14 iunie 2021

O expoziţie excepţională se deschide pentru vizitare în Rotonda şi în Foaierul Sălii Mici a TNB

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Marţi, 8 iunie 2021, începând cu ora 18.30, vă invităm în Rotonda şi în Foaierul Sălii Mici a TNB la vernisajul expoziţiei „Retroversibil” a Departamentului Modă de la UNArte.

O superbă expoziţie – omagiu, dedicată memoriei unei personalităţi de excepţie, istoricul şi criticul de artă Adina Nanu, o expoziţie – demonstraţie de exemplară pedagogie artistică, realizată de Departamentul Modă al UNArte, la aniversarea a 50 de ani de la înfiinţare.

„Expoziţia Retroversibil este, în primul rând, un strigăt disperat pentru a găsi un spaţiu pentru colecţia de costume a Adinei Nanu. Este, apoi, un prilej de a arăta legătura dintre această colecţie de veşminte vechi cu cele mai actuale producţii ale viitorilor creatori de modă din Romania. Parteneriatul dintre Colecţie şi UNArte este, de fapt, o relaţie veche, încă de la înfiinţarea Departamentului Modă, care a funcţionat mereu în toţi cei 50 de ani pe care UnArte îi aniversează anul acesta (1971-2021)”. Prezintă istoricul Dr. Georgeta Filitti şi Prof. Univ. Dr. Unda Popp, Departamentul Modă, UNArte (curatorul expoziţie).

Vernisajul va avea loc în prezenţa rectorului UNArte, Prof.Univ. Dr. Cătălin Bălescu şi a lui Ion Caramitru, managerul TNB.

Unda Popp, câteva explicaţii despre expoziţie:

Expunerea pleacă de la costumele colecţiei, doar 20 de outfituri, alese din trei momente distincte (anii 1900, 1920 şi 1960) şi ajunge la experimentele neconvenţionale actuale făcute de studenţi.

În Secolul XX democratizarea a atenuat diferenţele de imagine dintre oameni. Treptat hainele nu au mai semnalizat naţionalitatea, religia şi ocupaţia, nu s-a mai comunicat prin imaginea costumară starea socială şi nu s-a mai afişat averea (etalarea bijuteriilor scumpe şi a hainelor de blană sunt astăzi considerate de prost gust), apoi veşmintele au şters, cât mai mult posibil, diferenţele de vârstă. Astăzi se ridică şi ultima barieră, cea dintre genul masculin şi cel feminin. Dispariţia marcării genului prin costum a fost punctul de pornire al temelor de atelier (ale studenţilor masteranzi şi doctoranzi coordonaţi de Unda Popp) expuse în sala a doua (foaierul aferent Sălii Mici a TNB).

S.O.S (Sexi Office Suits) şi Hermes şi Afrodita

S-a pornit de la faptul că de la jumătatea secolului al XIX-lea bărbaţii au intrat în uniforma omului respectabil, rămasă în mare parte neschimbată şi astăzi. Redingota / Smokingul / Fracul sunt piese obligatorii în garderoba masculină. (În Romania comunismul a rupt tradiţia şi a impus brutal salopeta muncitorească).

Apoi, moda ultimilor ani ai secolului XX a subliniat ascensiunea femeilor în lumea profesională dominată încă de bărbaţi. Veşmintele femeilor încearcă să copieze hainele masculine, amintind de povestea Sfântului Gheorghe, care, ca să învingă balaurul, a purtat o cămaşă cu solzi (ca pielea balaurului). Costumele femeilor destinate lucrului la birou, încă mai sunt alcătuite din aceleaşi piese vestimentare ca şi cele ale bărbaţilor din marile corporaţii, copiind atât forma cât şi culoarea acestor veşminte. Pentru tema S.O.S studenţii au decupat pe spatele unui sacou masculin second hand un decolteu cât mai provocator, utilizând inserţii cu materiale neconvenţionale. S-au avut în vedere reciclarea şi reutilizarea hainelor. Pentru tema Hermes şi Afrodita studenţii au avut de realizat un outfit jumătate masculin, jumătate feminin, respectând convenţia actuală (bărbatul poartă costum cu pantaloni şi femeia rochie). S-a stabilit forma geometrică a siluetelor (el triunghi cu baza în sus – ea triunghi cu baza în jos), marcând astfel diferenţele încă admise astăzi dintre cele două tipuri constituţionale, el cu umerii largi şi ea cu talia subţire.

Concluzia: Ceea ce i-a rămas veşmântului să comunice este personalitatea şi fantezia individului şi, eventual, starea de spirit. Pentru aceasta sunt necesare minime repere culturale, un gust educat şi stăpânirea mijloacelor de a transpune în imagine ideile dorite şi, nu în ultimul rând, simţul umorului.

P.S. Tot în sala a doua sunt expuse lucrările doctorandei Mihaela Grădinaru, care face o interpretare scenografică a aceloraşi haine masculine. În galeria de la etajul foaierului sunt expuse lucrări din cadrul cercetărilor doctorale ale tinerelor profesoare Oana Roşca, Alina Gurguţă şi Antoaneta Tică. În ambele spaţii vor fi proiectate scurte filme.

Accesul publicului se face dinspre Bd. Carol, zilnic între orele 11.00 – 18.00. Purtarea măştii în interiorul spaţiului expoziţional este obligatorie.