16 octombrie 2021

O nouă emisiune de mărci poştale dedicată faunei: Ţestoase

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Romfilatelia introduce în circulaţie, miercuri 22 septembrie 2021, o nouă emisiune de mărci poştale dedicată faunei: Ţestoase.

Ţestoasele sunt reptile cu corpul acoperit de un înveliş dur, format din plăci osoase care concresc cu coloana vertebrală şi coastele. Învelişul este numit ţest şi este alcătuit din două părţi: o parte dorsală, numită carapace, şi una ventrală, numită plastron. Cele două părţi sunt unite lateral, având între ele deschideri prin care ies membrele, capul şi coada animalului. Plăcile osoase ale ţestului sunt acoperite la exterior fie de plăci cornoase alcătuite din cheratină (substanţa din care sunt formate şi unghiile, părul, copitele mamiferelor), fie de o piele groasă, la unele specii. Cele mai mari specii de ţestoase ajung la lungimea de 2 metri, iar cele mai mici au doar 8-13 cm lungime la maturitate. Sunt cunoscute aproximativ 350 de specii, care trăiesc pe uscat ori în apele dulci sau marine.

Ţestoasele sunt animale ectoterme (temperatura corpului lor depinde de cea a mediului ambiant). Unul dintre mecanismele prin care ţestoasele de uscat se adaptează la temperaturi foarte ridicate sau scăzute este intrarea într-o stare de inactivitate, numită estivaţie (vara), respectiv hibernare (iarna). Se înmulţesc prin ouă depuse pe uscat (chiar şi ţestoasele acvatice).

Multe dintre speciile de ţestoase sunt în pericol, cauzele fiind multiple: comerţul ilegal cu animale, poluarea apelor, pescuitul (ţestoasele acvatice respiră prin plămâni şi, în cazul în care se prind accidental în plasele de pescuit, se îneacă), colectarea ouălor în scopul consumului.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,70 lei este reprezentată ţestoasa stelată indiană (Geochelone elegans), care trăieşte în zone aride din India, Pakistan şi Sri Lanka. Este o specie vulnerabilă, din ce în ce mai rară, căci multe exemplare sunt capturate pentru a fi vândute, în cadrul comerţului ilicit cu animale exotice, această ţestoasă fiind căutată ca animal de companie, datorită aspectului atrăgător al carapacei.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este redată ţestoasa chinezească cu gât dungat (Mauremys sinensis), întâlnită în China, Laos, Taiwan şi Vietnam. Trăieşte la altitudini joase, în lacuri, bălţi, canale şi râuri cu ape lent curgătoare, hrănindu-se în principal cu vegetaţie acvatică. Este o specie ameninţată, fiind vândută ca animale de companie sau pentru a fi utilizată în medicina tradiţională (deşi comerţul cu exemplare capturate în natură este interzis), precum şi din cauza introducerii unor specii străine, invazive.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei este ilustrată ţestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca ibera). Specia este răspândită în nordul Africii, sud-vestul Asiei şi sudul Europei, iar subspecia ibera este prezentă în sudul Serbiei, în Grecia, Bulgaria, România şi până în Iran. La noi este întâlnită numai în Dobrogea. Ţestoasa de uscat dobrogeană are o carapace brună, cu lungimea de 14-30 de cm, şi prezintă câte un pinten cornos la fiecare picior din spate. Populează mai ales pajiştile stepice cu tufişuri şi stâncării, dar pătrunde şi în păduri. Specia este vulnerabilă, afectată de colectare ilegală şi de degradarea habitatelor (datorită păşunatului şi extinderii suprafeţelor agricole şi industriale). În România, ţestoasa de uscat dobrogeană este specie periclitată.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei este reprezentată ţestoasa rusească sau ţestoasa lui Horsfield (Testudo horsfieldii). Originară din zonele aride ale Asiei Centrale, este o specie vulnerabilă, habitatul ei natural fiind afectat de extinderea activităţilor umane. Este o ţestoasă de talie mică; la maturitate atinge lungimea de 13-25 cm, femelele fiind ceva mai mari decât masculii. Două exemplare din această specie au făcut parte din primul grup de vieţuitoare terestre care au călătorit spre Lună. În 1968, alături de bacterii, plante, larve de insecte şi alte forme de viaţă, ele au luat parte la misiunea spaţială sovietică Zond 5, destinată să testeze efectul radiaţiilor cosmice asupra vieţuitoarelor. Vehiculul spaţial a survolat Luna şi s-a întors pe Terra, cu toţi „ocupanţii” în viaţă.

Pe plicul „prima zi” a emisiunii este ilustrată ţestoasa amazoniană cu pete galbene (Podocnemis unifilis), o ţestoasă de apă dulce, originară din America de Sud, unde trăieşte mai ales în bazinele fluviilor Amazon şi Orinoco. Este una dintre cele mai mari ţestoase acvatice sud-americane; poate ajunge la 45 cm lungime şi 8 kg greutate. Trăieşte în râuri şi lacuri, hrănindu-se cu plante acvatice, fructe şi animale acvatice (peşti şi nevertebrate mici).

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.

Emisiunea de mărci poştale „Ţestoase” va fi disponibilă începând de miercuri, 22 septembrie 2021, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.