Publicat: 22 Februarie, 2019 - 08:34

În ziua de 21 februarie 2019, în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia:

1. Au fost apreciate acţiunile bogate şi multiple realizate în Patriarhia Română în Anul Centenar 2018, care au culminat cu evenimentul sfinţirii Altarului Catedralei Naţionale din data de 25 noiembrie 2018.

2. Totodată, au fost evidenţiate numeroasele activităţi social-filantropice, activităţi în valoare de peste 114 milioane de lei, aproximativ 24 de milioane de euro.

3. În mod deosebit, au fost apreciate activităţile ierarhilor şi clericilor români, desfăşurate în diaspora şi în eparhiile din vecinătatea graniţelor ţării, pentru păstrarea identităţii, spiritualităţii şi culturii române.

Privitor la situaţia bisericească din Ucraina, Sfântul Sinod a subliniat următoarele aspecte:

4. Timp de aproape 30 de ani nu a fost rezolvată problema schismei din Ucraina şi nici nu s-a făcut apel la o mediere pan-ortodoxă, aşa cum s-a procedat în cazul schismei din Bulgaria. Constatându-se acest impas în rezolvarea situaţiei, Patriarhia Ecumenică a acordat Tomosul de autocefalie ierarhilor, clericilor şi credincioşilor care se aflau în schismă cu Biserica Ortodoxă Rusă şi cu întreaga Ortodoxie, însă acest tomos a fost acceptat doar de către ortodocşii ucraineni care nu se aflau în comuniune cu Patriarhia Moscovei. Prin urmare, problema unităţii ecleziale în Ucraina nu este în prezent rezolvată deplin, şi pentru că aici există o mare populaţie de etnie rusă, care păstrează legătura directă cu Patriarhia Moscovei.

5. Privitor la această situaţie bisericească tensionată din Ucraina, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române reiterează punctul de vedere exprimat anterior în cadrul şedinţelor sale din 24 mai 2018 şi din 25 octombrie 2018. S-a recomandat atunci ca Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei să identifice, prin dialog, o soluţie a diferendului bisericesc amintit, prin păstrarea unităţii de credinţă, respectarea libertăţii administrativ-pastorale a clerului şi credincioşilor din această ţară (inclusiv dreptul la autocefalie) şi restabilirea comuniunii euharistice. În caz de nereuşită a dialogului bilateral, este necesară convocarea unei sinaxe a tuturor întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe pentru rezolvarea problemei existente.

6. Pentru o decizie concretă şi corectă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la o viitoare şedinţă a Sfântului Sinod se va ţine seama cu prioritate de faptul că în Ucraina există 127 de parohii ortodoxe româneşti, în special în zona Bucovinei de Nord, aflate în jurisdicţia Bisericii Ortodoxe din Ucraina - Patriarhia Moscovei. Este necesară o consultare reală a acestor ortodocşi români, care sunt preocupaţi de păstrarea identităţii lor etnice şi lingvistice. În acest sens, este necesară obţinerea de garanţii scrise din partea autorităţilor bisericeşti şi ale statutului ucrainean că identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că aceşti ortodocşi români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniţi prin trimiterea de cărţi de cult şi de teologie în limba lor maternă, adică limba română. S-a menţionat faptul că, în România, funcţionează deja un Vicariat Ortodox Ucrainean, începând cu anul 1990.

7. De asemenea, Patriarhia Română va solicita Patriarhiei Ecumenice o lămurire privind soluţionarea problemei ierarhilor şi preoţilor necanonici din Occident, care au aparţinut fostului "Patriarhat al Kievului".

În urma consultărilor menţionate mai sus, Sfântul Sinod va exprima poziţia sa oficială privind situaţia Ortodoxiei din Ucraina.