27 septembrie 2022

Nicolae Ciucă: Este absolut impresionant faptul că s-a reuşit deja producerea mai multor prototipuri de vehicule care funcţionează pe bază de hidrogen

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, după vizita la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice (ICSI) din Râmnicu Vâlcea, că au fost produse mai multor prototipuri de vehicule care funcţionează pe bază de hidrogen.

„Am aprobat ieri, în şedinţa de guvern, strategia de cercetare şi inovare pentru perioada 2022-2027 şi am ţinut să vin şi să văd la faţa locului şi să discut cu personalul, care lucrează de foarte mulţi ani şi are o experienţă consistentă în domeniul cercetării, modul în care văd aplicabilitatea acestei strategii şi, în mod deosebit, partea de elaborare şi de conţinut a planului naţional de implementare a strategiei de cercetare şi inovare. Apreciez că este foarte important pentru noi toţi să conştientizăm că, dacă investim în cercetare, investim în dezvoltare, investim în tot ceea ce înseamnă efortul nostru, al tuturor, pentru a ne înscrie în această direcţie de dezvoltare, de modernizare, de consolidare economică şi în toate abordările noastre, discutăm despre o economie sustenabilă. O economie sustenabilă, aşa cum am înţeles eu, nu se poate face fără o cercetare sustenabilă, fără o cercetare care să fie finanţată, care să fie asigurată cu resurse de toate tipurile, dar mai ales cu resursă umană… Legat de producerea de hidrogen, de ceea ce am văzut în secţia de hidrogen a institutului, este absolut impresionant ceea ce se realizează aici, este absolut impresionant faptul că s-a reuşit deja producerea mai multor prototipuri de vehicule care funcţionează pe bază de hidrogen şi sunt absolut dedicat să putem să continuăm sprijinul, astfel încât ceea ce s-a realizat până acum să poată să capete o dezvoltare şi să poată să intre în producţie de serie””, a spus Ciucă într-o conferinţă de presă.

Stirea initiala

Declaraţii de presă susţinute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după vizita la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice, Râmnicu Vâlcea

 

Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Dle secretar de stat, dle profesor, dle director, dle secretar de stat sunt foarte onorat şi bucuros că am avut posibilitatea să vizitez institutul dumneavoastră de cercetare, am avut posibilitatea să discutăm şi să întâlnesc elita cercetării românești. Am aprobat ieri, în ședința de guvern, Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2022-2027 și am ținut să vin și să văd la fața locului și să discut cu personalul care lucrează de foarte mulți ani și are o experiență consistentă în domeniul cercetării modul în care văd aplicabilitatea acestei strategii și, în mod deosebit, partea de elaborare și de conținut a planului național de implementare a strategiei de cercetare și inovare. Este foarte important pentru noi toți să conștientizăm că, dacă investim în cercetare, investim în dezvoltare. Investim în tot ceea ce înseamnă efortul nostru al tuturor pentru a ne înscrie în această direcție de dezvoltare, modernizare, consolidare economică și în toate abordările noastre discutăm despre o economie sustenabilă. O economie sustenabilă, așa cum am înțeles eu, nu se poate face fără o cercetare sustenabilă. Cercetarea trebuie să fie finanțată și să fie asigurată cu resurse de toate tipurile, mai ales cu resursă umană. Am discutat elementele principale care, până în acest moment, au constituit și constituie, desigur în continuare, preocupările conducerii institutului și ale cercetătorilor din cadrul acestui institut. Sunt elemente pe care noi le-am prevăzut în strategie. De exemplu, partea aceea prin care odată obținut un produs, odată realizată o invenție sau o inovare, să poată să fie implementată în practică, să treacă la produs de serie. Toate aceste chestiuni spuneam că le-am prevăzut în strategie pentru că din discuțiile pe care le-am avut cu Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării a reieșit foarte clar că există o neconcordanță, o nealiniere între ceea ce se desfășoară în cadrul instituțional, în cadrul institutelor de cercetare și ceea ce se desfășoară în activitatea practică economică și în mod deosebit, în mediul privat. Ca atare, am înțeles foarte bine că avem nevoie de aici înainte să realizăm această conexiune între cercetarea instituțională și cercetarea care se desfășoară în mediul privat și în mod deosebit partea de punere în producție, pentru că de fiecare dată, atunci când analizăm, constatăm că nu avem produse cu valoare adăugată mare. Valoarea adăugată mare se poate realiza prin implementarea în practică a cercetării și inovării din institutele noastre de cercetare. Am discutat, de asemenea, aspectele care țin de partea aceasta de coordonare, existând la nivelul guvernului un comitet interministerial, comitet care trebuie să coaguleze, așa cum am stabilit împreună cu reprezentanții ministerului, cu conducerea institutului. Toate elementele, toate instituțiile care își desfășoară activitatea în acest domeniu: mediul academic şi mediul antreprenorial; pentru că este nevoie din ce în ce mai abitir ca partea antreprenorială să fie inclusă în toate aceste soluții, pentru care noi ne străduim să le aducem cât mai repede pe masa deciziilor. Am vorbit de mediul antreprenorial, pentru că deja există în momentul de față un apel de proiecte prin care se vor asigura 150 de milioane de euro din PNRR, astfel încât să existe o dezvoltare în ceea ce înseamnă capacitățile de cercetare-inovare și producere a hidrogenului verde și corelez producerea de hidrogen de ceea ce am văzut în secția de hidrogen a institutului. Este absolut impresionant ceea ce se realizează aici, este absolut impresionant faptul că s-a reușit deja producerea mai multor prototipuri de vehicule care funcționează pe bază de hidrogen și sunt absolut dedicat să putem să continuăm sprijinul, astfel încât ceea ce s-a realizat până acum să poată să se dezvolte și să poată să intre în producție de serie. Domnul director ne spunea că deja în această toamnă există o primă activitate prin care un producător de autovehicule intenționează să intre în colaborare, să discute și să identifice modalitatea în care își vor pune în valoare produsele pe care le-au realizat până în acest moment. Şi, pentru că hidrogenul este folosit într-un ansamblu hibrid, am văzut că el alimentează pilele electrice, am putut să văd că aici există o secție de dezvoltare baterii și acumulatori.

Este absolut impresionant să fie prezentată toată activitatea laboratorului de către o tânără care conduce un colectiv foarte tânăr și am putut să remarc entuziasmul cu care vorbesc despre ceea ce fac în interiorul laboratorului, despre produsele pe care le realizează și, în mod deosebit, despre competitivitatea şi calitatea produselor pe care le realizează. Ca atare, pot spune că avem deja pași importanți care s-au făcut în cercetarea în domeniul hidrogenului și al bateriilor. Avem pași importanți care s-au făcut pentru realizarea unui prototip de autovehicul, care să funcționeze pe bază de hidrogen. Doresc să subliniez faptul că este datoria noastră ca de aici înainte să îi sprijinim să poată să își ducă proiectele la capăt, să poată să își ducă visul la bun sfârșit. Am spus visul, pentru că am înțeles de la domnul director, de la toți membrii institutului cu care am discutat astăzi, că institutul are o istorie foarte consistentă. institutul a fost implicat încă de la început în tot ceea ce a însemnat proiectul de energie nucleară în România. Institutul a fost cel care a pus bazele realizării apei grele și, totodată, astăzi a reușit să rămână în proiect și să se ocupe de ceea ce va însemna „Instalația de detritiere” care urmează să funcționeze la Centrala de la Cernavodă. Iată, sunt elemente, sunt realizări care pe noi ne obligă și, desigur, așa cum am discutat astăzi, este foarte important ca, dincolo de ceea ce înseamnă relevanța conținutului strategiei în Planul Național de Cercetare și Inovare, să avem resursele necesare pentru a putea să asigurăm coerența punerii în aplicare a strategiei. În încheiere, pentru că am vorbit de resurse, cea mai importantă resursă, așa cum am menționat, este resursa umană. Am menționat și ne-am bucurat cu toții, încă de săptămâna trecută, că loturile de olimpici români la matematică, fizică, geografie și chimie au reușit să obțină rezultate remarcabile, clasându-se în primele trei locuri/ cinci locuri la concursurile internaționale, situându-se chiar primul loc în Europa. Deci, există foarte multă speranță și ne spunea domnul director că în cercetare nu pot să lucreze decât cei care reușesc să atingă nivelul de excelență. Și sunt convins că, pornind de la acest fundament, pornind de la faptul că, iată, avem tineri care au reușit să atingă nivelul de excelență cu certitudine, institutele dumneavoastră de cercetare devin cât se poate atractive, iar dumneavoastră model pentru tot ceea ce reprezintă viitorul lor profesional. Vă mulțumesc! Domnul director cred că voia să spună două vorbe.

Mihai Varlam: Sunt onorat de vizită. Nu este foarte des ca o personalitate la nivelul acesta să vină la noi în institut. Importanța este faptul că domnul prim-ministru vine și dă mare atenție cercetării, ceea ce nu prea a fost în ultimii ani. Institutul nu este nici cel mai bun nici cel mai prost. Este o componentă dintr-un ansamblu de institute naționale. Nu există competiție, fiecare are nișa sa. Toți încercăm să fim de folos societății. Acesta este atuul principal, cum este încă de gândit. Mulțumesc frumos și vă rog, acum. Scuzați-mă.

Reporter: Bună ziua! aş vrea să ne spuneți, de exemplu, când am putea să avem şi primele stații pentru încărcarea autovehiculelor pe bază de hidrogen /…/ şi m-ar mai interesa să ne vorbiți puţin şi de rectificarea bugetară, cât de repede ar putea fi aprobată, dacă până la urmă vor fi acele reduceri de 10%/…/?

Nicolae-Ionel Ciucă: Am să încep cu partea de rectificare bugetară, pentru că este cea care interesează foarte mult. La nivelul guvernului am discutat despre acest lucru înainte să intrăm în ultima lună a primului semestru. Ieri am avut o discuție mai consistentă, pentru că, așa cum am decis, urmează ca rectificarea bugetară să se producă în prima decadă a lunii august și există acele angajamente pe care noi trebuie să le respectăm, acea reducere de 10% a cheltuielilor pentru bunuri și servicii de la fiecare minister în parte. Există, de asemenea, analiza prin care să putem să continuăm asigurarea coerenței implementării programelor Sprijin pentru România, să asigurăm finanțare…/…/…

Sursa foto Guvern