Publicat: 8 Iulie, 2019 - 14:50

Iniţiat în februarie 2016, procesul de constituire a "Bibliotecii Exilului Românesc din Paris - Basarab Nicolescu" reprezintă etapa fondatoare în direcţia înfiinţării Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc. La începutul acestei săptămâni, scriitorul Bujor Nedelcovici şi-a donat întreaga colecţie cuprinzând cărţi, reviste şi corespondenţă către colecţiile Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc din Craiova

"Încă un titan al culturii româneşti din exil a ales să-şi doneze opera pentru colecţiile care vor forma Muzeul Cărţii şi Exilul Românesc de la Craiova. Este vorba de Bujor Nedelcovici. Scriitor, eseist, dramaturg şi critic cinematografic, el a fost redactor-şef al "Almanahului Literar" al Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România până în 1982. De asemenea, a fost secretar al secţiei de proză a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 1981, după romanul său "Zile de nisip", din 1979, a fost realizat filmul "Faleze de nisip", regizat de Dan Piţa. Difuzarea filmului a fost interzisă de Nicolae Ceauşescu. Acesta ajuns în cinematografe după 1989. Chiar zilele trecute a fost redifuzat la un post de televiziune. Filmul "Somnul insulei" este ecranizarea romanului său, "Al doilea mesager", roman premiat de Academia Româno-Americană de Arte şi Ştiinţe din Statele Unite ale Americii. Respins de cenzura comunistă, romanul a fost trimis clandestin în Elveţia şi a fost tipărit în Franţa, în 1985. A primit Premiul Libertăţii, acordat de PEN. În 1987 s-a refugiat în Franţa, unde a solicitat şi obţinut azil politic. Acolo, a colaborat ca redactor cu prestigioasa revistă "Esprit". Volumul "Dimineaţa unui miracol" a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România. Bujor Nedelcovici este un colos al culturii româneşti şi, de aceea, suntem mândri şi onoraţi să-i primim donaţia care constă în cărţi, reviste şi corespondenţă. Opera sa este una impresionantă", a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Judeţene "Alexandru şi Aristia Aman".

Bujor Nedelcovici s-a născut în 16 martie 1936, la Bârlad. Debutul scriitoricesc şi l-a făcut în 1968, cu un fragment de roman publicat în "Gazeta literară". A mai colaborat cu proză, reportaje, critică de teatru şi de film la publicaţiile "Luceafărul", "Contemporanul" şi "România literară". A publicat prima carte, romanul "Ultimii", în 1970. A publicat trilogia Moştenitorii, compusă din romanele "Fără vâsle" (1972), "Noaptea" (1974) şi "Grădina Icoanei" (1977), redenumită ulterior "Somnul Vameşului" (1981). A mai publicat "Zile de nisip" (1979), "Al doilea mesager" (1991), "Oratoriu pentru imprudenţă" (1991), "Îmblânzitorul de lupi" (1991), "Dimineaţa unui miracol" (1993), "Aici şi acum" (1996), "Provocatorul" (1997), "Jurnal infidel. Pagini din exil 1987-1993" (1998), "Iarba zeilor" (nuvele, 1998); "2+1" (teatru, 1999), "Jurnal infidel. Ieşirea din exil. 1992-1997" (2002). Trei dintre cărţile lui Bujor Nedelcovici au fost publicate în Franţa, după stabilirea definitivă a a autorului în Paris, în 1987, în traducerea lui Alain Paruit: "Crime de sabie" (1989), "Le Matin d un miracle" (1992) şi "Le Dompteur de loups" (1994). În 2000 i-a fost publicat şi volumul Le provocateur.

Pentru activitatea literară desfăşurată, Bujor Nedelcovici a fost distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1974), Premiul Uniunii Scriitorilor (1979 şi 1992), Premiul Academiei Româno-American de Arte şi Ştiinţe (1992). In 1990 a fost distins cu gradul de Chevalier de l'Ordre et des Lettre si a devenit membrul al Asociaţiei Autorilor si Compozitorilor Dramatice si al Societăţii Oamenilor de Litere Francezi. În anul 2000 i s-a acordat Ordinul Naţional pentru merit în grad de Comandor, iar în 2007 a primit Premiul pentru promovarea culturii româneşti în străinătate din partea Ministerului Culturii şi Cultelor. Tot în 2007, Radio România Cultural i-a acordat premiul Lux Mundi pe anul 2006.

În prezent, patrimoniul Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc cuprinde, pentru zona de Exil, fondurile: Mircea Eliade, Vintilă Horia, Andrei Şerban, Paul Barbăneagră, Leonid Arcade, Cicerone Poghirc, Şerban Popa, Andrei Codrescu, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanţa Buzdugan, dar şi arhivele Cenaclului de la Neuilly, respectiv actele şi documentele Asociaţiei Hyperion. De asemenea, fondurile acad. Dan Berindei şi acad. Dinu C. Giurescu, Ileana şi Romulus Vulpescu, respectiv V. Veliman întregesc colecţiile repartizate zonei de Istorie şi Istorie a Cărţii.

 

Tag-uri Institutii: