într-o afecţiune cronică ce necesită o monitorizare riguroasă după evenimentul acut, impunându-se totodată un amplu program de recuperare neurologică. În mod ideal, serviciile de reabilitare trebuie furnizate de o echipă multidisciplinară de asistenţă medicală cu pregătire în neurologie, recuperare, medicină fizica şi balneologie, terapie ocupaţională şi logopedie. Aceste echipe sunt coordonate, în baza unor competenţe aprobate şi a unor protocoale medicale riguroase de către o echipă multidisciplinară, specializată în reabilitare. Acestora li se adaugă lucrătorii sociali, psihologi, psihiatrii, consilieri, fizioterapeuţi şi asistenţi medicali specializaţi în reabilitare.

„Procesul de recuperare neurologică este unul complex, iar finalizarea reabilitării formale, care în principiu durează 3-4 luni de la debutul unui AVC, nu ar trebui să însemne sfârşitul intervenţiei asupra pacientului pentru restaurarea calităţii vieţii acestuia” a precizat prof.dr. Dafin Mureşanu.

Acesta a adăugat că „supravieţuitorii unui AVC pot urma un astfel de program începând cu perioada spitalizării, la domiciliu sau în centre speciale de recuperare. O problemă la nivel naţional cu care se confruntă supravieţuitorii accidentelor vasculare cerebrale este lipsa centrelor de recuperare neurologică. Recuperarea neurologică, concept sinonim cu neuroreabilitarea sau neurorecuperarea, este una dintre zonele slab deservite la nivel de servicii oferite populaţiei din România. Consolidarea acestei arii terapeutice ar putea ameliora semnificativ calitatea serviciilor destinate AVC la nivel naţional. Neurorecuperarea presupune un proces terapeutic complex, prin care se realizează recuperarea capacităţilor fizice, cognitive, emoţionale şi psiho-sociale într-un anumit grad, în funcţie atât de rezerva biologică a pacientului, cât şi de complexitatea şi tipul leziunii. De asemenea, este important să ţinem cont şi de reintegrarea socială şi profesională a pacienţilor. Primi paşi pentru acoperirea acestei nevoi mai putin adresate pana în prezent ar putea fi dezvoltarea programelor de formare multidisciplinare pentru specialişti în acest domeniu”.

Statistică a bolilor neurologice

Potrivit studiilor, boala Parkinson şi-ar putea dubla numărul pacienţilor până în 2030, în prezent această afecţiune afectează aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, dintre care 1,5 milioane de europeni, iar în ţara noastră însumează peste 70.000 de bolnavi.

În ceea ce priveşte accidentul vascular cerebral, aproximativ un milion de cazuri se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o poulaţie de 500 de milioane de locuitori. La nivel mondial, AVC constituie a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer şi, conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC; aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. România se plasează, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Prevalenta AVC în Romania este de 0,1% pentru grupa de varsta sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de varsta 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de varsta 55-70 ani şi 13,9% la varsta de peste 70 de ani.

Scleroza multiplă este o afecţiune cu o etiologie încă neelucidată complet, fiind determinată de distrugerea mielinei la nivelul sistemului nervos, atât la nivel cerebral, cât şi la nivelul măduvei spinării, precum şi degenerarea axonală, fapt ce determină un tablou clinic foarte variat. Este afectată populaţia tânără, fiind diagosticată, cel mai frecvent, la persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani. La nivel mondial există aproximativ 2,1 milioane de pacienţi cu SM, iar în România, numărul acestora este de aproximativ 10.000. Statisticile arată că, la nivelul UE, numărul bolnavilor de SM s-a dublat în ultimii şase ani, ajungând la circa 600.000.

O altă afecţiune neurologică gravă o reprezintă traumatismele cranio-cerebrale, de care suferă anual, aproximativ 10 milioane de oameni. Organizaţia Mondială a Sănătăţii preconizează că până în anul 2020, accidentele rutiere, principala cauză a traumatismelor cranio-cerebrale, vor deveni al treilea mare contributor la povara globală a bolii şi dizabilităţii, după bolile cardiovasculare şi depresie. În Europa 1,6 milioane de pacienţi sunt internaţi anual, cu diagnostic de TCC, iar dintre aceştia 66.000 decedează. În România, numărul cazurilor de traumatisme cranio-cerebrale este în creştere – 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, principala cauză fiind accidentele rutiere, 75% dintre persoanele decedate în accidente rutiere au suferit un traumatism craniocerebral. Anual, în ţara noastă, se înregistează peste 60.000 de noi cazuri de TCC.

Despre boala Alzheimer, statisticile arată că în România există astăzi peste 500.000 de pacienţi care suferă de aşa zisa „boală a uitării”. Dacă la nivel mondial numărul pacienţilor cu boala Alzheimer este astăzi de aproximativ 25 de milioane, anual înregistrându-se circa 5 milioane de pacienţi, estimările arată că, în 2050, numărul acestora va depăşi 44 de milioane de persoane afectate.

În România, bolile neurologice rare apar în mod frecvent la copii

Bolile rare afectează un număr mic de persoane în comparaţie cu populaţia globală. Boli la a căror apariţie, în proporţie de 80% , stă la bază factorul genetic şi, pentru multe dintre acestea simptomele pot fi observate la naştere sau în copilărie. Denumite de către specialişti ca fiind boli rare, ele alcătuiesc astăzi, un capitol vast ce cuprinde între 5.000 şi 8.000 de maladii şi care afectează peste 3,5 milioane de oameni din populaţia lumii. În Europa, o boală este considerată rară atunci când afectează una din 2.000 de persoane , fiind estimaţi aproximativ 246.000 de pacienţi. În SUA o boală rară înseamnă o maladie care afectează mai puţin de 200.000 de oameni dintr-o populaţie de peste 314 milioane (1 persoană din 1.500), în timp ce în Japonia este considerată ca fiind o boală rară, cea care afectează mai puţin de 50.000 de oameni din totalul populaţiei, de peste 127 de milioane de cetăţeni.

„Diagnosticarea precoce a tulburărilor neurologice poate conduce şi în cazul bolilor rare la o stopare eficientă a progresiei bolii, chiar dacă astăzi, diagnosticarea precisă a acestor maladii se confruntă încă cu multiple obstacole cauzate pe de o parte de o cunoaştere limitată, iar pe de altă parte de dificultăţile existente în accesarea serviciilor de specialitate” a precizat prof.dr.Dafin Mureşanu.

Din nefericire, în România, din numărul total de oameni afectaţi de boli rare, 75% se estimează ca fiind copii, iar 9 din 10 bolnavi nu sunt diagnosticaţi la timp sau sunt diagnosticaţi greşit, în timp ce doar aproximativ 7.500 de pacienţi sunt înregistraţi şi integraţi clinic, în contextul în care alte mii de persoane afectate nu se prezintă la medic. Din numărul total estimat al bolilor rare (5.000-8.000), 20% se pot cataloga ca fiind boli rare de natură neurologică. Astăzi, în lume, peste 95% dintre aceste boli nu au tratament, studiile arătând că apariţia lor este cauzată în proporţie de 80% de factorul genetic, iar 50% sunt predominante la copii.

Cele mai frecvente boli genetice care se asociază cu accidentul vascular cerebral sunt CADASIL (Arteriopatia Cerebrală Autosomal Dominantă cu Infarcte Subcorticale şi Leucoencefalopatie), bolile Fabry sau MELAS.

https://ssnn.ro/scientific-events/summer-schools/10-summer-schools/203-16th-international-summer-school-of-neurology.html

https://ssnn.ro/scientific-events/teaching-courses/11-teaching-courses/204-11th-european-teaching-course-on-neurorehabilitation.html

* * *

Despre Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN):

Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înfiinţată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la iniţiativa Prof. dr. Dafin F. Mureşanu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, şi a Prof. dr. Ovidiu Băjenaru de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, crearea unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înţelegere a proceselor neurobioligice endogene şi dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecţiei şi neuroregenerării.