Publicat: 26 Mai, 2017 - 10:12
Corespondență specială din Strasbourg de la Carmen DINU

Liderii Alianței Nord-Atlantice prezenți la Bruxelles au inaugurat joi, cu ocazia unei reunini la care a participat și Donald Trump, președintele SUA, noul sediu al NATO, care va fi operațional începând cu luna decembrie.

Clădirea este situată în fața vechiului sediu, devenit neîncăpător după extinderi succesive – 28 de membri în prezent - și perspectiva acceptării de noi membri. Imobilul a fost construit în urgență, în anii 60, în suburbuia orașului Bruxelles, după ce generalul de Gaulle i-a anunțat pe americani, în martie 1966, că Franța a decis să părăsească comandamentul integrat al NATO și va înceta să pună la dispoziția Alianței forțe militare, scrie cotidianul Le Monde. 

Franța a încetat, la acel moment, să mai găzduiască 29 din bazele NATO, cartierul general al forțelor americane din Europa - Shape - situat în regiunea Yvelines, precum și Cartierul General al NATO, situat la Dauphine.

Evocând o ieșire în etape din Alianță, generalul nu a revocat însă niciodată Tratatul Alianței, semnat de Franța în 1949 alături de alte 11 țări, ceea ce a permis succesorilor săi să permită ofițerilor francezi să revină în comandamentul Alianței, aflat în Belgia, și lui Nicolas Sarkozy să anunțe, în 2009, revenirea Franței în comandamentul integrat. 

Alianța are în prezent 28 de state membre și negociază aderarea Georgiei, Macedoniei și Bosniei Herțegovina, motiv pentru care în 1999 a decis să construiască un sediu nou, pe un teren pus la dispoziția NATO de către Ministrul Apărării din Belgia, de-a lungul axei care duce la Aeroportul Zaventem. Construcția efectivă nu a început decât în 2010, și ar fi trebuit să fie gata în 2015. Noul sediu are o suprafață de 250.000 mp, iar cei peste 4500 de funcționari – deledațiile naționale și membri ai agențiilor NATO - vor avea la dispoziție o piscină, sală de gimnastică, magazine, ghișee de bănci și un salon de coafură.  Costul total al construcției se redică la circa 1,1 miliarde de euro, potrivit colonelul belgian Lieven Vanheste, care a coordonat operațiunea, citat de cotidianul francez. Belgia a contribuit cu 4 % din suma menționată. 

Clădirea este formată din 8 corpuri care se întrepătrund precum degetele de la o mînă și care se doreșete a fi simbolul cooperării dintre statele membre. Un proiect arhitectural surprinzător, care a fost gândit de un tânăr stagiar. Fără indoială, el nu și-a imaginat că pentru concretizarea proiectului său vor necesari 2500 de piloni de fundație, 70000 mp de geam, o fațadă care să reziste la explozii și 1000 de camere de supăraveghere. De altfel, securitatea clădirii a reprezentat principala preocupare a responsabililor, mai spune sursa citată. Circa 100 de persoane au supravegheat în permanență șantierul și construcția clădirii,  efectuând controale sistematice ale lucrătorilor, furnizorilor și a întregului lanț de aprovizionare, pentru a evita fotografierea clădirilor și, mai ales, instalarea de aparate de ascultat. ,,Din câte știu, nu au fost descoperite sisteme de ascultare, afirmă colonelul Vanheste, care spune că securitatea șantierului nu a fost de competența Belgiei, ci a fost responsabilitatea NATO,,. 

Pe de altă parte, marile state membre – SUA, Marea Britanie, Canada și Franța au vrut să dubleze măsurile de securitate și au declinat oferta consorțiului belgo-olandez care a construit sediul NATO privind amenajarea interiorului birourilor lor, preferând să facă apel la firme din țările lor. «Chestiune de securitate…și de de confort», ironizează un diplomat. « America first » obligă, pentru că doar lucrătorii americani au putut lucra efectiv pentru finisarea birourilor delegației SUA.

Reuniunea de la Bruxelles nu a fost un Summit obişnuit, ci a fost mai degrabă o reuniune a şefilor de stat şi de guvern aliaţi la un dineu de lucru, pentru a face o evaluare a implementarii deciziilor luate la Varşovia, în 2016, pentru a inaugura noul sediu al Alianţei, din Bruxelles, şi pentru a primi Muntenegru ca membru oficial al NATO. Odată cu inaugurarea noului sediu au fost dezvelite şi două monumente: unul dedicat Articolului 5, privind apărarea colectivă, invocat în premiera în 2001, după atacurile din 11 septembrie, şi unul dedicat Zidului Berlinului. 

Cel mai aşteptat moment al reuniunii a fost discursul noului preşedinte american Donald Trump, de la care liderii NATO aşteptau un mesaj pozitiv, după criticile aduse Alianței în timpul campaniei sale electorale şi în contextul solicitarilor SUA de creştere a gradului de implicare a NATO în operaţiunile antiteroriste. După de a solicitat un „moment de reculegere“ pentru victimele atacului de la Manchester, liderul de la Casa Albă a spus că NATO trebuie să se concentreze asupra „terorismului, imigraţiei“ şi „ameninţărilor Rusiei“. „Terorismul trebuie oprit sau oroarea pe care aţi văzut-o la Manchester şi în atât de multe locuri va fi repetată pentru totdeauna (...). Trebuie să fim duri, trebuie să fim puternici şi trebuie să fim vigilenţi”, a adăugat el. Potrivit lui Trump, NATO trebuie să se concentreze asupra „terorismului şi imigraţiei”, făcând, în mod clar, o legătură între cele două dosare. Salman Abedi, autorul atentatului de luni, s-a născut la Manchester din părinţi libieni. Trump a profitat de ocazie şi pentru a le cere din nou membrilor NATO să crească cheltuielile pentru apărare, acuzând 23 dintre cele 28 de state din blocul militar că nu plătesc atât cât ar trebui.  „Acest lucru nu este corect pentru contribuabilii din Statele Unite”, a atras el atenţia. Mai mult, a subliniat liderul de la Casa Albă, unele ţări datorează încă bani din anii precedenţi. Pe de altă parte, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că NATO se va alătura coaliţiei internaţionale împotriva grupării jihadiste Stat Islamic, dar „aceasta nu înseamnă că NATO se va angaja în operaţiuni de luptă“, iar Cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat că decizia NATO de a se alătura formal coaliţiei internaţionale împotriva grupării jihadiste Statul Islamic este „un semnal puternic“, fără însă să menționeze contribuţii suplimentare din partea Germaniei, care participă în prezent la coaliţia antijihadistă cu avioane de realimentare în zbor şi cu avioane Tornado ce desfăşoară misiuni de recunoaştere. 

România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, care a declarat  înaintea reuniunii NATO, că este o "abordare bună" ca Alianţa să se concentreze mai mult pe lupta împotriva terorismului, fără ca acest lucru să afecteze proiectele din Flancul estic al NATO. Şeful statului a mai spus că, pentru România, prioritare sunt relaţia cu SUA, consolidarea Flancului estic şi a zonei Mării Negre. Cu acest prilej, preşedintele Klaus Iohannis a avut scurte discuţii cu lideri ai NATO între care preşedintele SUA, Donald Trump, cancelarul german, Angela Merkel, şi premierul Canadei, Justin Trudeau. 

Demonstrații masive la Bruxelles contra Trump și Erdogan

Mii de demonstranţi au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de sosirea preşedintelui american Donald Trump la Bruxelles, după criticile acestuia la adresa NATO şi UE. Anul trecut, în campanie, preşedintele american a declarat că rezidenţii din Bruxelles “trăiesc într-un loc extrem de neplăcut/într-o văgăună”. Protestatarii au manifestat cu steaguri ale Belgiei şi bannere inscripţionate cu sloganuri precum „Luptăm împotriva lui Donald Trump şi a prietenilor lui miliardari”, „Stai departe de văgăuna noastră” şi „Domnule Trump, nu sunteţi binevenit aici”. „Un lucru este cert, nimeni nu-l aşteaptă pe Donald Trump. Oamenii nu sunt entuziasmaţi de venirea preşedintelui. Nu este deloc popular în Europa. Bruxelles-ul este un oraş complex, iar societatea europeană este diferită de cea americană… Donald Trump nu pare să înţeleagă asta”, susține Lawrence Kerknawi, un consultant politic aflat în timpul liber.

Trump a decis să rămână peste noapte în Ambasada SUA din Bruxelles, iar joi dimineaţa, unul dintre primele lucruri pe care le-a văzut pe fereastra ambasadei  a fost un steag uriaş al Greenpeace, care-i critică politicile în domeniul mediului, desfășurat de reprezentanţi ai ONG-ului pe o macara situată în apropiere. Greenpeace este unul dintre cei mai duri critici ai opiniilor lui Trump cu privire la modificările climatice şi încălzirea globală. 

Nici preşedintele Turciei, Recept Erdogan, nu a fost primit mai bine, mii de kurzi şi militanţi de stânga turci exilaţi în Occident au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de politicile liderului de la Ankara. 

Orașul Bruxelles superpăzit 

Măsurile de securitate au fost foarte draconice, cei 28 de lideri aliaţi la Bruxelles fiind păziţi de peste 1000 de soldați din armata belgiană și polițiști, dar și de 400 de membri ai serviciilor secrete americane, polițiști veniți din Luxembourg și Olanda, precum și de vulturii poliţiei olandeze, dresaţi să doboare drone. Intitulată „Guard from Above", această echipă a poliţiei olandeze lucrează cu vulturi dresaţi. Aceştia sunt pregătiţi să atace şi să doboare orice tip de dronă. În cazul dronelor de mari dimensiuni, misiunea vulturului poate fi sinucigaşă, din pricina forţei elicei. Este pentru prima oară că această echipă participă la o misiune de protecţie şi pază a unor lideri,în jurul sediului NATO şi al aeroportului Zaventem din Bruxelles. Două elicoptere de tip Agusta A-109 zboară înpermanenţă deasupra sediului NATO, iar pe aeroportul militar din apropiere sunt prezente gata de decolare avioane de tip F-16. Pe toate acoperişurile din zonă, au fost prezenţi trăgători de elită antrenaţi în doborârea dronelor, în cazul în care vulturii eşuează, noteză Europa Liberă.  
Pe de altă parte, traficul a fost întrerupt în perimetrul ambasadei SUA unde a dormit Trump, dar și în cel al instituțiilor europene și NATO, pe perioada întâlnirilor oficiale. 

Întâlniri cu liderii Uniunii Europene

Programul vizitei liderului de la Casa Albă la Bruxelles a inclus și o întrecedere cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.