27 septembrie 2022

Mesajul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la încetarea din viaţă a scriitorului şi academicianului Vasile Tărâţeanu (1945-2022)

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Am aflat cu profundă întristare vestea trecerii în nefiinţă, la 8 august 2022, a scriitorului şi academicianului Vasile Tărâţeanu, personalitate culturală marcantă a comunităţii româneşti din Ucraina. Este o veste care îndurerează în egală măsură pe toţi cei care, în România sau în Ucraina, au rezonat cu spiritul său poetic viu şi profund, cu eforturile sale rodnice pentru afirmarea spiritualităţii româneşti, precum şi cu activitatea sa neobosită în slujba comunităţii româneşti din Ucraina şi a promovării aspiraţiilor şi drepturilor fireşti ale acesteia. În aceste clipe grele transmit întreaga mea compasiune şi sincerele mele condoleanţe familiei îndoliate.

Vasile Tărâţeanu a fost o personalitate polivalentă. Poet, publicist şi traducător, unul dintre liderii reprezentativi ai comunităţii româneşti din Ucraina, preşedinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, membru al Comitetului Coordonator al Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina, membru de onoare al Academiei Române. A fost ales vicepreşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, în comitetul director al Congresului Spiritualităţii Româneşti.

Dedicat limbii şi culturii române şi comunităţii româneşti din Ucraina până în ultima clipă, Vasile Tărâţeanu a întruchipat chintesenţa evenimentelor majore care au marcat traseul generaţiei de intelectuali români care s-a format la Cernăuţi în anii ’70-’80 ai secolului trecut. Biografia sa profesională şi personală s-a contopit, în mare parte, cu cea a evoluţiei comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi.

Vasile Tărâţeanu a fost, de asemenea, o voce angajată, puternică şi respectată în sprijinul românilor din Ucraina, iniţiator şi susţinător a nenumărate proiecte menite să păstreze şi să dezvolte identitatea culturală şi lingvistică a românilor din regiunea Cernăuţi. Ca deputat în Consiliul regional Cernăuţi, în perioadele 1992-1996 şi 2001-2006, s-a dedicat total efortului de promovare şi afirmare a drepturilor minorităţii române din Ucraina.

Poate cea mai expresivă descriere a lui Vasile Tărâţeanu este cea făcută de Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, şi el originar din regiunea Cernăuţi: „Un om viu, făcut din arcuri şi scripeţi, spirit incoruptibil şi de neînvins”.

Dumnezeu să-l odihnească! Memoria sa şi a faptelor sale va dăinui de-a pururea!

***

Informaţii suplimentare

Născut la 27 septembrie 1945 în satul Sinăuţii de Jos, raionul Hliboca, Vasile Tărâţeanu a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Naţionale în 1972.

Între 1969-1981 a fost reporter la ziarul regional „Zorile Bucovinei” din Cernăuţi, iar între 1981-1991 redactor superior la redacţia emisiunilor în limba română de la Radio Kiev. Între 1990-1994 a condus ziarul „Plai românesc” al Societăţii de Cultură Românească „Mihai Eminescu”.

Între cele mai importante publicaţii înfiinţate de Vasile Tărâţeanu figurează „Arcuşul”, şi „Curierul de Cernăuţi”.

A fost membru fondator al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi (1989), secretar al Societăţii (1991-1992), membru fondator al editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi (1994), preşedinte al Fundaţiei Culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuţi (2000).

A fost autor a zeci de volume de poezie, publicistică, monografii culturale şi albume, membru al Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România.

Vasile Tărâţeanu a fost autorul unei vaste opere poetice, incluzând între altele volumele de versuri Harpele ploii (1981), Dreptul la nelinişte (1984), Teama de înstrăinare (1990), Litanii din Ţara de Sus (1995), Litanii (1996), Pământ în retragere (1999), Şi ne izbăveşte pre noi (1999), Dinafară (2003), Aruncarea zarurilor (2005), Degeţelul salvator (2006), Cimitirul ambulant (2008), 101 poeme (2010), Până dincolo de umbră (2011).

Publicistica sa a fost strânsă în volumele Iluzii şi lanţuri (2001) şi Stâlpul de foc (2007).

A fost tradus în ucraineană, sârbă, suedeză, engleză, albaneză, franceză, macedoneană.

Manualele pentru şcolile româneşti din Ucraina includ astăzi unele dintre poemele sale.

Sursa foto opiniabuzau