27 mai 2022

Măsurile de suținere a mediului de afaceri

Distribuie pe rețelele tale sociale:

În data de 29.11.2021 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), organizație interguvernamentală multidisciplinară din 38 de țări membre ce are drept scop sprijinirea guvernelor în vederea dezvoltării unei economii globale mai puternice, mai curate și mai echitabile, a prezentat în cadrul unui eveniment la care au participat reprezentanţi ai guvernelor, reprezentanţi ai angajaţilor şi reprezentanţi ai angajatorilor lucrarea intitulată “Social Vouchers: Innovative Tools for Social Inclusion and Local Development” (Vouchere sociale: instrumente inovatoare pentru Incluziune Socială și Dezvoltare Locală).
Lucrarea reprezintă o analiză a rolului tichetelor sociale ca instrument de incluziune socială şi dezvoltare locală şi a fost structurată pe 3 secţiuni, respectiv:
1. Prezentarea tipologiei bonurilor, a obiectivelor acestora şi a modului de utilizarea de către guvernele naționale și locale;
2. Analiza provocărilor și oportunităților de dezvoltare a tichetelor în lumina crizei COVID-19 și recomandări pentru eficiența de valorificare a tichetele sociale;
3. Analiza a 7 state (Belgia, Brazilia, Republica Cehă, Franța, Mexic, Maroc și România) care excelează în acest domeniu prin varietatea de tipuri de tichete existente şi prin serviciile innovative oferite.
Concluziile studiului au fost:
1. România, selectată drept exemplu de OCDE pentru rezultatele obținute prin politicile publice implementate cu ajutorul biletelor de valoare
2. Voucherele sociale au câștigat teren în multe țări OCDE și non-OCDE ca instrumente de oferit soluții inovatoare pentru atingerea obiectivelor sociale, economice și chiar de mediu.
3. Motivul economic din spatele programelor de voucher reflectă în mare măsură capacitatea lor de a conduce consumul către anumite bunuri sau servicii, sau anumite piețe și producători (oferta) și făcând acest lucru, crește indirect puterea de cumpărare a utilizatorilor de voucher (cerere).
4. Cele mai multe evaluări ale programelor de vouchere semnalează impactul lor pozitiv și capacitatea de a îndeplini o serie de obiective sociale și economice.
5. Autoritățile naționale și locale au apelat din ce în ce mai mult la tichetele sociale de la declanşarea pandemiei generate de virusul COVID-19, pentru a canaliza sprijinul esențial către grupurile dezavantajate (de exemplu, persoanele fără adăpost și persoanele în vârstă, printre altele) și firme/sectoare deosebit de puternic afectate de criză.
6. Tichetele sociale au ca și rol:
– îndeplinirea obiectivelor mai largi de politică publică, cum ar fi cele sociale incluziunea, tranziția verde și formalizarea muncii;
– creşterea digitalizării IMM-urilor și reducerea costurilor de administrare;
7. Au fost identificate ca si direcțiile de urmat în viitor pentru dezvoltarea acestui sistem de vouchere:
– Clarificarea cadrului legislativ pentru implementarea bonurilor sociale și a modului în care acestea sunt utilizate in vederea atingerii obiectivelor politicii publice, inclusiv satisfacția angajaților, în special în perioade de criză;
– Evaluarea cu recurenta a impactului tichetelor sociale;
– Creșterea gradului de conștientizare cu privire la modul în care tichetele sociale contribuie la dezvoltarea economică locală, bunăstarea și impactul social;

POZIŢIA CNIPMMR

Consiliul Naţional al IMM-urilor din România, în calitate de organizație reprezentativă a IMM-urilor, a participat la evenimentul OECD ca partener instituțional și speaker unde a punctat că este necesar şi important ca toate statele să susţină şi să dezvolte acest sistem de acordare a voucherelor deoarece acestea aduc următoarele beneficii:
– Au reprezentat pe perioada pandemiei COVID-19 un real sprijin pentru diverse sectoare ale economiei și în special al HORECA, susţinând totodată antreprenorii locali;
– Voucherele sociale digitale au accelerat incluziunea digitală a comercianților din România;
– Voucherele sociale în format digital asigură o mai bună urmărire a sumelor care circulă în piaţă;
– Voucherele de vacanţă au ca și efecte în domeniul turistic: reducerea sezonalității, creșterea duratei medii de ședere și a gradului de loialitate al turiștilor;
– Varietatea mare de tipuri de vouchere pe care angajatorii le au la dispoziție dau posibilitatea acestora să-şi fidelizeze angajaţii şi să-i sprijine în această perioadă grea provocată de criza sanitara COVID-19.

 

Măsurile de suținere a mediului de afaceri ce se regăsesc în Programul de Guvernare 2021-2024

RAPORTAT LA CERINŢELE CNIPMMR

 

Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR) a efectuat o analiză a  măsurilor de spijinire a antreprenoriatului şi al IMM-urilor în special, care se regăsesc în Programul de guvernare 2021 – 2024, având în vedere solicitările întreprinzătorilor, așa cum sunt menţionate în Programul de guvernare al mediului de afaceri 2021 – 2024.

 

 

Măsuri care au fost preluate în “Programul de Guvernare 2021-2024”, majoritatea în capitolul MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI, se prezintă astfel:

 

Nr. Crt. Masura dIN PROGRAMUL DE GUVERNARE AL MEDIULUI DE AFACERI 2021-2024 Masura de susţinere a mediului de afaceri din prograsmul de guvernare termen stadiul de realizare
1 Înfiinţarea MINISTERULUI ANTREPRENORIATULUI,COMERŢULUI ŞI DIGITALIZĂRII Înființarea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului A fost înfiinţat în decembrie 2021 Ministerul  Antreprenoriatului şi Turismului. Realizat
2 Programul „Făcut în ţara mea” – promovarea noncomercială a consumului de produse și servicii realizate și prestate pe teritoriul național

 

PACHETUL DE STIMULARE A PRODUCȚIEI INTERNE ȘI A LANȚURILOR DE APROVIZIONARE « FABRICAT IN ROMANIA «

● Program pentru companiile implicate în realizarea de bunuri intermediare

 

a. Granturi de până la 200.000 de euro pentru companiile care realizează producție intermediară sau procesare în vederea susținerii costurilor, a diversificării ofertei, inovării și marketingului.

b. Garanții de până la 1 milion de euro/companie pentru susținerea investițiilor în diversificarea ofertei și consolidarea cotelor de piață.

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
3 PROGRAMUL ROMÂNIA TECH NATION

 

Demararea PROGRAMULUI ROMÂNIA TECH NATION

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
4 Susţinerea a cel puţin 500 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, în total fiind susţinute minim 20.500 de start-up-uri;

-acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up;

-includerea obligatorie a componentei de educaţie, training şi mentorat

-asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local

 

Schemă de ajutor de stat pentru susţinerea înființării de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, prin acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up

 

 

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
5 Women in tech- sprijinirea femeilor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei Program Women in tech

Schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea femeilor antreprenor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei. Vor fi acordate granturi cu componentă în fiecare județ.

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
6 Starter kit

-asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor in era digitală;

-acordarea de vouchere de digitalizare

 

Programul Starter kit – schemă de ajutor de stat pentru asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală prin acordarea de vouchere de digitalizare în valoare de 5000 Euro/companie

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
7 Înfiinţarea a cel puţin unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ, în care să se asigure programe de training pentru a incepe, creşte şi dezvolta o companie in domeniul digital;

 

 

Înfiinţarea a cel puţin unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital.

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
8 Tech Tour Trucks – campanii de promovarea a educaţiei tech în comunităţii

 

 

Tech Tour Trucks – campanii de promovarea a educaţiei tech în comunităţi

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
9 Tech Capital of the Year – prin care să fie desemnat un oraş drept capitala a tehnologiei in urma unui concurs în care să participe întrepinzătorii sau adminsitraţiile locale care folosesc/implementeză/desfăşoară activităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi ştiinţei;

 

 

Tech Capital of the Year – prin care să fie desemnat un oraş drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întrepinzătorii sau adminsitraţiile locale care folosesc/implementeză/desfăşoară activităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi ştiinţei;

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
10 Cloud first policy- strategie care vizează adoptarea de soluţii cloud pentru autorităţile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele şi cunoştiinţle necesare pentru a se muta în cloud

 

 

 

Cloud first policy– strategie care vizează adoptarea de soluţii cloud pentru autorităţile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele şi cunoştiinţle necesare pentru a se muta în cloud.

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
11. Programul Scale-up Romania – companii mari

-Implementarea a minim 50 proiecte de mari dimensiuni cu impact în economia naţională (export de valoare mare- minim 10 milioane de euro, intrarea pe noi pieţe);

-Accesul companiilor mari la proeicte se va face cu rspectarea echilibrului teritorial, minim 1 investiţie/regiune de dezvoltare.

 

PACHETUL DE STIMULARE ECONOMICĂ PENTRU COMPANIILE MARI

Programul „Salvarea firmelor strategice românești”

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
12 IMM Invest Start-up -asigurarea garanţiilor pentru finanţare a start-up-urilor de către FNGCIMM PACHETUL DE STIMULARE ECONOMICĂ PENTRU IMM

● Programul IMM Prod

 

Garanții guvernamentale de până 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FGCR, pentru creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție, finanțare investiții Program Rural INVEST

– Garanții guvernamentale de până la 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FRC și FGCR, care își localizează producția în mediul rural și urban-mic

 

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
13 Programul de sprijin al IMM-urilor din constructii – Building Romania

Creşterea capacităţii IMM-urilor din doemniul construcţiilor de a  implementa proiecte de avergură mare.

 

 

 

Programul Garant Construct

Garanții guvernamentale acordate companiilor din Construcții, prin sistemul bancar, FNGCIMM și FRC, pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
14 Programul „Student INNOtech” – susţinerea iniţiativelor antreprenoriale ale studenţilor, cu accent pe domeniul tehnologiei informaţiei Program Start-Up pentru studenți

Finanțarea incubatoarelor de afaceri pentru studenți în universități, în conlucrare cu partenerii locali (autorități publice, companii care activează pe piața locală). Granturi de 100.000 euro. Punctaj prioritar: afaceri dezvoltate în domeniul de specializare

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
15 Evaluarea patrimoniului de proprietate intelectuală privind brevetele cu aplicabilitate industrială şi stabilirea modalităţilor de valorificare a acestuia coroborat cu acordarea de beneficii fiscale pentru companiile care obţin venituri provenind din utilizarea patentelor industriale (reducerea cu până la 50% a veniturilor supuse impozitării).

 

PACHETUL DE STIMULARE ECONOMICĂ INNOVATION

 

Schemă de ajutor de stat „INNOVATION

 

Deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenții, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea și protejarea invențiilor cu obligația implementării efective în România.

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
16 Programul Scale-up Romania – IMM

Asigurarea finanţărilor pentru companii care să îşi crească afacerile, cu acordarea uni punctaj suplimentar pentru benefiarii de programe start-up:

 

Granturi pentru digitalizare și comerț online (pentru IMM)

 

●Granturi între 50.000 și 200.000 € pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. €, pentru software certificat de e-commerce și de administrare a unei firme (de tip ERP).

● Schemă de ajutor de stat pentru retehnologizarea companiilor locale

●Schemă pentru sprijinirea transferului de tehnologie. Punctaj suplimentar: industrii exportatoare, nepoluante.

 

 

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
17 Programul Start Up Diaspora Next Gen”- susţinerea cetăţnilor români din diaspora care doresc să revină în ţară şi să deschidă o afacere cu finanţare din FSE +;

 

Programul Start Up Diaspora Next Gen – susținerea cetățenilor români din diaspora care doresc să revină în țară și să deschidă o afacere cu finanțare FSE+

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
18 Susţinerea creării şi dezvoltării reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi;

 

Obiective: Ne propunem reindustrializarea României și atragerea proactivă de investiții strategice în domeniile-cheie ale viitorului și crearea unor ecosisteme industriale și a unei rețele de hub-uri industriale și de inovare în următoarele domenii:

• tehnologii noi de producție și stocare a energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, eoliene, baterii etc.);

• industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice;

• noi tehnologii digitale și de comunicații;

• materiale noi și dezvoltarea economiei circulare.

 

Obiective:

• Crearea de comunități, clustere, hub-uri de inovare și dezvoltare în vederea creșterii productivității firmelor, permițându-le să concureze mai eficient atât la nivel național, cât și internațional.

• Susținerea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) plecând de la cele patru mari nevoi sistemice ale mediului de afaceri din România – nevoia de a crește densitatea antreprenorială, de a crește reziliența firmelor, de a încuraja creșterea în talie a firmelor și de a încuraja crearea de valoare adăugată;

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
19 Promovarea investiţiilor şi a exporturilor româneşti

Realizarea parteneriatului cu mediul privat în promovarea investiţiilor şi a exporturilor, prezintă următoarele avantaje:

–                     concentrarea activităţii asupra problemelor cele mai imprortante cu care se confruntă mediul de afaceri din România;

–                     constituirea de parteneriate puternice cu implicarea organizaţiilor reprezentative ale mediului de afaceri şi ale capitalului românesc;

–                     creşterea substanţială a volumului investiţiilor şi a exporturilor producătorilor români;

–                     creşterea prestigiului României prin crearea mediului de afaceri cel mai prietenos din Sud-Estul Europei;

–                     furnizarea de servicii de informare şi suport pentu IMM-uri, promovarea şi susţinerea exporturilor şi internaţionalizarea IMM-urilor.

 

Obiective în domeniul comerțului exterior pentru perioada 2021 – 2024

• Elaborarea unei strategii de comerţ exterior însoţită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacităţii de producție internă şi relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea de investiții străine în România (investitori din SUA, State Membre UE, Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore);

• Eficientizarea activităţii de promovare a comerţului exterior şi reconfigurarea reţelei de reprezentare economică externă (diplomație comercială), în concordanță cu obiectivele de politică comercială a UE.

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
20 Implementarea de programului de internaţionalizare- EXPORT ROMANIA- în valoare de 100 mil. euro/an în:

– educaţie,

-finanţare,

– târguri/misiuni economice, participarea la acestea putând fi:

– individual pentru IMM-uri;

– prin intermediul organizaţiile mediului de afaceri;

– sub pavilion naţional,

 

Programe pentru susținerea comerțului exterior:

1. PPE (Programul pentru promovare la export)

 

Va fi modificată legislația aferentă, astfel încât să fie eligibilă pentru finanțare nu doar participarea în format clasic, ci și participarea la evenimente de promovare a exportului în format virtual, să fie modernizate instrumentele deja existente și să fie introduse instrumente noi. Va fi prevăzută acceptarea în program a mai multor forme de organizare juridică a beneficiarilor. Vor fi digitalizate procesele administrative ale programului, astfel încât să fie facilitat accesul firmelor în faza de aplicare, dar și ulterior în procesul de decontare.

2. PINT (Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români)

 

Începând de anul următor vor fi acceptați în acest program beneficiarii care aplică pentru participarea la evenimente virtuale. Va fi optimizată platforma digitală de derulare prin automatizarea pe cât posibil a unor procese de verificare post-aplicare și mărirea bugetului pentru a putea finanța un număr mai mare de beneficiari.

3. PCER (Programul pentru cooperare româno-elvețian)

 

Vor fi demarate proiecte care au menirea de a continua și de a asigura sustenabilitatea Centrelor de Export înființate anterior în cadrul programului, precum și de replicare a experienței acumulate prin înființarea de centre noi și în alte regiuni ale țării. Între aceste proiecte se numără: Programul de instruire și certificare a exportatorilor în vederea însușirii cunoștințelor necesare pentru accesul la piețe, Proiectul pentru realizarea unei rețele naționale de centre de afaceri pentru export, ca un instrument de sprijin pentru exportatori și Proiectul creșterea competitivității la export a mediului de afaceri, care răspund nevoilor de dezvoltare instituțională a rețelei de sprijin pentru exportatorii români, precum și nevoilor de creștere a competitivității la export a firmelor românești. În ansamblu, PCER vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, fiind implementat în România în baza Hotărârii Guvernului nr.1.065/2010 pentru aprobarea Acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian, având un număr estimat de 10.000 de IMM-uri beneficiare.

4. Program pentru investițiile mari în vederea stimulării capacității de export

 

Granturi pentru finanțarea investițiilor în companiile de export care antrenează un număr mare de furnizori locali, în lanțul de producție. Împrumuturi preferențiale pentru capital de lucru, cu subvenționarea 50% a ratei dobânzii. Criterii prioritare: crearea de locuri de muncă, plata la zi a taxelor și impozitelor, transfer tehnologic.

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
21 Elaborarea unei noi strategii de export a României pentru perioada 2021-2027 (împreună cu mediul de afaceri, universităţi);

 

Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing:

1. Elaborarea unei strategii de comerţ exterior însoţită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacităţii productive şi relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea resurselor financiare pentru realizarea de investiții în România (investitori din SUA, State Membre ale Uniunii Europene, state din Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore);

2. Relansarea activităţii de comerţ exterior, în contextul crizei generate de pandemia Covid- 19;

3. Creşterea și diversificarea exporturilor românești într-un ritm mai ridicat şi reducerea deficitului comercial, în special cu produse având valoare adăugată ridicată;

4. Consolidarea dialogului instituţional şi a mecanismelor de cooperare cu partenerii externi, în plan economic;

5. Eficientizarea activităţii de promovare a comerţului exterior şi reconfigurarea reţelei de reprezentare economică externă în raport cu strategia economică națională;

6. Consolidarea exporturilor pe pieţele tradiţionale;

7. Diversificarea destinaţiilor de export;

8. Diminuarea deficitului comercial;

9. Eficientizarea activităţii de promovare a exporturilor și atragerea de investiţii străine;

10. Operaţionalizarea şi eficientizarea Portalului de comerţ;

11. Crearea unei platforme interactive de postare a oportunităţilor de afaceri şi înglobarea unei baze de date a producătorilor şi exportatorilor români.

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
22 SPRIJINIREA TURISMULUI:

Buget de promovare multianual a României ca destinație turistică, de la minimum 50 milioane de euro pe an, pentru a putea susține campanii de promovare multianuale pe piețele externe;

 

1.                   Programul de Infrastructura si Agrement pentru Turism – Recreation Romania

Stimularea construcției de spaţii de agrement, în jurul unităţilor de cazare sau în staţiuni turistice, în scopul ataregriide clienţii şi în afara sezonului turistic. (ex: cofinanțare cu 30%-50% a proiectelor, printr-o schemă de ajutor de stat).

 

2.               Reducerea TVA la marja agenţiei de turism de la 19% la 9%;

 

3.                    Stimularea incoming-ului – aducerea mai multor turiști străini în România

o   introducerea „primei de incoming”, respectiv deducerea din impozitul pe profit a unei sume pe zi, pentru fiecare turist străin adus în România.

 

DEZVOLTAREA TURISMULUI

Obiective:

• Dezvoltarea destinațiilor turistice cu implicarea tuturor actorilor din turism prin încurajarea parteneriatelor dintre mediul privat și cel public la nivel de destinație, în vederea creșterii calității și performanței managementului destinațiilor turistice din România;

• Creșterea notorietății destinației turistice România, ca destinație turistică de calitate pe piața internațională a turismului;

• Reducerea sezonalității, creșterea duratei medii a sejurului și a gradului de fidelizare a turiștilor;

• Dezvoltarea tuturor formelor de turism din România, identificarea de noi oportunități de dezvoltare și stimularea creșterii circulației turistice interne și internaționale;

• Realizarea de investiții în turism;

• Simplificarea sistemului de autorizare în domeniul turismului, inclusiv pentru cele de tipul economiei colaborative;

• Asigurarea atât a protecției turiștilor cât și a operatorilor economici din industria de turism în situația unei crize;

• Digitalizarea serviciilor publice oferite de autoritatea publică centrală în domeniul turismului;

• Sprijinirea mediului antreprenorial în domeniul turismului.

 

Direcții de acțiune:

• Actualizarea cadrului legal privind dezvoltarea Organizațiilor de Management ale Destinațiilor (OMD) care să reglementeze forma de organizare și finanțare a acestora în scopul asigurării de bugete proprii din taxe specifice la nivelul destinațiilor și din programe naționale de finanțare, managementul participativ în cadrul acestora și profesionalizarea managementului de destinație printr-un parteneriat între mediul public și cel privat;

• Derularea de acțiuni de marketing atât în format tradițional cât și în mediul online, care să contribuie la creșterea notorietății destinației turistice România la nivel național și internațional;

• Identificarea unor nișe de turism unde România poate avea un avantaj comparativ și sprijinirea celor care au potențial dar nu sunt încă recunoscute și susținute prin politici publice în prezent;

• Actualizarea cadrului legal pentru continuarea și finanțarea programului de investiții în turism;

• Formularea și adoptarea strategiei naționale de dezvoltare și promovare a turismului, a unor noi strategii sectoriale precum și implementarea planurilor de acțiune aferente.

• Actualizarea cadrului legal privind sistemul de clasificare, atestare, licențiere și omologare în domeniul turismului, inclusiv în domeniul economiei colaborative, prin adaptarea acestuia la cerințele actuale;

• Elaborarea unui plan de gestionare a crizelor în domeniul turismului;

• Înființarea unei scheme de ajutor pentru operatorii economici care activează în domeniul balneoclimateric precum și a celor afectați de actuala criză sanitară;

• Adoptarea cadrului legal pentru acordarea primei de incoming în domeniul turismului;

• Actualizarea legislației specifice plajelor;

• Dezvoltarea de programe și proiecte în vederea promovării traseelor turistice;

• Realizarea unui sistem informatic de evidență a activității de turism din România;

• Eliminarea neconcordanțelor legislative în cazul stațiunilor balneare și turistice;

• Dezvoltarea formării în domeniul industriei de turism/ospitalitate prin impulsionarea învățământului dual și formarea profesională continuă de personal calificat;

• Implementarea unor proiecte pentru digitalizarea serviciilor publice în domeniul turismului;

• Crearea unui mediul fiscal prielnic dezvoltării și sprijinirii mediului antreprenorial în domeniul turismului.

 

Pachetul de stimulare a companiilor din turism

Program de investiții pentru stațiunile balneare românești

Program în 10 ani pentru modernizarea a 31 de stațiuni balneare. Se finanțează 50% din cheltuielile eligibile, până la maxim 200.000 euro, sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis.

Program de sprijin a sectorului de turism

Stimularea circulației turistice interne prin acordarea de tichete de vacanță, începând cu anul 2022, pentru salariații din sectorul bugetar și acoperirea contravalorii tichetelor de vacanță acordate de angajatorii din sectorul privat, în special pentru promovarea turismului rural și balnear; valoarea tichetelor de vacanță va fi de 1450 lei.

Program pentru Digitalizarea turismului – digitalizarea sistemului de evidență a turiștilor în România, cu respectarea normelor GDPR, pentru a dezvolta baza de date care să permită o mai bună țintire a promovării de țară pe categoriile/țările de interes.

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
23 DEBIROCRATIZARE ŞI SIMPLIFICARE

 

Toate ministerele să vină cu propuneri de abrogare a legislatiei de tip balast, din domeniul de competenţă, la fiecare 3 luni, în scopul reducerii asarcinilor administrative cu minim 25%/ an, menţionând cu titlul de exemplu:

 

exceptarea IMM-urilor de la obligativitatea realizării analizei de risc, de la obligativitatea desemnării unei persoane responsabile cu prevenirea spălării banilor;

– eliminarea celor 5 zile plătite din fondul de salarii al angajatorului şi compensarea sumei din bugetul asigurărilor de sănătate, depunerea exclusiv online a dosarelor de recuperare a indemnizaţiilor de concedii medicale;

– păstrarea online a Registrul Unic de Control.

 

Obiective:

Reformarea relației dintre administrație și mediul de afaceri pe baza următoarelor principii: debirocratizare și digitalizare; stabilitate și predictibilitate; costuri administrative cât mai reduse și servicii publice cât mai eficiente; infrastructura de conectare accesibilă; tratament egal și respectarea legii în relația cu operatorul economic; asigurarea cadrului legislativ și economic în vederea dezvoltării profesiilor liberale și a activității antreprenoriale pe cont propriu (PFA), inclusiv facilitarea accesului la finanțare.

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
24 Adoptarea legii privind finanţarea participativă – crowdfunding.

 

Inițierea legii finanțării participative

 

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
25 Plan national de digitalizare a institutiilor publice

Single sign on

– digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online;

–  generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, inclusiv a posibilității descărcarii /completării/transmiterii on-line de formulare;

– generalizarea plăților electronice și a metodelor electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili;

– generalizarea transferul electronic al datelor între institutii și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor „doar o singura data”.

 

Implementarea Serviciului Single Sign-on(SSO) la nivelul întregii administrații publice.

• Continuarea programelor și proiectelor aflate în implementare, precum și inițierea de programe și proiecte noi pentru digitalizarea serviciilor publice pe care instituțiile publice le oferă cetățenilor.

• Elaborarea planului național pentru dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor României și asigurarea implementării acestuia, în colaborare cu sectorul privat și societatea civilă.

• Adoptarea semnăturii electronice la scară națională, odată cu implementarea proiectului SITUE (Sistemul de Interoperabilitate Tehnologică cu Statele Membre UE).

Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
26 Programul pentru asigurarea sigurantei alimentare a Romaniei – Agro Romania

Sustinerea de investitii in unitati de productie pentru industria alimentară . Programul va avea ca efect principal reducerea importului de produse alimentare, susţinerea producătorilor agricoli şi a fermierilor, echilibrarea balanţei de plăţi.

 

Continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin și introducerea de mecanisme și instrumente noi pentru agricultură Măsuri susținute prin scheme de ajutor de stat pentru menținerea, perfecționarea si introducerea de programe noi în vederea asigurării predictibilității: ● Încurajarea consumului de produse autohtone; ● Sprijin privind sortarea, ambalarea, etichetarea pentru punerea pe piață a produselor agroalimentare de către producători agricoli și formele asociative cu rol economic (cooperative și grupuri de producători); ● Sprijin pentru asigurarea necesarului de material genetic pentru sectorul vegetal, animal și piscicol aflat în dificultate. Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare
27 OBIECTIVE:

transformarea digitală a IMM-urilor (în 4 ani toate IMM-urile să aibă echipamente IT, conexiune internet, site de promovare, semnătură electronică) ;

 

Economie digitală – Transformarea digitală a economiei românești, cu un accent pe IMM- uri, care reprezintă 99% din companiile românești; Termen: nu se prevede un termen

 

În implementare

 

 

 

Observăm că în Programul de guvernare 2021-2024 nu sunt prevăzute termene pentru implementarea proiectelor sau  realizarea obiectivelor fiind primul program de guvernare în care nu se regăseşte niciun termen.

Alte măsuri cu privind susţinerea antreprenoriatului şi a mediului de afaceri care nu se regăsesc în Programul de guvernare 2021-2024 la Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului:

 

  1. Înfiinţarea Organizaţiei Române pentru Turism, având ca atribuţii:
  2. realizarea strategiilor de promovare turistică a României;
  3. organizarea participării agenţilor economici din domeniul turismului la târgurile internaţionale de profil.

 

  1. Modernizarea Legii societăţilor nr. 31/1990
  2. introducerea sediului electronic/virtual.
  3. eliminarea radierii automate a societăţiil la expirea valabilităţii contrcatului de inchiriere/comodat pentru sediu;
  4. Introducerea carnetului de conducere al afacerii pentru administrator, cu excepţia absolventilor de invatamant superior sau liceal economic;
  5. Introducerea SRL de Exercitiu.

 

  1. Adoptarea legii fondului de formare profesională a angajaților, care va reglementa:
  2. finanţarea fondului, prin intermediul unei cote din cadrul taxelor deja plătite de angajaţii şi angajatori, pentru asigurarea formării profesionale;
  3. modalitatea de constituire a unui organism asociativ pentru gestionarea fondului şi procedurile de finanţare a formării profesionale;

 

4.Adoptarea legii mediatorului de credite, având ca scop:

  1. creşterea creditării IMM-urilor;
  2. identificarea problemelor care împiedică accesul IMM-urilor la creditare (juridice, economice sau birocratice);
  3. oferirea de soluţii întreprinderilor (în special pentru IMM-uri) privind obţinerea de finanţări de la bănci;
  4. sesizarea Guvernului în cazul apariţiei unor probleme majore referitoare la creditarea mediului de. afaceri

 

PROPUNERILE CNIPMMR DE PRIOROTĂŢI PENTRU ANUL 2022

 

CNIPMMR susţine necesitatea implementării măsurilor din Programul de guvernare 2021-2024 pentru susţinerea întreprinderile mici şi mijlocii, astfel încât acestea să beneficieze de un mediu de afaceri prietenos şi predictibil.

 

Din totalul de 27 măsuri identificate cu impact privind IMM-urile, nu toate vor fi transpuse în practică –total sau parţial– în anul 2022 fiind necesară o prioritizare a acestora.

 

 

 

 

 Pentru anul 2022, CNIPMMR solicită cu prioritate adoptarea de măsuri care să asigure în special finanţarea:

 

  1. a) PROGRAMULUI ROMÂNIA TECH NATION;

Înfiinţarea a cel puţin unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital.

  • Tech Tour Trucks – campanii de promovarea a educaţiei tech în comunităţi.
  • Tech Capital of the Year – prin care să fie desemnat un oraş drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întrepinzătorii sau adminsitraţiile locale care folosesc/implementeză/desfăşoară activităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi ştiinţei;
  • Cloud first policy- strategie care vizează adoptarea de soluţii cloud pentru autorităţile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele şi cunoştiinţle necesare pentru a se muta în cloud;

 

  1. b) Programul IMM Prod

-Garanții guvernamentale de până 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FGCR, pentru creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție, finanțare investiții;

 

  1. c) Program Rural INVEST

–  Garanții guvernamentale de până la 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FRC și FGCR, care își localizează producția în mediul rural și urban-mic;

 

  1. d) Programul Garant Construct

– Garanții guvernamentale acordate companiilor din Construcții, prin sistemul bancar, FNGCIMM și FRC, pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor.Granturi pentru digitalizare și comerț online (pentru IMM)

  • Granturi între 50.000 și 200.000 € pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. €, pentru software certificat de e-commerce și de administrare a unei firme (de tip ERP).
  • Schemă de ajutor de stat pentru retehnologizarea companiilor locale
  • Schemă pentru sprijinirea transferului de tehnologie

 

  1. f) Pachetul de stimulare economică pentru companiile mari

– Instituirea de urgență a unui mecanism de infuzie de capital în firmele românești aflate în dificultate, prin cumpărare de acțiuni de către stat și majorare de capital, cu obligația înstrăinării acțiunilor după o perioadă (5 ani), cu dreptul de preempțiune a celorlalți acționari;

– Pregătirea documentației, inclusiv a legislației pentru înființarea unui fond suveran de investiții și salvgardare, al cărui capital să fie constituit exclusiv prin alocări de la bugetul de stat.

 

  1. g) Operaţionalizarea FONDULUI DE FORMARE PROFESIONALĂ PENTRU ANGAJAŢI implementat de partenerii sociali;

 

  1. h) Implicarea partenerilor sociali în implementarea PNRR;

 

  1. Operaţionalizarea FONDULUI PENTRU CREŞTEREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE A PARTENERILOR SOCIALI.