27 octombrie 2021

Moțiunea și pandemia trag pătura peste PNRR

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ar fi mai simplu să ne jucăm de-a presupunerile cu toate variantele care s-ar putea contura după votarea uneia sau a alteia dintre moțiuni. Și cu ipotezele rămase la dispoziția președintelui Klaus Iohannis. Ne-am așeza și noi în rîndurile armatei de profeți mincinoși. A călări prea mult subiectul moțiunilor și al variantelor posibile înseamnă a contribui la ascunderea sub preș a pericolelor și amăgirilor conținute de mult trîmbițatul plan PNRR.

Prezentat la un moment dat ca mare succes de negociere la Comisia Europeană al președintelui Klaus Iohannis (80 de miliarde euro!?), PNRR-ul atît cît a ieșit la iveală trădează multă încropeală, amatorism și conține capitole discutabile.
Nu-și dau seama interlocutorii (experții și funcționarii europeni) de caracterul utopic și cîrpit al documentului? Nu le pasă de amatorismul său? Se amuză sau se pregătesc să ne taxeze penrtu incoerențele sale? Sau au și ei un plan și un calendar de adaptat PNRR-uri și nu au timp să se chinuie cu amatorismul și greșelile guvernului român. NU știu. Nouă nu ne rămîne decît obligația de a semnala ce și unde scîrție sau nu rezistă.

România semnează un document de contract economic și financiar cu prevederi și calendar care cu greu ar putea fi dus la îndeplinire. Obligațiile sunt unele inutile și introduse mai mult ca strîmbe politice. Altele sunt chiar inutile sau reprezintă complezențe. Altele, nu foarte ușor de pus în practică, reprezintă amatorisme cumplite.
Să o luăm metodic. În capitolul 2, III2, ”Suport pentru sectorul privat,cercetare dezvoltare” scrie:

”Autoritățile române preconizează că BEI va fi însăcinată, în temeiul dreptului primar al UE, să mandateze și/sau să investească o sumă orientativă de pînă la 300 de milioane EUR pentru a fi utilizată ca instrumente financiare (inclusiv finanțarea de granturi și sprijinul consultativ, după caz). Suma exactă va fi stabilită după testarea pieței și, în cazul în care este mai mare de 300 de milioane EUR ), va fi solicitată o creștere dacă/atunci înd PRR este revizuit. BEI i se vor aloca costuri și comisioane de gestionare pentru plata serviciilor sale (și după caz, a altor intermediari financiari selectați) care vor fi discutate și convenite bilateral”.

Ca prin minune, în PNRR, apare prevăzută și agenția pentr proiectarea și construirea spitalelor, (ANDIS) găselniță pusă în circulație încă de pe vremea lui Vlad Voiculescu pentru a concentra totate investițiile din domeniul sănătății într-un singur punct de decizie, aflat în subordinea Ministerului Sănătății. Pentru asta a fost alocată o sumă importantă. Adică gestionarea a 3 miliarde de euro!
Nu sunt în măsură să comentez șansele unor investiții prin care România să producă 3.000 de MW într-o perioadă atît de scurtă. Oamenii cu experiență în domeniu spun că este o iluzie. Într-o perioadă atît de scurtă, țara noastră nu poate asigura producerea a jumătate din cantitatea prevăzută.
Să trecem însă la o parte mai accesibilă publicului larg. Este vorba despre capitolul „Turism și Cultură”, menit a face România atractivă (probabil unora le provoacă repulsie!).

Banalitățile și prostiile înșirate la acest capitol pentru a justifica alocarea și tocarea banilor sunt de subliniat. Citez motivația:

”Traseul turistic cultural sau ruta turistică este o cale de circulație turistică prestabilită ce prezintă interes și face legătura între mai multe obiective, cu scopul de a trage împeună turiștii”. Probabil în slangul german de Transilvania sau în gîndirea buimacă a lui Cristian Ghinea, se poate folosi și exprimarea ”scopul de a trage împreună turiștii”. În română, nu. De la trasul pe roată a lui Horea, oamenii nu mai pot fi trași decît de mînă și de mînecă. Trecem peste chestiunile limbă pentru că la Bruxelles nu zice nimeni nimic.
Prima investiție menționată în PNRR pentru domeniul luat cu furca de ”Turism și Cultură” este ”Finanțarea Rutei castelelor”.

De ce se scrie Rută cu literă mare nu știu.

”Prin aceasta se urmărește readucerea la viață a locurilor pline de istorie ale meleagurilor unde turistul poate merge pe urmele aristocrației de odinioară și unde prin utilizarea tehnologiei de realitate virtuală se poate realiza recreerea atmosferei din trecut. Proiectul prevede înființarea unei rute ale castelelor (dezacord de școlar, de ignorat la Bruxelles! ) din cele 30 de castele cele mai reprezentative din Romania pentru a atrage împreună vizitatorii interesați precum și resaturarea a 3 castele din toate regiunile istorice ale țării”.

În dreptul și îndărătul acestor explicații cam stupide stă o valoare estimată de 13,65 milioane euro.

Un alt capitol (2) conține „Finanțarea Rutei curiilor din zona Transilvaniei”. Curiile reprezintă ansamblul unei curți seniorale sau nobiliare, cele mai multe aiu fost construite între secolele XVII-lea și al XIX combinînd caracteristicile stitlului Renașterii, Barocului și Neoclasicismului cu particularitățile arhitecturii populare…..Obiectivul de incestiție: Reabiliatrea a trei curii și a infrastructurilor specifice. Valoarea estimată: 6,7 mil EUR plus TVA. Ale cui sunt curiile care vor fi reabilitate nu se spune. Sunt oricum private, ca și culele din Oltenia pentru a căror reabilitare (15 unități) vor fi cheltuiți alte 4,65 mil eur plus TVA.
Trec peste finanțarea unui Traseu al gastronomiei tradiționale pentru care se vor cheltui 3 milioane de euro fără să știm pe unde Dumnezeu va trece acest traseu gastronomic tradițional. Și dacă el există pe undeva sau va fi inventat cu prilejul acordării banilor.
Drumul vinului este inclus și el. Identic, paralel sau separat de traseul gastronomiei tradiționale. Drum al vinului este și în Prahova și în Vrancea și în Alba și în Banat. Om vedea pe unde și pe ce se vor cheltui cele 3 milioane de euro plus TVA.
Din păcate, o sumă neînsemnată a fost alocată Rutei bisericilor fortificate din Transilvania, aflate în satele săsești (0,75 mil Euro). Toate se află într-o stare avansată de deteriorare și sunt din ce în ce mai greu accesibile pentru turist. O sumă mult mai mare a fost alocată Rutei bisericilor de lemn (9,25 mil EUR plus TVA). O sumă aproximativ identică (9,75 mil Eur) a fost alocată unei Rute a Mănăstirilor din zona Moldovei, plus restaurarea a 3 mănăstiri.
La acest capitol mai apare o Finanțare a Rutei Sfîntului Ladislau pe teritoriul României și restaurarea a 3 biserici. Este vorba de alte 7,750 mil eur plus TVA .

Un traseu al castrelor romane din România are alocat 12,775 mil euro plus TVA. Nu există nici un capitol care să includă alocări, reabilitări sau trasee pentru cetățile dacice.

Cică acest PNRR conține și un capitol referitor la „Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei” care ar conține reabilitarea a 15 obiective tradiționale („case tradiționale, gospodării tradiționale, șure, etc”) și pentru „refacerea peisajului cultural” sunt alocate 2,25 mil EURO plus TVA.
Mai apare un capitol de „finanțare a unei rute a satelor cu arhitectură tradițională”. Și care capitol conține un bla-bla antologic. Au fost alocate 11 milioane de euro.

Dar cel mai greu de trecut este capitolul legat de finanțarea de muzee și memoriale. De ce am avea nevoie de MUTRA, un muzeu al identităților și conflictelor transilvane, nu știu. Și nu prea văd ce ar conține. Nu văd de ce promisiunea făcută de atâtea ori cu diverse prilejuri de președintele Klaus Iohannis, aceea de a avea un Muzeu Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în Romania care se vrea „un complex muzeal care are drept scop prezentarea și pomovarea istoriei, a culturii și a tradițiilor comunităților evreiești în contextul proceselor de modernizare a României, inclusiv în format digital”. Am reprodus fidel precizarea din PNRR. Devizul estimativ pentru crearea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România ar fi de 38,7 milioane de euro. Cu sau fără TVA, rămîne de văzut. Ceea ce nu înțeleg de ce vom avea un ”Muzeu Național de Istorie al României nu are alocați banii necesari pentru terminarea reparațiilor. Muzeul Național de Istorie pentru care în PNRR nu este prevăzut nici un leu. Muzul organizează expoziții în hol și pe aiurea, dar lucrările de reparație și amenajare stagnează de peste un deceniu.

Ce să mai zic despre celelalte? Nu rămîne decît să ne punem cu pixul pe acest PNRR stufos care este plin de gropi, capcane și prostii dar pe care le vom plăti fără nici o îndoială.