25 iunie 2022

O Strategie Forestieră Națională pentru condițiile de criza energetică

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Pentru a face față condițiilor și efectelor crizei determinată de războiul din Ucraina, care au adâncit criza financiareconomică mondială apărută cu câțiva ani înainte de acest război și criza
economică din timpul pandemiei, multe țări din Europa își regândesc strategiile economice,obiectivele strategice și politicile economice pentru realizarea acestor obiective. Lipsa gazelor
și a petrolului creează în toată Europa o criza energetică gravă cu efecte multiple economice și sociale, iar fiecare țară caută soluții de combatere și de atenuare a acestei crize.

La nivelul Comisiei Europene se reanalizează obiectivele din European Green Deal, încercânduse să se adapteze la acest Pact European la situația și condițiile create în Europa și în lume de războiul din Ucraina.

Noua Strategie Forestieră a Uniunii Europene 2030 a Comisiei Europene, ce va fi elaborată până la sfârșitul acestui an, va trebui să reevalueze rolul și importanța pădurilor din Uniunea Europeană luânduse în considerare dezvoltarea unitară și egală a tuturor celor trei funcții ale pădurii: funcția ecologică, funcția socială și funcția economică și va trebui să ia în considerare realitățile perioadei: că în acest an și în anii următori lemnul redevine o resursă
energetică care, alături de cărbune, poate să soluționeze în multe zone problema lipsei gazului.

Pentru a acoperi necesarul de lemn fără ca pădurile să aibă de suferit e nevoie de consolidarea sectorului silvic, mărirea suprafeței de păduri și obligativitatea aplicării unui management
forestier durabil care să asigure continuitatea și dezvoltarea durabilă a pădurilor.

Obiectivul din Strategia Biodiversității a Uniunii Europene 2030 a Comisiei Europene, adoptată de Consiliul European, de plantare în toată Uniunea Europeană a 3 miliarde de puieți forestieri (de creare a circa 600 de mii ha de noi păduri) până în 2030 este insuficient în condițiile crizei energetice în care se află țările din Uniunea Europeană. Consiliul Forestierilor Europeni (C.E.F.), organizație
internațională profesională din care fac parte și silvicultorii români, va solicita Comisiei Europene revizuirea Strategiei Biodiversității a Uniunii Europene 2030 propunând ca suprafața forestieră a Uniunii Europene să crească cu cel puțin 2 milioane de ha până în 2030, iar Comisia Europeană sa asigure finanțarea integrală în vederea creării acestor noi păduri, astfel încât proprietarii de păduri și administratorii silvici din cele 27 țări membre ale Uniunii Europene să realizeze acest obiectiv.

În fiecare țară membră a Uniunii Europene, aplicând principiul subsidiarității, se elaborează Strategii Forestiere Naționale care vor include pe lângă obiectivele generale ale StrategieiForestiere a Uniunii Europene și obiective specifice țării.

În România de elaborarea Strategiei Forestiere Naționale răspunde autoritatea publică centrală pentru silvicultură, iar la elaborarea
acestei strategii pot săși aducă contribuția, alături de reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și de alți invitați, membrii Academiei de Științe Agricole și Silvice, ai Societății Progresul Silvic, ai Confederației Consilva, ai Federației sindicatelor Silva, ai Federației pentru Apărarea Pădurilor. Pentru a soluționa problematica creată de criza energetică de la nivelul țării și pentru a avea mai mult lemn este nevoie de mai multe păduri, iar pentru aceasta este nevoie de consolidarea întregului sector silvic, de ajutorarea proprietarilor de păduri, de consolidarea structurilor de administrare a pădurilor și de creare de noi ocoale silvice pentru administrarea pădurilor care se vor înființa, de mărire a numărului de
personal silvic în vederea administrării noilor păduri și, nu în ultimul rând, de obligativitatea aplicării în toate pădurile României a managementului forestier durabil, singurul management
care asigură gospodărirea durabilă, dezvoltarea și continuitatea pădurii.

Datorită unei neînțelegeri de către legiuitor a rolului și importanței pădurilor, a faptului că pădurea este un bun de interes național și trebuie respectată, România este singura țară din lume care nu aplică managementul forestier durabil la păduri (la toate pădurile proprietate de stat și la unele păduri comunale, adică la mai mult de jumătate din pădurile țării), obligând administratorii acestor
păduri sa aplice guvernanța corporativă, o formă de management care urmărește maximizarea profitului net, ceea ce ar putea determina reducerea fondurilor de dezvoltare pentru crearea
de noi păduri, pentru creșterea suprafeței cu păduri a țării și pentru alte lucrări silvice și, de asemenea, reducerea numărului de salariați, așa cum sa întâmplat la Regia Națională a
Pădurilor în luna ianuarie a acestui an.

Confederatia Consilva și Federația pentru Apărarea Pădurilor își prezintă întreaga disponibilitate de a participa alături de Academia de Științe Agricole și Silvice, Societatea Progresul Silvic, Federația Sindicatelor Silva la lucrările și dezbaterile care se vor organiza la Parlamentul României și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru elaborarea Strategiei Forestiere Naționale și pentru elaborarea legislației aferente sectorului silvic, inclusiv la cea de modificare a cadrului legislativ în care pădurilor li se aplică obligatoriu ca formă de management guvernanța corporativă.