Publicat: 4 Iunie, 2018 - 20:10
Share

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a efectuat luni, 4 iunie 2018, o vizită la Zagreb, care a inclus întrevederi cu Andreja Metelko-Zgombic, secretar de stat pentru Afaceri Europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Europene al Republicii Croaţia, Miro Kovac, preşedintele Comitetului de Politică Externă al Parlamentului Republicii Croaţia şi cu Davor Ivo Stier, vicepreşedinte al Comitetului de Afaceri Europene din Parlamentul Republicii Croaţia.

În cadrul consultărilor, ministrul delegat pentru Afaceri Europene le-a prezentat partenerilor aspecte ale procesului de pregătire privind preluarea de către România, la 1 ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, fiind subliniată necesitatea aprofundării coordonării în domeniul afacerilor europene, inclusiv din perspectiva apartenenţei celor două state la Trio-ul de Preşedinţii ale Consiliului Uniunii Europene România - Finlanda - Croaţia. Discuţiile au reliefat şi importanţa Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării în consolidarea cooperării, prin identificarea de proiecte concrete care să acţioneze în sprijinul comunităţilor locale din ambele ţări.

"Ne aflăm într-un context favorabil pentru ambele state, având în vedere exercitarea, la interval de un an, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi a Preşedinţiei Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării. Realizarea unui dialog aprofundat cu partenerii croaţi în domeniul afacerilor europene poate contribui la reuşita mandatelor pe care ţările noastre le vor exercita, dar mai ales la întărirea vocilor României şi Croaţiei în calitate de promotori ai unei Europe coezive, care funcţionează în interesul cetăţenilor săi", a declarat Victor Negrescu.

De asemenea, discuţiile au vizat şi un schimb de opinii privind temele prioritare aflate pe agenda europeană, respectiv Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, viitorul Uniunii Europene, procesul Brexit, securitatea internă şi funcţionarea spaţiului Schengen, dimensiunea socială a spaţiului comunitar şi procesul de extindere al Uniunii Europene. În cadrul întâlnirilor ministrului delegat pentru Afaceri Europene cu oficialii croaţi a fost reconfirmată poziţionarea apropiată a celor două state în vederea identificării celor mai bune soluţii de asigurare a funcţionării Uniunii Europene prin intermediul noii arhitecturi bugetare comunitare, în vederea reducerii decalajelor dintre statele membre şi regiuni, dar şi pentru reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor sale actuale.

"Pledăm pentru menţinerea unor alocări adecvate pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, care şi-au demonstrat capacitatea de a produce rezultate tangibile şi beneficii pentru locuitorii Uniunii Europene şi vom continua să susţinem propunerile care să conducă la avansarea proiectului european în baza unei abordări incluzive şi transparente în raport cu toate statele membre. În acest sens, privim propunerile lansate de Comisia Europeană în legătură cu viitorul Cadru Financiar Multianual atât din perspectiva nevoii de susţinere a investiţiilor şi de stimulare a convergenţei la nivelul întregii Uniuni, cât şi prin prisma rolului de viitoare Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, care va trebui să gestioneze acest dosar", a subliniat Victor Negrescu.

În marja vizitei, oficialul român a avut şi un dialog pe teme europene cu studenţii şi cadrele didactice de la Facultăţile de Ştiinţe Politice şi de Drept ale Universităţii din Zagreb, unitate de învăţământ înfiinţată încă din anul 1669.

România va asuma, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotaţie între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare şase luni. În timpul exercitării Preşedinţiei, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituţii europene, în special Comisia Europeană şi Parlamentul European, lucrând de asemenea în strânsă coordonare cu Preşedintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.

Preşedinţia rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene şi prezidarea formaţiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial şi tehnic), cu excepţia Consiliului Afaceri Externe. Preşedinţia trebuie să acţioneze ca un mediator imparţial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.

Statele membre care deţin Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene lucrează în grupuri de câte trei, denumite "Trio-uri". Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona, în anul 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru cele şase luni de mandat.

Trio-ul de Preşedinţii România - Finlanda - Croaţia prezintă, faţă de alte Trio-uri, specificul de a se întinde pe perioada a două cicluri legislative, urmând a colabora pentru stabilirea obiectivelor pe termen lung şi pregătirea unei agende comune pentru intervalul 1 ianuarie 2019 - 30 iunie 2020.

 

Tag-uri Nume: