7 august 2022

Noua Românie educată, în ceață

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Se putea ca prim-ministrul Nicolae Ciucă să nu sară ca un cocoș la vestea că un grup de copii din țara noastră s-a întors cu medalii de aur?! La mediocritatea în care se scufundă școala românească, succesul copiilor a devenit un minunat prilej de dat din coadă!

Remarcabil succesul elevilor români la Olimpiada Internaţională de Fizică (IPhO2022)! Avem cea mai bună echipă din Europa şi a doua la nivel mondial! Calde felicitări tuturor! Performanţa lor, la fel ca cea a tinerilor din lotul naţional de matematică, ne arată încă o dată valoarea şcolii româneşti, a dascălilor cu vocaţie şi a elevilor orientaţi spre excelenţă, dar şi nevoia de a orienta resurse pentru a asigura în mod egal acces la educaţie. Reforma educaţiei, a cărei implementare o pregătim la nivelul guvernului, vine să valorifice integrarea acestor minţi strălucite în economia viitorului, bazată pe cunoaştere, cercetare şi inovare”, ( Nicolae Ciucă, pe pagina de Facebook a Guvernului).

Generalul nostru din politichie a considerat că este momentul ideal să tămîieze școala și să-i dea un semn de drag președintelui.

Klaus Iohannis ține morțiș să iasă cu o schimbare în domeniul educației. Nu de alta, dar el se consideră profesor. Este adevărat, dar unul suplinitor, cu un modest examen de definitivat. Nu pentru rezultate didactice a fost el promovat la Inspectoratul Școlar județean Sibiu, ci pe criterii de reprezentativitate. Iar din inspector șef-adjunct a devenit inspector general în urma destituirii pe nedrept a titularului.

Klaus Iohannis și-a denumit visul „Romania educată”, deși anii de prestație la Cotroceni au marcat doar o intensificare a prostocrației. Pe măsură ce insistă, proiectul său este pe cale să producă o bulibășeală și mai cumplită decît au produs unii miniștri de dinainte lui Sorin Cîmpeanu. Ministrul, specialist în fond funciar, gîndește de parcă s-ar chinui să traseze canale de irigație prin curtea școlilor, deși experiența sa la Agronomie poate fi considerată educațională așa cum a președintelui în fizică ar putea fi considerată astronomică.

Ministrul Cîmpeanu iese mereu la rampă cu dorința de a arăta că muncește și trage niște explicații bîlbîite.

”Accentul va fi pus pe Limba română şi Matematică, 40% dintre itemi vor fi din aceste două discipline”…. ”Noul tip de Bacalaureat se va plia pe noile planuri-cadru care acum sunt în lucru, urmând ca, după definitivarea acestora, să se stabilească disciplinele incluse în trunchiul comun”.(Sorin Cîmpeanu)

Fac pariu că în afara textelor primite pentru declarații de presă, profesorul Sorin Cîmpeanu nu înțelege mare lucru. De aceea, repetă mereu că anumite aspecte sunt în lucru, că experții pregătesc etc.

După frecvența cu care tot iese la declarații, înțelegem că presiunea asupra ministrului este enormă. Indiferent cît înțelege și cît nu, ciorna numită proiect de lege din programul România educată trebuie finalizată, chiar dacă ar duce la închiderea tuturor școlilor. Klaus Iohannis vrea să-și treacă în bilanț măcar un proiect dus pînă la capăt.

Surpriza vine, însă, de la reacția oamenilor cu experiență în domeniu. Fie consideră aberante propunerile din proiect, fie de neînțeles sau inutile.

Profesorul Lazăr Vlăsceanu desființează cu eleganță proiectul:

”Din păcate, mai nimic nu este de identificat, decât în mod cu totul indirect, ca având vreo relație cu premisele incluse în «viziunea» promisă. În schimb, finalul lecturii mi-a relevat un proiect de lege cu câteva caracteristici pregnante, contrare valorilor și principiilor asertate și direcției de transformare promisă a sistemului: tradiționalism normativ într-un sistem confruntat cu nevoi acute de inovare, centralizare etatistă mai accentuată ca în perioada comunistă, uniformizare impusă unui sistem în care diversitatea ar fi fost mai productivă și mai atractivă pentru candidați. Pe scurt, ni se prezintă proiectarea unui sistem ce va deveni în câțiva ani – pariez pe această previziune!, – lipsit complet de sustenabilitate, incapabil să genereze atractivitate pentru tineri, mediocru în producerea de inovații cognitive și tehnologice și rupt în mod forțat de piața muncii într-o economie și societate care vor deveni tot mai intens digitalizate”. (Edupedu.ro)

Și fostul ministru Mircea Miclea se miră de prolixitatea formulărilor din proiect.

“ De exemplu, la pagina 39, se spune următorul lucru: «Cei care au dat admitere la liceu și au obținut o ofertă de studii își pot ocupa locul confirmat și pot opta pentru a nu participa la Evaluarea Național㻓.

Ce înțeleg Klaus Iohannis si Sorin Cîmpeanu din această formulare îmbîrligată? Cam tot atît cît a înțeles Cîmpeanu din Einstein și Iohannis din germinația grîului!

Ce spune profesorul Mircea Miclea?

”Soluția de acum, de a face Evaluarea Națională opțională și de a face prevalentă admiterea direct la liceu este greșită. Îi face pe elevii de gimnaziu să nu mai învețe materia de Evaluare Națională, ci doar subiectele la care se dă admitere. Nu mai contează nimic din gimnaziu, din clasa a V-a dacă mă gândesc că mă duc la Lazăr, știu din ce dau examen și la aia mă pregătesc, nu mai învăț nimic altceva. Asta este un dezastru.

O altă soluție greșită este Bacalaureatul unitar care să aibă în spate „un trunchi comun”. Asta înseamnă că tu încerci timp de 4 ani să diferențiezi liceele prin ce anume studiază elevii la acele licee, iar în spatele acestei diferențieri stă un proces de orientare în carieră. Adică, tu i-ai orientat la ce liceu să meargă, iar apoi îi uniformizezi dând un bacalaureat unitar. La ce bun diferențierea dacă totul e unitar la final? Și apoi acest Bacalaureat unitar cu trunchi comun va fi o uniformizare din păcate în jos. Va trebui găsit un trunchi comun care să fie și la liceul cu profil sportiv, și la liceul tehnologic și la mate-info. Acest lucru nu se poate face decât printr-o uniformizare în jos Eliminarea mediilor este greșită. Înseamnă că nu luăm în seamă evaluarea continuă și nu luăm în seamă performanța din gimnaziu. Și mesajul către elevi este următorul: nu contează ce note obțineți în gimnaziu, că nimeni nu va ține seama de ele mai târziu. E un mesaj care demotivează total pentru învățarea în gimnaziu, de aceea, el trebuia pus cu o pondere”.(Mircea Miclea, Edupedu)

În loc de concluzie, reproduc un pasaj dintr-un articol publicat de profesorul Ștefan Vlaston :

Toată lumea este de acord cu afirmaţia: aşa cum arată şcoală azi, aşa va arăta societatea mâine. Dar cei care au puterea să schimbe ceva în învăţământul românesc nu mişcă un deget. Ce va spune istoria despre ei, cum se vor uita copiii acestei ţări la cei care azi au puterea, dar nu fac nimic să le ofere un trai mai bun, vor afla şi ei cândva. Din păcate, prea târziu”.