Publicat: 23 Ianuarie, 2019 - 19:18
Corespondență din Bruxelles de la Carmen Dinu

Extinderea spaţiului Schengen prin aderarea României va fi adusă în atenţie în perioada mandatului Preşedinţiei române a Uniunii Europene, a anunţat miercuri ministrul de interne Carmen Dan, la întâlnirea cu deputaţii din Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, prilej cu care a prezentat priorităţile preşedinţiei semestriale a UE în domeniul afacerilor interne.

„Va fi o temă de discuţie serioasă la reuniunea informală JAI din februarie, care se va desfăşura la Bucureşti, şi vom pune pe masa Consiliului această temă”, a spus Carmen Dan, adăugând cǎ, „noi am obosit să tot spunem cât de nedreaptă este situaţia în care ne aflăm şi cât de riguroşi am fost în a respecta acquis-ul despre care vorbeam”. Dan a informat cǎ, la reuniunea de la București „vom discuta despre viitorul spaţiului Schengen tocmai pentru a lua pulsul şi a omogeniza, zic eu, într-un sens pozitiv, şi poziţiile statelor membre care neargumentat sunt contrare aderării (României la spaţiul Schengen, n.red.)'', a declarat ministrul român după reuniunea LIBE.

Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene va acţiona pentru o Europă prosperă, sigură, unită şi mai aproape de cetăţeni, dar care să fie şi un actor important la nivel global, a spus Carmen Dan, adǎugand cǎ, Preşedinţia română a UE va acorda atenţie prioritară consolidării securităţii interne, managementului siguranţei frontierelor externe ale UE, gestionării migraţiei, politicilor privind vizele şi azilul şi protecţiei civile ale blocului comunitar, având mereu în vedere mai multă unitate şi coeziune, pentru a răspunde mai bine temerilor şi intereselor cetăţenilor europeni.
Referitor la consolidarea securităţii interne, ministrul Carmen Dan a spus că ameninţarea teroristă este încă foarte prezentă în Europa, dând drept exemplul atacul de la finalul anului trecut de la târgul de Crăciun din Strasbourg.
O altă prioritate va fi şi prevenirea radicalizării. În această privinţă, ministrul român a anunţat că în această primăvară va fi organizată o conferinţă privind prevenirea radicalizării în închisori. ''În opinia noastră, dezvoltarea laturii preventive este importantă atât acum, cât şi în viitorii ani'', a spus Dan.
Referitor la gestionarea frontierelor, România va avea în vedere consolidarea atribuţiilor FRONTEX şi o gestionare mai bună a problemei migraţiei.
O altă prioritate va fi politica în domeniul azilului, ministrul român subliniind că Preşedinţia română a Consiliului UE va continua discuţiile pentru identificarea unor soluţii susţinute de cât mai multe state membre, pentru ca sistemul european de azil să fie mai eficient. În finalul intervenţiei sale, Carmen Dan şi-a exprimat speranţa că Preşedinţia română a Consiliului UE să aibă un dialog deschis şi constructiv cu Comisia Europeană şi Parlamentul European în vederea atingerii obiectivelor propuse şi avansării tuturor dosarelor aflate pe agendă.

La finalul reuniunii, ministrul roman a apreciat drept „bunǎ”  discuţia  cu deputaţii europeni, deşi au existat şi critici dure formulate de mai mulţi eurodeputaţi din LIBE în legătură cu situaţia statului de drept şi cu corupţia din România, comisie care, potrivit oficialului român, este o comisie ''ancorată puternic în componenta politică a Parlamentului European''. Potrivit lui Carmen Dan, ''tot ce ne-am propus pentru audierile de astăzi a fost să arătăm cât de determinaţi şi de bine pregătiţi suntem pentru a gestiona dosarele pe care le avem în portofoliu. Nu aş interpreta că a fost o audiere tensionată, cred că a fost o audiere bună. Cred că am reuşit, în expunerea pe care am făcut-o împreună cei doi miniştri, să prezentăm cât am putut de clar - aici trebuie să ţinem cont şi de timpul alocat - priorităţile pe care ni le-am asumat. Sunt componente importante şi de aceea, spuneam, şi în partea de final, că vom evita pe tot mandatul nostru să facem declaraţii foarte ambiţioase întrucât aş vrea să ne raportăm mai mult la fapte şi mai puţin la vorbe'', a adăugat ministrul român de interne.
La randul sǎu ministrul justiţiei Tudorel Toader, a menţionat cǎ, preşedinţia română a Uniunii Europene nu se va abate de la principiile respectării valorilor comune europene, drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi statului de drept. ''Ne dorim, în mod evident, o strâns colaborare cu dumneavoastră, Comisia individual, cu Parlamentul European, pentru că numai împreună putem atinge obiectivele strategice stabilite în priorităţile legislative ale Uniunii. Sigur, nu ne vom abate de la reguli. Sigur, vom folosi tehnicile de negociere. Sigur, vom apela la metoda consensului, unde este posibilă, la compromis, de asemenea, unde este necesar. Trebuie să continuăm ceea ce dumneavoastră aţi realizat până în prezent, ceea ce preşedinţiile anterioare au atins ca nivel de reglementare ca standarde europene în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, astfel încât să promovăm politici orientate către cetăţeni, să sporim încrederea cetăţenilor în actul de justiţie, să sporim încrederea cetăţenilor în proiectul şi viitorul Uniunii Europene. Urmează o perioadă cu provocări. Împreună cred, sunt convins, că le vom depăşi, că ne vom atinge obiectivele pe care ni le-am propus în perioada de referinţă, perioada Preşedinţiei române (a Consiliului UE, n.red.). Dorim o preşedinţie eficientă, dorim o preşedinţie bazată pe strânsă colaborare, o preşedinţie orientată spre rezultate în sensul proiectelor preconizate pe care le avem pe rol'', a spus Toader în faţa eurodeputaţilor membri ai LIBE. El a anunţat că, în exercitarea activităţii în domeniul justiţiei, Preşedinţia română a Consiliului UE va respecta tradiţiile şi sistemele juridice diferite ale statelor şi va continua consolidarea încrederii reciproce între sistemele de justiţie din statele membre. O prioritate în domeniul justiţiei va fi avansarea în dosarul creării Parchetului European, proiect extrem de important pentru combaterea infracţionalităţii în Uniunea Europeană. Parchetul European ar trebui să fie operaţionalizat până cel mai târziu în noiembrie 2020. În condiţiile în care ''criminalitatea urcă la nivel european şi internaţional, mijloacele de combatere trebuie la rândul lor să urce la nivel european şi internaţional'', a spus Toader.

Coordonatoarea grupului PPE în domeniul JAI, Roberta Metsola, s-a referit la demonstraţiile din România de la 10 august anul trecut, dând asigurări că ''nimeni nu îi va lăsa de izbelişte'' pe cetăţenii români care au protestat paşnic.
''Ne îngrijorează planul de anulare a circa 100 de condamnări penale'', a subliniat, la rândul său, coordonatoarea grupului europarlamentar liberal în LIBE, Sophia in't Veld. Eurodeputata olandeză i-a cerut executivului român să ţină cont de recomandările Comisiei de la Veneţia ''cuvânt cu cuvânt''.
De asemenea, eurodeputata Helga Stevens, reprezentantă a grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), a spus că ''situaţia din România ne îngrijorează cel mai mult în prezent''. ''Vă cerem să nu luaţi nicio măsură care ar legaliza de fapt corupţia'', a insistat eurodeputata belgiană. Ea i-a întrebat pe cei doi miniştrii români care este reacţia guvernului român la ultimul raport elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), document elaborat în noiembrie anul trecut şi calificat de Stevens drept cel mai rău raport MCV de până acum pentru România. În intervenţia sa, eurodeputata Monica Macovei (ECR) a afirmat că românii au nevoie de stat de drept, citând în acest sens o afirmaţie recentă a vicepreşedintelui executivului european Jyrki Katainen. Ea a spus că doreşte succesul Preşedinţiei române a Consiliului UE, dar a insistat că pentru acest obiectiv este nevoie de încredere. Eurodeputata Gabriela Zoană (S&D) a ţinut să-i răspundă Monicăi Macovei, acuzându-o pe aceasta că a distrus sistemul judiciar din România în perioada în care a fost ministru al justiţiei.

''Doamna Macovei, aţi spus că dorim să extindem competenţele Parchetului European înainte ca el să devină operaţional. Nu, n-am spus şi nici nu e posibil pentru că asta ar presupune modificarea articolului 86 din Tratat, trebuie să examinăm cu atenţie iniţiativa Consiliului European, concluziile Consiliului şi propunerea Comisiei (Europene)'', a explicat ministrul romn.
Toader a susţinut o remarcă făcută de unul dintre membrii LIBE conform căreia mandatul unui demnitar, indiferent de rangul şi gradul de reprezentare, este de a promova valorile naţionale, valorile europene şi nu de a denigra ţara de origine. ''Vreau să vă spun că lucrez în momentul acesta la un Codex penal european, toate codurile din Europa, din fiecare ţară le am făcute şi comentate, sunt ţări cu stat de drept structurat ridicat, mai înalt decât România, care sancţionează denigrarea ţării respective de către demnitarul cel care e împuternicit să îl reprezinte. Dacă nu poate să îi aducă beneficii e obligat să nu îi aducă deservicii, dar sigur că aici este o altă discuţie'', a afirmat ministrul român.
Acesta a ţinut să răspundă criticilor exprimate de mai mulţi eurodeputaţi din LIBE care şi-au manifestat îngrijorarea legată de situaţia statului de drept şi de corupţia din România. ''O temă naţională la care aţi făcut referire prea mulţi dintre dumneavoastră ca să mă uit la ceas şi să nu răspund - aceea privind riscul statului de drept în România, a justiţiei, a faptului că se intenţionează emiterea unei ordonanţe de urgenţă, spunea cineva pentru anularea a aproape 100 de condamnări. Vreau să vă spun că judecata pe care noi o facem, vorbesc despre mine, trebuie să fie o judecată bazată pe informaţii corecte şi nu altcumva. Nu ştiu dintre dumneavoastră câţi aveţi informaţia riguros exactă a contextului şi împrejurărilor'', a explicat Tudorel Toader. ''În nicio ţară instanţa supremă nu constituie complete cu încălcarea legii, legea spune din 2014: completul de cinci se constituie prin tragere la sorţi aleatorie, că de aia ai dreptul la un proces echitabil, obiectiv ş.a.m.d. Din 2014 instanţa supremă n-a respectat această prevedere imperativă şi patru judecători au fost traşi la sorţi aleatoriu, preşedintele, vicepreşedintele instanţei supreme erau preşedinţi de drept din respectivele complete. Curtea Constituţională a spus că din 2014 procesele acestea au fost viciate prin nelegala constituire a completului. Şi atunci a mai existat încă o decizie prin care Curtea Constituţională a spus: da, a existat un conflict juridic de natură constituţională, prin faptul că procurorii au încheiat protocoale. Şi au oferit competenţe altor autorităţi, competenţe altele decât cele prevăzute în lege, pentru a face urmărire penală. Noi nu vrem ca printr-o astfel de contestaţie în anulare cineva să scape de pedeapsă. Dar românului într-o ţară europeană într-un stat de drept din 2019 nu poţi să îi spui: ai fost judecat de un complet nelegal constituit cum spune legea, cum a spus Curtea Constituţională, dar în numele stabilităţii raporturilor juridice rămâi în puşcărie. Noi vrem redeschiderea acelor dosare, dar nu numai (pentru) cei condamnaţi, ci şi (pentru) cei achitaţi, ca în felul acesta fiecare să vadă dacă au fost condamnaţi de un complet nelegal constituit, dar dacă a fost condamnat pe probe legal administrate de judecători legal abilitaţi. Asta vă rog să reţinem şi, repet, diferenţa nu se referă numai la condamnaţi, ci la toate procesele din perioada completelor nelegal constituite'', a insistat ministrul român al justiţiei.

Ministrul român de interne a răspuns criticilor deputaţilor europeni în declaraţiile acordate presei după audierea din LIBE. ''Nu am reuşit să răspund în cadrul comisiei pentru că s-a evitat adresarea unei întrebări directe, deşi eu cunosc că exista un scenariu în sensul acesta, însă profit de ocazie şi vă răspund dumneavoastră. Eu nu am să uit niciun moment că în acel scaun, pe acea poziţie, nu sunt ministrul de interne al României, ci sunt ministrul care asigură preşedinţia Consiliului JAI. Dar pentru că nu aş fi vrut ca nimeni să înţeleagă că evităm răspunsul sau că facilităm, iarăşi, naşterea unor scenarii şi ipoteze care nu au nimic comun cu realitatea, aş fi vrut să fac şi câteva precizări referitoare la proteste, pentru că erau destul de des invocate de europarlamentarii care, trebuie să recunoaştem, şi în Comisia LIBE sunt în campanie electorală deja. Vă spun dumneavoastră că ar trebui să plecăm în primul rând de la faptul că vorbim despre un protest neautorizat şi deci nelegal. Apoi, nu ar trebui să uităm că în 10 august ne-am confruntat cu o particularitate a manifestărilor şi că acele persoane violente, nu puţine, erau situate în adâncimea protestatarilor, în rândurile 3, 4, 5 şi îi foloseau pe cei din faţă ca pe un veritabil scut uman ca să îi atace pe jandarmi. Şi apoi, nu cred că ar trebui să uităm despre dosarele penale şi să vorbim despre soluţii care s-au dat, din păcate într-un singur dosar, şi acolo avem de-a face cu trimiteri în judecată şi aceştia nu sunt jandarmii. Eu cred că România, ca orice stat european, are aceleaşi metode de a aborda problematica stabilirii ordinii publice şi a restabilirii ei atunci când se impune, are aceleaşi regulamente şi acţionează ca oricare stat din UE atunci când este perturbată liniştea şi ordinea publică'', a spus ministrul de interne român.

Pe de altǎ parte, ministrul Toader a subliniat dupǎ reuniunea LIBE, referitor la respectivele critici privind situaţia statului de drept în România, că ''din păcate, de multe ori realitatea diferă de ceea ce este perceput''. ''Fie nu există informaţie corectă, completă, fie uneori nu se vrea cunoaşterea informaţiei. Cert este că am primit două categorii de întrebări, primite în calitate de preşedinte al Consiliului JAI, dar întrebări cu specific naţional legate de calitatea de ministru al justiţiei. În sinteză am răspuns. A fost şi întrebarea aceea cu proiectata ordonanţă de urgenţă, am încercat să explic contextul în care se poartă discuţia după decizia Curţii Constituţionale şi am subliniat faptul că nu se adresează numai celor care au fost condamnaţi, ci în egală măsură şi celor care au fost achitaţi. (...) Eu aş spune, în momentul în care vom dezvolta subiectul, că sunt argumente de Curte Europeană, argumente ale Curţii Constituţionale, argumente ale Curţii de Justiţie de la Luxemburg care arată că intruziunea în drepturile şi libertăţile fundamentale nu este justificată de nimic altceva. Repet, nu se doreşte decât un acces al cetăţeanului la un judecător independent şi obiectiv numit'', a spus Toader.
O idee accentuată de Toader în Comisia LIBE şi reluată în faţa jurnaliştilor a fost aceea că statul de drept se structurează de la o ţară la alta, că are grade de structurare diferite şi că el trebuie să se consolideze după principii comune. Aceste principii sunt ''valorile europene, procesul ireversibil de legiferare şi consolidare, respectarea exigenţelor constituţionale, respectarea exigenţelor izvorâte din jurisprudenţa Curţii Europene, respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, Mecanismul de Cooperare şi Verificare - pentru cine-l are din păcate, cum suntem noi. Şi mai spuneam un lucru: faptul că acest organism consultativ, Comisia de la Veneţia, formulează recomandări diferite la state diferite, acolo unde este cazul, este o dovadă indiscutabilă a faptului că statele de drept sunt la nivele diferite de structurare. Important este că tindem cu toţi spre aceiaşi parametri, prin valorificarea şi receptarea valorilor europene'', a spus ministrul român. El a precizat că în domeniul justiţiei Preşedinţia română a Consiliului UE a preluat de la cea austriacă 15 dosare, dintre care majoritatea sunt legislative. ''Ne dorim să avansăm cu toate dosarele cât mai mult, dar asta nu depinde numai de noi, depinde de partenerii din Consiliu, de ceilalţi co-legislatori'', a concluzionat Tudorel Toader.

 

 

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: 

Tag-uri Geo: