Publicat: 21 Septembrie, 2016 - 10:12
Share
MOTTO: "Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu." (Matei, 22,29)
Este rãmasã din perioada comunistã, ca o regulã generalã, ideea cã, dacã esti om de stiintã (sau de acord cu "descoperile stiintei"), nu poti crede ce spune Biblia.
 
Cuvântul lui Dumnezeu este atacat în aproape orice scoalã, colegiu sau universitate din lume, sub acoperirea stiintei.
 
Dar dacã studiem istoria stiintei si citim despre adevãratii oameni de stiintã care au descoperit sau inventat lucruri valoroase, nu putem decât sã ne minunãm de faptul cã asa de multi dintre ei au crezut în existenta lui Dumnezeu sau au fost crestini dedicati. Iatã câteva exemple de mari oameni de stiintã care au crezut în Dumnezeu si în Biblie:
 
Johannes Kepler (1571-1630)
 
A fost descris ca "omul ce a început procesul prin care superstitia a fost înlocuitã cu ratiunea" datoritã marii sale opere si descoperiri în domeniul astronomiei. El si-a rezumat crezul afirmând: "Sunt crestin". L-a recunoscut pe Dumnezeu drept "Creatorul plin de bunãvointã care a adus în fiintã natura din nimic". Legile sale, ale miscãrii planetare, au fost rezultatul credintei într-un Dumnezeu al ordinii, si nu al haosului. în cartea sa, Armonia lumilor, publicatã în 1619, pentru a prezenta cel de-al treilea principiu al miscãrii planetare, Kepler scria: "Mare este Dumnezeu, Domnul nostru, mare este puterea Sa si întelepciunea Lui nu are sfârsit." Afirmatiile lui Kepler de mai târziu reflectã credinta crestinã pe care acest mare om de stiintã a avut-o: "Cred... numai si numai în slujirea lui Iisus Hristos. ... în El gãsim singurul refugiu, singura mângâiere! ... Vãd acum cã, prin strãdaniile mele, Dumnezeu este slãvit si în astronomie, întrucât cerurile spun slava lui Dumnezeu."
 
Robert Boyle (1627-1691)
 
Pe lângã faptul cã a fost un pionier al chimiei moderne, el a avut o contributie însemnatã la progresul gândirii stiintifice. Printre multe alte descoperiri renumite, cercetãrile sale în domeniul raportului dintre presiunea si volumul gazelor este cunoscutã si astãzi sub numele de Legea lui Boyle. Boyle nu a considerat cã existã vreun conflict între stiintã si credinta sa crestinã. A scris cãrti religioase, inclusiv o colectie de meditatii crestine pe care le-a descris ca simple observatii din naturã având drept scop ilustrarea adevãrurilor crestine. A avut o credintã puternicã în Iisus Hristos ca Mântuitor si Domn al sãu. A scris despre "patimile, moartea, învierea si înãltarea lui Iisus Hristos si toate celelalte minunate lucrãri fãcute de El în timpul sederii Sale pe pãmânt, pentru a întãri convingerea oamenilor cã El este atât Dumnezeu cât si om".
 
Sir Isaac Newton (1642-1727)
 
A fost unul dintre cei mai mari oameni de stiintã, autorul a foarte multe descoperiri, printre care legile gravitatiei, legile miscãrii si calculul matematic. Contributia sa la progresul stiintei acoperã domeniile fizicii, matematicii si astronomiei. Newton L-a iubit pe Dumnezeu si a crezut în Cuvântul lui Dumnezeu. A studiat Biblia si a scris cãrti despre studiul sãu biblic. El a scris: "Am convingerea fundamentalã cã Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, scris de oameni insuflati de Dumnezeu. Studiez zilnic Biblia." Punctul sãu de vedere, ca om de stiintã, a fost afirmat clar atunci când a spus: "Ateismul nu are sens. Când mã uit la sistemul solar, vãd pãmântul aflat la distanta potrivitã de soare pentru a primi cantitatea corespunzãtoare de cãldurã si luminã. Asa ceva nu s-a produs din întâplare." Investigând miscarea planetelor, Newton a vãzut mâna lui Dumnezeu la lucru. Iatã ce a mãrturisit el: "Acest sistem extraordinar al soarelui, planetelor si cometelor poate izvorî doar din sfatul si stãpânirea unei Fiinte inteligente... Aceastã Fiintã guverneazã toate lucrurile... ca Domn al tuturor."
 
Michael Faraday (1791-1867)
 
A fost un pionier în domeniul pe atunci încã necunoscut al electricitãtii. Este inventatorul generatorului electric si al transformatorului electric. De asemenea, a construit unul dintre primele motoare electrice. Contributia sa în acest domeniu a fost recunoscutã o datã cu denumirea unitãtii de capacitate electricã dupã numele sãu: faradul. Faraday a fost un crestin care a trãit o viatã impregnatã de puterea lui Dumnezeu. A rãmas un om smerit, în ciuda faptului cã lua masa de prânz cu regina Victoria si cã la prelegerile sale asistau membri ai familiei regale. A fost prezbiter în biserica sa localã si a predicat adesea Evanghelia. Când a fost întrebat de un reporter ce speculatii face în legãturã cu ceea ce urmeazã dupã moarte, el a rãspuns: "Speculatii?! Nici una. Am certitudini. Stiu în cine am crezut. Si sunt încredintat cã El are putere sã pãzeascã ce I-am încredintat pânã în ziua aceea."
 
Samuel Morse (1791-1872)
 
A inventat telegraful si codul Morse ce-i poartã numele. Cuvintele primului mesaj telegrafic transmis oficial au fost alese din Biblie: "Ce lucruri mari a fãcut Dumnezeu!" (Cartea Numeri 23:23) Morse a fost un crestin care s-a asigurat cã îi dã slava Domnului sãu. El si-a descris opera de-o viatã cu cuvintele: "Este opera Lui... Nu nouã, Doamne, nu nouã, ci Numelui Tãu dã slavã - Psalmul 115:1." El nu a considerat cã existã vreun conflict între stiintã si credintã.
 
Matthew Maury (1806-1873)
 
A fost o figurã de frunte în domeniul oceanografiei si hidrografiei. A scris si cãrti renumite, dintre care unele au devenit cele mai populare manuale în domeniu. A sustinut cu vigoare proiectul Cablului Transatlantic - prima realizare fantasticã în materie de comunicatii mondiale - si a contribuit la el în calitate de consilier. Maury a fost un crestin devotat care accepta autoritatea lui Dumnezeu asupra vietii sale. si-a folosit realizãrile deosebite pentru a-I da slavã Dumnezeului pe care-L recunostea drept Domnul întregii creatii, "fie cã e vorba de uscat sau de mare". A apãrat cu mult zel folosirea Scripturii în cercetãrile si scrierile sale: "Am fost acuzat de oamenii de stiintã... cã citez Biblia drept confirmare a principiilor geografiei fizice. Biblia, spun acestia, nu a fost scrisã în scopuri stiintifice si de aceea ea nu reprezintã o autoritate în probleme stiintifice. Sã avem iertare! Biblia este o autoritate în orice domeniu de care se atinge. ...Biblia este adevãratã si stiinta este adevãratã, si de aceea, fiecare, citite corect, nu fac decât sã o dovedeascã pe cealaltã ca fiind adevãratã."
 
James Joule (1818-1889)
 
Este renumit datoritã contributiei sale în domeniul fizicii, realizând legãtura dintre cãldurã si miscarea mecanicã; de aceea numele sãu a fost dat unitãtii de mãsurã a energiei, Joule-ul. Este, de asemenea, autorul Legii lui Joule, cât si unul dintre întemeietorii stiintei termodinamicii, pe atunci o stiintã nouã, oferind bazele experimentale ale renumitei Prime Legi a Termodinamicii ( a cãrei consecintã trãdeazã faptul cã universul nu s-a putut crea singur). Joule a fost un crestin a cãrui credintã era binecunoscutã. El a simtit o armonie puternicã între munca sa si adevãrul descoperit în Biblie. Multi colegi de-ai sãi, oameni de stiintã, i-au împãrtãsit punctele de vedere si nu au îmbrãtisat darwinismul, care, la acea datã, fãcea ravagii în Anglia. în consecintã, în 1864, la Londra, 717 oameni de stiintã au semnat un manifest remarcabil intitulat "Declaratia studentilor în stiintele naturale si fizice" în care îsi mãrturiseau încrederea ce o aveau în integritatea stiintificã a Sfintelor Scripturi. Joule credea cu tãrie cã Dumnezeu este Creatorul si a afirmat cã are urmãtoarele prioritãti: "Dupã cunoasterea si împlinirea voii Lui Dumnezeu, urmãtorul meu tel este sã cunosc câte ceva despre atributele Sale - despre întelepciunea, puterea si bunãtatea Sa - asa cum sunt ele arãtate de lucrarea mâinilor Sale."
 
Louis Pasteur (1822-1895)
 
A pus bazele noii stiinte a microbiologiei si bacteriologiei. A inventat vaccinarea, imunizarea si pasteurizarea, datoritã cãrora au fost salvate vietile atâtor oameni. Este autorul Legii biogenezei ce afirmã cã viata nu poate proveni decât din viatã, contrazicând ideea, pe atunci la modã, a evolutiei prin generare spontanã. Pentru Pasteur, nu exista nici o contradictie între stiintã si crestinism. El a afirmat cu tãrie cã "stiinta îi apropie pe oameni de Dumnezeu". Ca om de stiintã remarcabil, el a ajuns la concluzia cã pretutindeni existã dovezi ale unui "proiect divin" si a refuzat insinuãrile haosului. A afirmat: "Cu cât studiez mai mult natura, cu atât sunt mai uimit de lucrarea Creatorului."
 
William Thomson (Lord Kelvin) (1824-1907)
 
Este binecunoscut pentru forma riguroasã pe care a dat-o stiintei termodinamicii si pentru formularea primei legi a acesteia (propusã initial de Joule) si a celei de-a doua legi, folosind o terminologie precisã. Ambele legi conferã însã evolutiei un cadraj nestiintific. A descoperit scara temperaturii absolute, ale cãrei unitãti au primit numele de grade Kelvin, în cinstea sa. A patentat în timpul vietii sale 70 de inventii. Kelvin avea o credintã puternicã în Dumnezeu. El a zis: "Pretutindeni în jurul nostru se aflã dovezi coplesitoare ale unui proiect divin inteligent si binevoitor... Conceptia ateistã mi se pare atât de lipsitã de sens încât nici nu o pot exprima în cuvinte." Nu a vãzut nici un conflict între stiintã si Biblie si era convins cã "în ce priveste originea vietii, stiinta... sustine în mod cert o putere creativã".
 
James Clerk Maxwell (1831-1879)
 
Teoria electromagneticã, al cãrei autor este, precum si ecuatiile câmpului magnetic, asociate ei, au pavat drumul spre fizica secolului XX. Maxwell a fost un crestin devotat ce a studiat Biblia si a activat ca prezbiter în biserica sa, având o credintã si un zel binecunoscute prietenilor si colegilor sãi din cercurile stiintifice. O rugãciune descoperitã între notitele sale, spune: "Dumnezeule Atotputernic, care l-ai creat pe om dupã chipul Tãu si l-ai fãcut un suflet viu ca sã Te poatã cãuta pe Tine si i-ai dat stãpânire peste creaturile Tale, învatã-ne sã studiem lucrarea mâinilor Tale pentru a supune pãmântul spre folosinta noastrã si întãreste-ne ratiunea pentru slujirea Ta; ca astfel, sã primim binecuvântatul Tãu Cuvânt, pentru a crede în Cel pe care Tu L-ai trimis, sã ne dea cunostinta mântuirii si a iertãrii pãcatelor noastre. Toate acestea ti le cerem în Numele aceluiasi Iisus Hristos, Domnul nostru."
 
Acestia sunt doar câtiva dintre marii oameni de stiintã cu descoperiri sau inventii remarcabile care nu au socotit cã existã absolut nici o contradinctie între credinta lor în Biblie, drept Cuvânt desãvârsit al lui Dumnezeu, si geniul lor stiintific.
 
Mai pot fi enumerati multi altii, precum Fleming, pionierul electronicii, care a scris: "Existã dovezi abundente cã Biblia, desi scrisã de oameni, nu este produsul mintii omenesti. Ea a fost întotdeauna veneratã de nenumãrati oameni ca fiind cuvintele transmise nouã de cãtre Creatorul universului."
 
Lister, care a inventat chirurgia antisepticã, a declarat: "Sunt un om care crede doctrinele fundamentale ale crestinismului." Simpson, care a inventat anestezicele, când a fost întrebat care este cea mai mare descoperire a vietii sale, a rãspuns: "Faptul cã L-am gãsit pe Mântuitorul." Tot el a spus: "Am o încredere nezdruncinatã într-o singurã persoanã: Iisus Hristos." Dalton, care a pus bazele teoriei atomice, a fost un crestin devotat.
 
Fratii Wright, care au inventat avionul cu motor, L-au primit amândoi pe Iisus Hristos ca Mântuitor personal în tinerete si au refuzat sã lucreze în Ziua Domnului chiar si în perioada în care se aflau într-un punct foarte critic în cursa pentru înregistrarea inventiei lor.
 
Nu trebuie sã-i uitãm nici pe marii oameni de stiintã care au fost Babbage (stiinta computerelor), von Braun (rachete spatiale), Euler (calcul matematic), Mendel (geneticã), Pascal (probabilitate), Ramsay (chimie)... si multi altii care au mãrturisit lumii întregi, cu îndrãznealã, credinta lor neezitantã, fãrã compromisuri.