Publicat: 4 Septembrie, 2018 - 12:40
Share

Referitor la scrisoarea deschisă, transmisă în spaţiul public la data de 31 august 2018, cu ocazia Zilei Internaţionale a Supradozei, de Reţeaua Română de Reducerea Riscurilor şi organizaţiile neguvernamentale ALIAT, ANIT, A.P.P.A., Awaken, Sens Pozitiv, Fundaţia pentru Harm Reduction, PARADA şi Tineri pentru Tineri, prin care acestea solicită instituţiilor statului cu atribuţii în domeniu „măsuri eficiente pentru prevenirea morţilor cauzate de supradoză”, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) asigură societatea civilă de continuarea derulării de activităţi specifice, în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri.
Reiterăm, şi pe această cale, misiunea Agenţiei Naţionale Antidrog de a elabora concepţia şi de a coordona, evalua şi monitoriza, la nivel naţional, politicile în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi al asistenţei integrate a persoanelor consumatoare de droguri, aplicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu. Subsumat acestui ţel, Agenţia îndeplineşte o serie de atribuţii, printre care se află şi aceea de a furniza persoanelor consumatoare de droguri, prin structurile sale teritoriale, servicii integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială, precum şi servicii de prevenire a consumului de substanţe interzise.
Obiective strategice ale politicilor publice în domeniul reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri
Strategia Naţională Antidrog 2013-2020, aprobată prin H.G. nr. 784/2013, stabileşte o direcţie distinctă de acţiune, care vizează identificarea, atragerea şi motivarea consumatorilor de droguri în vederea includerii în serviciile de asistenţă specializată şi implică obiective specifice privind diversificarea serviciilor de tip programe de substituţie şi programe de schimb de seringi, în comunitate şi în sistemele privative de libertate, în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri: dezvoltarea intervenţiilor de identificare, atragere şi motivare a persoanelor consumatoare de droguri care nu au contact cu serviciile de asistenţă specializată; îmbunătăţirea accesului consumatorilor de droguri injectabile la servicii de prevenire, consiliere, tratament, testare şi vaccinare HIV, HVB, HVC, TBC şi a altor boli asociate, în comunitate şi în sistemele privative de libertate; dezvoltarea capacităţii de răspuns interinstituţional a serviciilor sociale, serviciilor juridice, serviciilor de urgenţă, unităţilor de poliţie şi de arest, evidenţa populaţiei, în vederea optimizării intervenţiilor adresate consumatorilor de droguri care nu sunt incluşi în programele specializate de asistenţă; creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a consumatorilor de droguri, precum şi dezvoltarea de intervenţii adecvate în vederea prevenirii deceselor sau bolilor infecţioase asociate consumului de droguri.
În contextul menţionat, dezvoltarea serviciilor adresate persoanelor consumatoare de droguri trebuie fundamentată pe evidenţe ştiinţifice şi acordată cu nevoile identificate în cadrul ţării noastre. ANA apreciază faptul că dezvoltarea serviciilor şi optimizarea intervenţiilor în scopul stabilit prin documentele care guvernează politicile publice în domeniu contribuie la completarea sistemului de asistenţă a consumatorilor de droguri din România.
Dimensiunea necesităţii intervenţiilor de reducere a  riscurilor asociate consumului de droguri, reliefată de indicatori şi evidenţe ştiinţifice
Potrivit Raportului naţional privind situaţia drogurilor 2017, în anul 2016, 3544 persoane au beneficiat de asistenţă ca urmare a consumului de droguri, cu 9,4% mai mult decât în anul anterior. Majoritatea admiterilor au vizat acordarea intervenţiilor secifice pentru consumul de canabis (48,5%), urmate de cererea de tratament pentru consumul de opioide, care reprezintă aproximativ 27,2%, în scădere cu 9,1% faţă de anul anterior. 
Conform aceluiaşi raport, numărul cazurilor de decese asociate consumului de droguri este relativ stabilizat pentru anul 2016, la 19 cazuri decese directe, cu tendinţa de revenire la valorile anilor 2007-2011. Recomandările propuse în cadrul Raportului pentru lărgirea ariei de identificare-raportare vizează sprijinirea reţelei medico-legale în vederea dotării cu materiale a laboratoarelor de toxicologie la nivelul întregii ţări, alături de implementarea unui sistem informatic de colectare a datelor, formarea specialiştilor, uniformizarea metodologiei de raportare, dar şi intervenţii destinate reducerii incidenţei deceselor indirecte, prin măsuri de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri.
Servicii de asistenţă specializată furnizate persoanelor consumatoare de droguri de către Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog 
La nivelul structurilor teritoriale ale ANA, în cadrul Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA), funcţionează echipe multidisciplinare specializate în asistenţa persoanelor consumatoare de droguri, formate din medici, psihologi şi asistenţi sociali, care acordă, în regim ambulatoriu, servicii gratuite şi confidenţiale de asistenţă pentru persoanele consumatoare de droguri. Adresabilitatea către aceste servicii se realizează voluntar, în funcţie de domiciliul beneficiarului. La nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov, aceste servicii sunt acordate prin intermediul a trei Programe de Asistenţă Integrată a Adicţiilor, localizate în zonele Pantelimon, Pericle şi Obregia, care furnizează inclusiv tratament pentru dependenţa de opiacee, măsură eficientă de reducere a riscurilor şi efectelor negative asociate consumului de droguri. Aceste programe funcţionează încă din anii 2007-2008, fără întrerupere, asigurând, în prezent, tratamentul pentru 200 persoane, pentru beneficiarii serviciilor ANA neexistând riscul de a fi întreruptă administrarea.
Totodată, pe această componentă de bază de acordare a asistenţei integrate pentru consumatorii de droguri din România, ANA a dezvoltat sistemul de asistenţă pentru persoanele consumatoare de droguri aflate în stare privativă de libertate începând cu anul 2016, prin asigurarea continuităţii tratamentului substitutiv în cadrul unităţilor de arest preventiv din municipiul Bucureşti, prin intermediul Programului de Asistenţă Mobilă, care a furnizat servicii specifice pentru 160 beneficiari.
Susţinerea, de către Agenţia Naţională Antidrog, a serviciilor de reducere a riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri
ANA are responsabilitatea monitorizării activităţii în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri, precum şi a colaborării cu organizaţiile neguvernamentale care activează în acest domeniu, neavând atribuţii şi competenţe directe în furnizarea serviciilor. Având în vedere necesitatea realizării unor intervenţii susţinute în privinţa reducerii riscurilor asociate consumului de droguri şi asumându-şi rolul activ de coordonator naţional în domeniu precum şi de partener responsabil al societăţii civile, ANA continuă să susţină activităţile de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, atât prin politici şi promovare a acestora în rândul autorităţilor publice şi a celorlalţi actori sociali, cât şi prin achiziţia de materiale sanitare, inclusiv seringi de unică folosinţă, utilizate de către ONG-urile partenere în activităţile specifice.
În perioada 2017-2018, Agenţia Naţională Antidrog a implementat proiectul MAI PUŢINE RISCURI!,  în parteneriat cu Asociaţia CARUSEL şi Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), organizaţii neguvernamentale care furnizează servicii specifice, ce a avut ca obiectiv reducerea riscurilor şi consecinţelor asociate consumului de droguri pentru persoanele consumatoare de droguri injectabile, precum şi referirea acestora către servicii specializate. Pentru susţinerea serviciilor de reducere a riscurilor furnizate în cadrul acestui proiect au fost utilizate materiale sanitare, inclusiv seringi de unică folosinţă, achiziţionate în cadrul Programului naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2015-2018, aprobat prin H.G. nr. 684/2015, cu modificările şi completările uterioare - Subprogramului IV - Asistenţă integrată nivel I – reţeaua serviciilor de tip reducerea riscurilor şi consecinţelor asociate consumului de droguri - 104.432 seringi şi diferite materiale sanitare, în valoare totală de 117.258 lei.
Având în vedere faptul că este necesară adaptarea şi coordonarea continuă, atât a răspunsului autorităților publice, cât şi a intervenţiilor administrației publice locale, cu sprijinul structurilor societăţii civile şi al comunităţii, în susţinerea demersurilor care vizează îmbunătăţirea stării de sănătate a persoanelor consumatoare de droguri, cu efecte de creştere a calităţii vieţii şi a capacităţii de funcţionare socială a acestora, ANA organizează periodic întâlniri de lucru în cadrul grupului intersectorial de experţi din domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri (GIRRAD), la nivel de factori decizionali, care contribuie la creşterea capacităţii de reacţie la provocările generate de consumul problematic de droguri, prin identificarea vulnerabilităţilor şi generarea de soluţii pentru eficientizarea acestui segment al sistemului de asistenţă. 
Astfel, în anul 2018 au avut loc trei întâlniri, care au beneficiat de perspectiva autorităţilor publice şi a organizaţiilor neguvernamentale. Partenerii şi colaboratorii Agenţiei Naţionale Antidrog, participanţi în cadrul acestor întâlniri de lucru, reprezentaţi de Direcţia Medicală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Direcţia Medicală din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Penitenciarul Spital Bucureşti Rahova, Spitalul Clinic de Psihiatrie “prof. dr. Al. Obregia”, Ministerul Sănătăţii, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 Bucureşti, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 2 Bucureşti, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3 Bucureşti, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 4 Bucureşti, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5 Bucureşti, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6 Bucureşti, Direcţia de Sănătate Publică, Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor, Asociaţia Română Anti-Sida, Asociaţia Carusel, Poliţia Locală Sector 3 Bucureşti, Poliţia Locală Sector 4 Bucureşti, Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 5 Bucureşti, generează dialog şi constuiesc, in complementaritate, soluţiile necesare pentru depăşirea dificultăţilor generate de consumul problematic de droguri, atât din perspectiva obiectivelor stabilite prin documentele programatice, cât şi prin implementarea măsurilor la nivelul comunităţilor locale.
Alte măsuri privind reducerea riscurilor şi consecinţelor negative asociate consmului de droguri
Agenţia Naţională Antidrog are în vedere prevenirea deceselor generate de supradoze în rândul persoanelor consumatoare de droguri injectabile. În acest sens, un demers anterior realizat în cadrul unui proiect specific, în care au fost formaţi specialişti din domeniul social, medical şi al ordinii publice, se continuă cu iniţiativa de achiziţie de naloxonă ce va fi utilizată ca şi iniţiativă pilot în prevenirea riscului de supradoză a persoanelor consumatoare de opiacee.
În ceea ce priveşte utilizarea medicală şi deţinerea unor produse ce conţin THC în scopuri medicale, Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare, prevede faptul că preparatele şi substanţele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale. Plantele şi substanţele cu efecte psihotrope pot fi prescrise pacienţilor, numai sub formă de preparate farmaceutice, realizate industrial sau în farmacie, de către medici titulari ai autorizaţiei de liberă practică, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a legii menţionate. Precizăm faptul că Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii nu precizează, în cadrul nomenclatorului medicamentelor de uz uman, vreun medicament care să conţină substanţa activă THC, care are autorizaţie de punere pe piaţă în România.
Includerea, în circuitul terapeutic, a persoanelor consumatoare de droguri care au săvârşit infracţiuni la regimul drogurilor, prin implementarea procedurilor prevăzute de Codul Penal aplicabil din anul 2014, a determinat implementarea măsurilor terapeutice ca alternativă la sancţiunile privative de libertate, în special pentru infracţiunile asociate consumului propriu. Aceste măsuri sunt corelate cu propunerile internaţionale în domeniu, care vizează reintegrarea socială a persoanelor consumatoare de droguri. Analiza comparativă 2014-2017 relevă o tendinţă crescătoare a numărului persoanelor consumatoare de droguri care au stabilite, de către organele judiciare, măsuri de evaluare, consiliere şi tratament, în detrimentul măsurilor privative de libertate. De asemenea, tot incepând cu anul 2014 au intrat în vigoare măsuri sancţionatorii mai reduse pentru infracţiunile asociate consumului de droguri (deţinere de droguri de risc şi mare risc). Din aceste considerente, România parcurge o perioadă de consolidare a abordării asistenţei specializate ca alternativă viabilă la închisoare, care să respecte atât drepturile omului cât şi responsabilităţile instutuţionale prevăzute de lege şi care facilitează adaptarea  mecanismelor de lucru între sistemele social, de sănătate, judiciar şi de aplicare a legii.
În concluzie, prin toate aspectele descrise mai sus, Agenţia Naţională Antidrog susţine dezvoltarea intervențiilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, care contribuie la creșterea accesului persoanelor consumatoare de droguri care nu aveau contact cu serviciile, la asistență specializată, generează beneficii asupra individului și comunităţii şi reduce, deopotriva, costurile sociale, de sănătate publică și de combatere a infracţionalităţii.

Tag-uri Institutii: