7 decembrie 2021

Muzeul Naţional Ţăranului Român a sărbătorit Mărţişorul

Distribuie pe rețelele tale sociale:

MĂRŢIŞOR. MOSTRAR: 25-19

1-21 martie 2021, Sala Acvariu

Cu siguranţă, zilele acestea aţi auzit tot atâtea poveşti despre Mărţişor câte bordeie şi obiceiuri există.

De la originea latină şi arealul de răspândire balcanic, la recontextualizările contemporane, obiceiul mărţişorului s-a făcut simţit pe ecranele televizoarelor, în difuzoarele radiourilor, pe reţelele de socializare şi în căutările cumpărătorilor împătimiţi. Cu mască şi distanţare socială, nici pandemia nu i-a opus rezistenţă!

Ca în fiecare an în ajun de 1 Martie, timp de 5 zile, Muzeul Naţional Ţăranului Român a sărbătorit Mărţişorul, un eveniment care a devenit în ultimii 19 ani o referinţă pentru publicul larg în peisajul târgurilor bucureştene continuând să promoveze şi să recontextualizeze sărbătorirea unui obicei care în ultimul secol a primit o serie de transformări, predominant în spaţiul urban.

25 de ani de la prima expoziţie-happening ce i-a fost dedicată: pusă în scenă şi performată de Irina Nicolau şi câteva studente, membre ale grupului Furnica, în holul Facultăţii de Litere de la Universitatea din Bucureşti. 19 ani de la primul Târg al mărţişorului la MŢR. Suficiente motive de rememorare a trecutului recent printr-un crochiu de etnologie urbană sub forma unui mostrar al obiectului mărţişor, pornind de la minimalismul firului alb şi roşu, cu sau fără monedă de argint, la reclama ante-, inter- şi post-belică, la serializarea industrială a mărţişoarelor ieftine şi a mărţişoarelor unicat din perioada comunismului, până la personajele post-post-moderne închipuite din reziduurile PC & high-tech.

Create de studenţi, artişti, meşteşugari sau mici cooperaţii, mărţişoarele par să fi lăsat în urmă de ceva vreme sensurile reamintite periodic de etnografi şi etnologi. Lumea şi mitologia ţărănească au devenit sursă de inspiraţie în imaginarea şi explorarea unor noi forme ale creativităţii urbane: de la obiectul manufacturat şi reciclat care foloseşte materiile naturale devenite clasice la amprenta unui design contemporan, banda desenată sau personaje şi semne din mitologiile vizuale ale secolului XX, performate pe o multitudine de materii neconvenţionale.

Expoziţia poate fi vizitată în sala Acvariu, din 01.03 până în 21.03. 2021, între orele 10.00 -18.00.

Curatori: Lila Passima, Cosmin Manolache

INCANDESCENT

Expoziţie de Artă Comparată
18 martie – 18 aprilie 2021, Sala „Irina Nicolau”

Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, vă aşteaptă joi, 18 martie 2021, de la ora 17.00, la vernisajul expoziţiei Incandescent, care va avea loc la Sala „Irina Nicolau”.

Pământ, apă, aer şi foc. Patru elemente primordiale, vremelnic împreună, au făurit un lucru desăvârşit: cahla. Inventată în urmă cu cinci sute de ani, posibil, chiar pe la 1300, cahla este o placă de teracotă sau faianţă folosită la construcţia sobelor. Etimologic vorbind, îşi are obârşia în kahlja ucraineană, care la rândul ei se trage,
probabil, din germanul kachel. Ornamentele întâlnite la decorarea cahlelor sunt de o varietate impresionantă, iar simbolurile, culorile vii din glazurile strălucitoare, suprafeţele geometrizate cu trimiteri la esenţa formei, frumuseţea de dincolo de timp fascinează pe oricine. Fiecare meşter din vechime şi-a lăsat amprenta inconfundabilă atât la propriu cât şi la figurat, a venit întotdeauna cu ceva unic, numai al lui. Nu vom afla vreodată două cahle identice, căci niciodată nu au existat două stări asemenea. Şi nici nu e de dorit.

Expoziţia în stadiul iniţial s-a cristalizat în jurul micului nucleu de cahle transilvănene din colecţia Galeriei Karo, Bacău. Hazardul a jucat un rol important în strângerea lor, dar pentru că majoritatea provine dintr-o singură sursă, nu a putut fi atinsă acoperirea geografică dorită sau reprezentativitatea necesară. O perspectivă amplă a fost asigurată prin aducerea unor cahle din patrimoniul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud şi din cel al Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Dialogul generaţiilor de vechi artizani cu artiştii contemporani a venit cât se poate de firesc, propunerile celor din urmă fiind, cum era de aşteptat, foarte diverse. Unii au ales modelarea directă în lut sau porţelan cu arderea în cuptorul electric ori în sobă, la alţii, materializarea ideii de cahlă s-a realizat prin ingenioase interpretări şi tehnici: ulei pe pânză sau lemn, colaj, acuarelă, obiect, print, grafică pe computer, fotografie, gravură, sculptură, metal, asamblaj, decolaj, instalaţie.

Expoziţia, cu numele iniţial Cahle, a debutat în august 2020, la Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, cu participarea a 24 de artişti. La Muzeul Ţăranului, numărul expozanţilor a crescut la 43, au fost adăugate noi lucrări şi artefacte, completări binevenite pentru o şi mai bună înţelegere.

Incandescent, de această dată, cu abordare oarecum diferită: fierul, ceramica, hârtia, ipsosul, fibra, culoarea, lumina, jocul dintre ele, surprinzătoarele ipostaze, chipuri mereu altele, bogăţia şi emoţia. în toate se reflectă, mare sau mic, dincolo de orice, frumoasa cahlă a celor o mie de înfăţişări.

Expun: Eugen Alupopanu, Ciprian Ariciu, Ilie Boca, Dalina Bădescu, Anca Boeriu, Smaranda Bostan, Dragoş Burlacu, Ioan Burlacu, Vlad Ciobanu, Marian Coman, Andrei Ciubotaru, Florina Coulin, Emil Cassian Dumitraş, Maxim Dumitraş, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Bogdan Hojbotă, Mirela Iordache, Geanina Ivu, Matei Lăzărescu, Marcel Lupşe, Marius Crăiţă-Mândră, Dumitru Macovei, Laurenţiu Mogoşanu, Lucian Muntean, Vasile Mureşan-Murivale, Ana Maria Negară, Elisabeth Ochsenfeld, Horea Paştina, Christian Paraschiv, Bogdan Pelmuş, Magdalena Pelmuş, Ştefan Pelmuş, Ovidiu Petca, Sorin Purcaru, Luminiţa Radu, Bianca Rotaru, Andrei Rosetti, Mihai Sârbulescu, Napoleon Tiron, Mirela Trăistaru, Constantin Ţînteanu, Bogdan Vlăduţă.

Curatori: Maxim Dumitraş, Constantin Ţînteanu

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala „Irina Nicolau”, până la 18 aprilie 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Preţul biletului de intrare: adulţi – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi şi studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor – 2 lei

***

Măsuri sanitare şi sugestii de vizitare a expoziţiei

În Sala „Irina Nicolau” este permisă prezenţa a maximum 20 de persoane simultan, iar la vernisaj, care va avea loc în curtea exterioară, se va permite prezenţa unui număr de maximum 100 de persoane, cu respectarea regulilor de distanţare.

Purtarea măştii este obligatorie pentru personalul muzeului şi pentru vizitatori.

Accesul în sală va fi permis după ce vizitatorii îşi vor dezinfecta mâinile la distribuitorul de gel hidroalcoolic.

În expoziţie, vizitatorii sunt rugaţi să păstreze, între ei, distanţa fizică de 2 m.

*

Târgul de carte GAUDEAMUS.RO 2021
1 – 31 martie

Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Editura MARTOR vă invită la început de primăvară să vă bucuraţi timp de o lună de zile de carte bună, frumoasă şi de folos la Târgul de carte GAUDEAMUS.RO Radio România 2021 (1 – 31 martie), care se desfăşoară exclusiv online.

Pe perioada târgului, ne găsiţi, virtual, aici:
https://www.gaudeamus.ro/expozant/muzeul-national-al-taranului-roman-editura-martor/1641/

Chiar dacă oferta noastră de carte nu este deosebit de bogată, fiindcă nu suntem o editură comercială, ea compensează prin şarm grafic şi teme sau subiecte cu care v-am obişnuit şi care ne sunt nouă dragi. Sunt cărţi care ne arată patrimoniul, cărţi care s-au născut dintr-o temă de cercetare sau o curiozitate ştiinţifică, cărţi migălite cu ocazia vreunei expoziţii sau a vreunui târg sau cărţi dedicate unor oameni minunaţi, fie ei meşteşugari, colecţionari sau artişti.

Găsiţi pe site-ul nostru informaţii despre toate publicaţiile apărute de-a lungul anilor sub egida Muzeului şi a Editurii Martor, chiar dacă pe unele dintre ele, între timp, nu le mai avem în stoc. Dacă ne ajutaţi, vizitându-ne şi citindu-ne, sperăm să le putem reedita!

Publicaţiile Muzeului Naţional al Ţăranului Român (Editura MARTOR) pot fi achiziţionate prin comandă online sau de la punctul fizic de vânzare al Muzeului (Galeria de Artă Ţărănească, str. Monetăriei nr. 3).

Dacă doriţi să le achiziţionaţi online, trimiteţi o comandă fermă pe adresa de e-mail carte@muzeultaranuluiroman.ro (persoană de contact: Elisabeta Timoc). Menţionaţi în mesaj titlurile dorite şi numărul de exemplare, adresa dvs. poştală completă şi un număr de telefon la care puteţi fi contactat.

Putem trimite cărţile prin curier, cu plata ramburs, urmând să achitaţi la primirea coletului contravaloarea cărţilor şi taxele de expediţie. Taxele depind de greutatea coletului şi de destinaţie.

Vă mulţumim că ne-aţi vizitat şi aşteptăm un feed-back de cititor pe adresa:
martor@muzeultaranuluiroman.ro

*

Piaţa Ţărănească
12-14 martie 2021

Asociaţia Urban Events vă invită de vineri, 12 martie, până duminică, 14 martie 2021, între orele 10.00-18.00 la Piaţa Ţărănească. Intrarea este liberă. Accesul se face prin strada Monetăriei şi ieşirea prin Bulevardul Ion Mihalache.

Vă aşteptăm să marcăm Lăsatul secului de brânză, cu cele mai gustoase preparate tradiţionale – plăcinte poale-n brâu cu brână dulce şi stafide sau cu brânză sărată şi mărar, alivenci moldoveneşti scăldate în smântână, plăcinte basarabene, dar şi de post cu dovleac, nucă, mere sau mac, brânzeturi, caşuri şi caşcavele argeşene.

Li se alătură producători din toate zonele ţării. Aceştia aduc miere şi zacuşte fel de fel, dulceţuri şi siropuri, murături, nucă, prune uscate, fructe, turtă dulce, ţuică şi pălinci, salam de biscuiţi de post, cozonaci şi baclavale, ciocolată de casă şi doboş, griliaj, albiniţă, preparate tradiţionale atestate din carne de porc.

Nu lipsesc preparatele gustoase pregătite la faţa locului de bucătari pricepuţi: sărmăluţe cu mămăliguţă de post şi de dulce, fasole la ceaun cu salată de ceapă
roşie, ciuperci cu brânză de burduf, bulz ciobănesc, borş de peşte, saramură de crap, păstrăv la grătar, lipii şi fel de fel de bunătăţi.