25 septembrie 2022

Nicolae-Ionel Ciucă: Pogromul de la Iaşi a schimbat cursul istoriei şi în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iaşi

„Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră naţională. Pogromul de la Iaşi, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă.

Acum 81 de ani, femei, bărbaţi, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale şi ale unor decizii politice şi militare care au schimbat pentru totdeauna istoria oraşului, structura demografică şi convieţuirea cu un trecut interetnic şi religios de sute de ani. Hărţuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărţite de propriile familii, împuşcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iaşi au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului şi a societăţii.

Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare şi răspunsuri pentru felul în care autorităţile din acea vreme, militare, administrative şi civile s-au angrenat într-o operaţiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat şi sutelor de mii de crime împotriva populaţiei evreieşti.

Pogromul de la Iaşi a schimbat cursul istoriei şi în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieţii.

Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanităţii din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituţiilor şi birocraţiei statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment.

Amploarea, organizarea, desfăşurarea şi consecinţele Pogromului de la Iaşi ne îndeamnă la o reflecţie, o asumare a responsabilităţilor şi o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaştere şi condamnare a participării României în Holocaust.

Dar ne îndeamnă să privim şi la gesturile de solidaritate care au salvat vieţi importante şi au dat sens umanităţii.

În bilanţul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieşeni şi români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare şi de minimizare a responsabilităţilor atât înainte, cât şi după 1989, dar şi evoluţii încurajatoare care ne dau speranţe pentru anii şi deceniile viitoare.

Vreau să felicit şi să subliniez rolul pozitiv jucat de administraţia de la Iaşi în ultimii ani în promovarea şi protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfăşurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetăţean de onoare supravieţuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea şi curtea fostei chesturi de poliţie, toate acestea reprezintă repere şi exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată şi educaţia civică este răspândită şi popularizată.

România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaţionale şi de partenerii noştri euroatlantici. Un stat puternic îşi asumă trecutul şi cu cât vorbeşte mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în faţa vulnerabilităţilor contemporane, a teoriilor conspirative şi a propagandei revizioniste.

Încurajez, în continuare, autorităţile locale şi centrale să marcheze acest eveniment şi datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare şi responsabilităţi.

Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm şi total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susţinerea educaţiei despre Holocaust şi a cercetării, pentru sprijinirea supravieţuitorilor, prin instituţiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial şi toţi ceilalţi actori implicaţi.

Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituţiile responsabile, lucrează aplicat şi mă informează permanent asupra modului în care administraţia răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare şi care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate.

Astfel, misiunea administraţiei şi a instituţiilor în ceea ce priveşte angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educaţiei să se aplece cu atenţie asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Preşedintele României a promulgat-o, marcând astfel o voinţă politică şi civică apreciabilă în direcţia educaţiei privind Holocaustul şi pentru prevenirea atrocităţilor, promovării toleranţei, diversităţii, spiritului civic. Încurajarea şi susţinerea universităţilor pentru a îmbunătăţi şi crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaţionale şi culturale care să contribuie la creşterea rezilienţei României în faţa pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili.

În acelaşi timp, este nevoie ca legislaţia care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însuşită şi aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esenţial ca istoricii şi cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele şi arhivele care scot la lumină crimele şi abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a ţării şi la imaginea României în lume, dovedind, în acelaşi timp, că progresele realizate de ţara noastră în această direcţie sunt profunde şi substanţiale.

În actualul context, marcat de ameninţări directe şi de război la graniţe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanţa valorilor comune pe care s-a construit baza societăţilor moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susţinerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate şi alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetăţeni şi instituţii. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacţia profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar şi pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului şi revizionismul istoric.

În final, aş vrea să subliniez, încă o dată, că lecţiile trecutului şi, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităţilor, identificarea autorilor şi comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârşit. Iar istoria Pogromului de la Iaşi şi a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper.

Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iaşi şi în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neştearsă!”

Biroul de presă al Guvernului

Sursa foto Guvern