Publicat: 26 Iunie, 2015 - 17:06
Share

În 15 mai, Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia nefiind definitivă.

În motivarea deciziei, instanța arată că aplicarea unei pedepse egale cu minimul prevăzut de lege, de un an de închisoare, este de natură să conducă la atingerea scopului prevăzut de dispoziţiile articolului 52 din vechiul Cod penal, respectiv de reeducare a condamnatului şi de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni.

"În ceea ce priveşte modalitatea de individualizare a executării sancţiunii, Înalta Curte apreciază că pronunţarea soluţiei de condamnare constituie pentru inculpat un avertisment sever şi suficient cu privire la conduita pe care trebuie să o aibă orice lider politic într-o campanie electorală şi, totodată, că scopul acesteia poate fi atins şi în condiţiile neexecutării pedepsei", au scris judecătorii ICCJ în motivare.

Judecătorii au precizat că au avut în vedere, în stabilirea pedepsei lui Liviu Dragnea, rolul pe care l-a avut în campania electorală din partea PSD, funcţia şi poziţia deţinute de acesta, prin care şi-a exercitat autoritatea şi influenţa, faptele concrete reţinute în sarcina sa şi gravitatea acestora.

"În acest context al analizei, nu poate fi ignorată conduita inculpatului ulterioară transmiterii adresei prin care se solicita organizarea de tombole cu premii condiţionate de participarea la referendum, respectiv împrejurarea că a revenit asupra acesteia, dar nici modul în care legiuitorul a evaluat periculozitatea uneia dintre conduitele ilicite solicitate (încălcarea dispoziţiilor art. 5 al. 1 din Legea nr. 677/ 2001 fiind sancţionată contravenţional). Circumstanţele personale favorabile inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale şi funcţiile deţinute la nivel guvernamental, poziţia în societate nu pot avea o relevanţă deosebită în raport de natura infracţiunii pentru care urmează a fi condamnat, însă nici nu pot fi total nesocotite. De asemenea, conduita procesuală a fost una corespunzătoare, în sensul că, deşi a negat săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa, a dat două declaraţii şi a fost la dispoziţia instanţei ori de câte ori a fost necesară prezenţa sa", notează judecătorii în motivarea deciziei din 15 mai.