6 iulie 2022

Muzeul Etnografic al Transilvaniei – un secol de existenţă

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Născut iniţial ca Muzeul Etnografic al Ardealului, primul muzeu etnografic din România, a fost un proiect iniţiat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei şi finalizat de Fundaţia Culturală „Principele Carol”.

În primăvara anului 1922 Emil Panaitescu, Sextil Puşcariu, George Vâlsan, Alexandru Lapedatu au fost numiţi – de către această fundaţie – membri ai Comisiei Muzeului Etnografic al Ardealului. În 16 iunie 1922, comisia propunea înfiinţarea de urgenţă, la Cluj, a unui muzeul etnografic, iar în 22 iunie 1922 se discuta punerea bazei colecţiei de artefacte şi cea a arhivei vizuale.

Primele campanii de cercetare şi achiziţii s-au derulat în Ţinutul Pădurenilor şi Ţara Haţegului, zone anterior cercetate deja de către Romulus Vuia, întâiul director al muzeului, numit începând cu ianuarie 1923.

Din dorinţa de a marca această primă perioadă de existenţă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituţie de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Cluj, va prezenta publicului, începând de vineri, 28 ianuarie a.c., săptămânal, câte un artefact şi o imagine de arhivă. Această iniţiativă va fi derulată timp de 50 de săptămâni, cuprinzând, în total, 100 de postări, câte una pentru fiecare an de existenţă.

În prezent, colecţiile Muzeului Etnografic al Transilvaniei cuprind 41.542 de artefacte originale, provenite din cercetări de teren, din cumpărarea, acceptarea sau contopirea unor colecţii şi din achiziţii efectuate la sediu.
Databile în perioada secolelor XVII-XX, majoritatea artefactelor provine din mediul rural transilvănean, respectiv din ambianţa culturală a principalelor etnii din Transilvania: români, maghiari, saşi, romi. Muzeul deţine însă şi piese din celelalte provincii româneşti, precum şi piese din afara graniţelor ţării.
Sub aspect tematic, colecţiile instituţiei alcătuiesc un ansamblu echilibrat, care ilustrează convingător modul de viaţă tradiţional al comunităţilor rurale transilvănene.