21 septembrie 2021

Ministrul Bogdan Aurescu efectuează un turneu regional în Caucazul de Sud

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu efectuează, în perioada 24 – 26 iunie 2021, un turneu regional în Caucazul de Sud, însoţit de şefii diplomaţiilor din Austria, Alexander Schallenberg, şi Lituania, Gabrielius Landsbergis, în baza mandatului încredinţat de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell.

Cei trei miniştri de externe şi membrii delegaţiei au plecat de la Bucureşti, împreună, în cursul acestei seri, cu o aeronavă militară tip C-27 Spartan, asigurată de partea română, către Republica Azerbaidjan, prima destinaţie de pe traseul turneului regional. În perioada 25-26 iunie, cei trei miniştri de externe vor mai avea ca destinaţii Republica Armenia şi Georgia (mai multe informaţii sunt disponibile aici: http://www.mae.ro/node/55987).

Înaintea decolării de la Baza militară 90, cei trei miniştri ai afacerilor externe din România, Austria şi Lituania au susţinut declaraţii de presă.

Înregistrarea video a declaraţiilor celor trei miniştri de externe este disponibilă aici: https://www.mae.ro/node/56007

Prezentăm, mai jos, transcrierea discursului ministrului Bogdan Aurescu:

Bună ziua tuturor!

În primul rând, adresez un călduros bun venit la Bucureşti colegilor mei, ministrul afacerilor externe al Austriei, Alexander Schallenberg, şi ministrul afacerilor externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis. Urez bun-venit şi Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud, domnul Toivo Klaar, şi celorlalţi colegi din Serviciul European de Acţiune Externă.
Astăzi, ca urmare a unei iniţiative a României, plecăm împreună într-un turneu regional important în cele trei state din Caucazul de Sud: Azerbaidjan, Armenia şi Georgia.

Încă de la început, aş dori să menţionez că această vizită comună are loc în strânsă coordonare şi cu mandatul Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell. Este, de fapt, unul dintre primele rezultate concrete ale propunerilor pe care le-am avansat la reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe în format Gymnich, care a avut loc la Lisabona, pe 27 mai.

După cum ştiţi, la iniţiativa mea, care a beneficiat de susţinerea, încă de la început, a altor zece state membre, la Lisabona am discutat despre situaţia conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică, precum şi despre pârghiile şi instrumentele concrete pe care UE le poate folosi pentru a fi mai eficientă, mai activă în găsirea de soluţii la aceste crize. Sunt conflicte care persistă în jurul Mării Negre, în unele cazuri de mai multe decenii, care afectează în mod cert securitatea şi prosperitatea regiunii. Iar eforturile noastre de a introduce, pentru prima oară, pe agenda Uniunii Europene, un astfel de subiect, au avut succes.

Una dintre concluziile reuniunii din 27 mai, de la Lisabona, a fost că este necesară transmiterea unui mesaj clar de sprijin politic din partea Uniunii Europene către partenerii din Vecinătatea Estică. Iar una dintre opţiunile practice, cu impact în creşterea prezenţei şi vizibilităţii Uniunii Europene în regiune, o reprezintă tocmai realizarea de vizite comune ale miniştrilor de externe europeni, în coordonare cu Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

Prin turneul pe care îl începem astăzi, plecând de la Bucureşti, urmărim mai multe obiective. În primul rând, trebuie să sporim rolul şi profilul Uniunii Europene în ce priveşte soluţionarea conflictelor prelungite. Perpetuarea acestor conflicte are efecte negative asupra stabilităţii şi securităţii statelor afectate şi a regiunii, dar şi asupra posibilităţii populaţiei din zonele de conflict de a beneficia de drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la educaţie, la servicii medicale, la vaccinuri. Aceste realităţi se răsfrâng, în măsuri diferite, şi asupra stabilităţii şi securităţii Uniunii Europene şi statelor membre. Aşadar, prin această vizită, vom consolida agenda pozitivă a Uniunii Europene în regiune, vom demonstra solidaritatea europeană cu cele trei state sud-caucaziene şi vom urmări întărirea rezilienţei lor.

Un al doilea obiectiv major pe care îl urmărim este întărirea profilului geopolitic al Uniunii Europene în propria sa vecinătate şi exprimarea unui mesaj clar, al Uniunii Europene şi statelor membre, pentru securitatea şi stabilitatea acestora. Am susţinut de mai multe ori faptul că Uniunea Europeană nu poate acţiona cu adevărat ca un actor global, în contextul geopolitic actual, dacă nu devine mai influentă în propria sa vecinătate.

Un al treilea obiectiv pe care ni-l propunem este stimularea unei interacţiuni sporite între statele din regiune pe tema conflictelor prelungite. Este, de altfel, una dintre propunerile pe care le-am avansat colegilor europeni la reuniunea de la Lisabona.
De asemenea, vom transmite interlocutorilor din Azerbaidjan, Armenia şi Georgia mesaje clare privind determinarea noastră, a Uniunii Europene şi statelor membre, de a consolida Parteneriatul Estic, de a eficientiza şi creşte coeziunea Politicii Externe şi de Securitate Comună a UE. Vizita noastră este, până la urmă, o modalitate concretă de a asigura o implicare mai activă, directă, a statelor membre şi a instituţiilor europene, prin astfel de acţiuni comune.

Nu în ultimul rând, prin vizitele la Baku, Erevan şi Tbilisi, transmitem un mesaj coordonat privind necesitatea continuării şi aprofundării reformelor, în spiritul agendei europene. De altfel, vizita va avea şi scopul de a pregăti Summitul Parteneriatului Estic din decembrie. Din perspectiva României, aşa cum am propus şi anterior, la nivel european, voi promova necesitatea dezvoltării unei dimensiuni de securitate a Parteneriatului Estic.

La Baku, Erevan şi Tbilisi vom avea întrevederi la cel mai înalt nivel – Preşedinte, prim-ministru, ministru de externe.
Azerbaidjanul este un partener strategic al României şi Uniunii Europene în sfera energiei, este un actor-cheie în probleme de conectivitate ce leagă Asia Centrală, Caucazul şi Marea Neagră, deci Europa. Un nou Acord între Uniunea Europeană şi Azerbaidjan este în faza finală de negociere şi vom explora căile prin care putem să ajutăm mai mult la avansarea relaţiei Uniunii Europene cu Azerbaidjanul.

În Armenia au avut loc alegeri parlamentare anticipate duminica trecută, pe 20 iunie. Vom discuta cu partenerii noştri armeni despre şansele formării rapide a unui nou Guvern, despre aşteptările existente la Erevan pentru o agendă mai bine calibrată a Uniunii Europene în relaţia cu Armenia.

Am văzut, deja, că sunt semnale pozitive ale relaţiei dintre Azerbaidjan şi Armenia, după conflictul militar din toamna anului trecut. Suntem interesaţi să găsim noi modalităţi de implicare şi sprijin pentru acest proces esenţial de dezescaladare. În Georgia, partener cu aspiraţii substanţiale privind agenda europeană, a fost depăşită criza politică internă, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene. Prin urmare, vom discuta cu factorii politici de la Tbilisi despre modul cum pot fi sprijinite ambiţiile Georgiei de aprofundare a asocierii politice şi integrării europene economice.

Sunt convins că, împreună cu colegii mei, miniştrii Schallenberg şi Landsbergis, vom face o echipă bună în acest turneu şi vom împărtăşi rezultatele noastre cu colegii noştri şi cu Înaltul Reprezentant Borrell la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 12 iulie.

După cum vedeţi, delegaţia noastră europeană pleacă în câteva clipe de aici, de la Bucureşti, ceea ce arată, fără îndoială, că România are o contribuţie importantă şi recunoscută la nivel european, în raport cu vecinii şi partenerii noştri estici. Expertiza noastră în Vecinătatea Estică este utilă, necesară şi apreciată. Sunt bucuros că, astfel, o punem la lucru. Astfel, avem o contribuţie solidă la realizarea politicii externe europene.

Pentru România, creşterea importanţei acordate acestui subiect al conflictelor prelungite la nivel european reprezintă un succes diplomatic. Preocuparea ţării noastre pentru stabilitatea şi securitatea statelor din Parteneriatul Estic are valenţe geostrategice, iar soluţionarea acestor conflicte reprezintă un obiectiv prioritar.

Prin urmare, vizita reprezintă o bună ocazie pentru a creşte profilul României în interiorul UE şi faţă de partenerii noştri din Caucaz. Vine într-un context în care România a marcat momente importante şi de succes în politica externă: Summitul B9, găzduit de Preşedintele Klaus Iohannis, cu participarea Preşedintelui Statelor Unite, precum şi Trilaterala pe teme de securitate România-Polonia-Turcia, cu participarea Ucrainei şi Georgiei.

Astfel, România dovedeşte, din nou, prin demersul pe care îl începem astăzi, plecând de la Bucureşti, că are o politică externă solidă, că este un stat implicat în regiune, pro-activ şi cu putere conceptuală.

Închei prin a mulţumi Ministerului Apărării Naţionale, domnului ministru Nicolae Ciucă, pentru sprijin, pentru că, după cum vedeţi, deplasarea noastră se face cu o aeronavă C-27 Spartan, aparţinând Forţelor Aeriene Române. De asemenea, mulţumesc, deja, în avans, echipajului român, pentru sprijinul şi colaborarea exemplară în pregătirea acestei misiuni complexe.

Vă mulţumesc!