5 februarie 2023

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va reprezenta România la ediţia din 2023 a Forumului Economic Mondial de la Davos

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa, în perioada 19-20 ianuarie 2023, la Forumul Economic Mondial („World Economic Forum”), la Davos-Klosters, în Elveţia. Şeful diplomaţiei române a fost invitat la eveniment de Preşedintele Forumului, Borge Brende, fost ministru al afacerilor externe al Norvegiei.

În acest context, şeful diplomaţiei române va participa, la 20 ianuarie 2023, în calitate de vorbitor principal, la dezbaterea cu tema „A New Helsinki for the World”, alături de omologii săi din Slovenia (ministrul de externe Tanja Fajon), Kuweit (ministrul de externe Salem Abdullah Al-Jaber Al-Sabah), Pakistan (ministrul de externe Bilawal Bhutto Zardari) şi de preşedintele consiliului director al Freedom House, Jane Harman, dezbaterea fiind moderată de redactorul şef al Foreign Affairs, Daniel Kurtz-Phelan. În cadrul dezbaterii, ministrul român va aborda elemente de interes privind evoluţiile geopolitice actuale şi necesitatea consolidării dialogului la nivel global în materie de securitate. Totodată, în cadrul sesiunii tematice, şeful diplomaţiei române va prezenta poziţia ţării noastre cu privire la imperativul întăririi ordinii internaţionale bazate pe reguli şi al respectării principiilor de drept internaţional.

Astfel, ministrul Bogdan Aurescu va arăta că provocările complexe la adresa arhitecturii de securitate europene şi euroatlantice determină necesitatea menţinerii integrităţii valorilor şi principiilor pe care se bazează, cât şi a unui dialog eficient între partenerii care împărtăşesc viziuni comune la nivel global.

Participarea ministrului Bogdan Aurescu la prestigiosul Forum Economic Mondial oferă oportunitatea de a promova demersurile şi poziţiile României la nivel internaţional, precum şi priorităţile de politică externă în faţa unor participanţi de cel mai înalt nivel, atât prin participarea la dezbateri, cât şi prin întâlnirile bilaterale stabilite cu oficiali guvernamentali şi cu alţi participanţi de nivel înalt la evenimentul de la Davos-Klosters.

Astfel, participarea la Davos va reprezenta un prilej semnificativ pentru a sublinia, încă o dată, în faţa factorilor de decizie la cel mai înalt nivel şi a formatorilor de opinie, rolul-cheie al României la intersecţia a două zone de importanţă strategică pentru securitatea europeană, euroatlantică şi globală – Marea Neagră şi Balcanii de Vest, în condiţiile în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat semnificativ echilibrul de securitate din vecinătatea ţării noastre, inclusiv în regiunea Mării Negre, cu impact major asupra securităţii europene şi euroatlantice în ansamblul său. Va fi, astfel, valorificat, profilul bine conturat al ţării noastre la nivel internaţional pe dimensiunea de politică externă şi securitate, precum şi rolul activ pe care ţara noastră îl joacă la nivel regional, european şi transatlantic.

Cea de-a 53-a reuniune anuală a Forumului Economic Mondial are drept temă centrală „Cooperarea într-o lume fragmentată” („Cooperation in a Fragmented World”) va oferi participanţilor oportunitatea de a analiza evoluţiile la nivel global şi priorităţile anului în curs, în cadrul platformei de dialog oferite de acest eveniment de importanţă majoră.

Tematicile aflate pe agenda ediţiei din acest an a Forumului Economic Mondial reflectă complexitatea relaţiilor globale actuale şi a provocărilor majore de ordin economic, geopolitic, securitar şi climatic.

Discuţiile vor aborda crizele multiple la nivel global – de la pandemia de COVID-19 la războiul de agresiune dus de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei – şi modalităţile de reducere a riscurilor substanţiale generate de acestea la adresa sistemului economic şi de securitate global. Participanţii la reuniunea anuală vor schimba opinii cu privire la stagnarea economică în regiunile dezvoltate şi la dinamica economică din spaţiile emergente, într-un context marcat de cronicizarea inflaţiei şi creşterea preţurilor la energie, fragmentarea sistemului economic global pe falii geopolitice, creşterea substanţială a nivelului de îndatorare, totul pe un fond de criză climatică în plină accentuare, ce poate amplifica oricare dintre vulnerabilităţile menţionate.

Sursa foto MAE