18 august 2022

Obiective istorice de importanţă naţională vor fi reabilitate prin finanţare atrasă de la BDCE

Distribuie pe rețelele tale sociale:

La capătul a doi ani de la transmiterea scrisorii de intenţie privind acordarea creditării pentru co-finanţarea unor noi investiţii în infrastructura culturală şi odată încheiată negocierea condiţiilor tehnice şi financiare, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a semnat, astăzi, 9 iunie a.c., Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), în valoare de 216 mil. Euro, destinat Proiectului privind reabilitarea patrimoniului construit şi modernizarea unor clădiri culturale din România.

Costul total net al proiectului se ridică la 270 milioane euro, din care 216 milioane euro (80% din cost) din împrumutul BDCE şi 54 milioane euro (20% din cost), contribuţia de la bugetul de stat.

„Sectorul cultural are în continuare nevoie stringentă de investiţii, mai ales în cazul edificiilor de mare anvergură, aflate într-o stare precară şi imposibil de finanţat din surse nerambursabile, disponibile prin fondurile structurale sau de altă natură, date fiind alocările foarte mici din cadrul acestora raportate la necesarul real. Cu sprijinul BDCE, cu o gândire pe termen lung, cu respectul cuvenit faţă de tradiţiile culturale ale acestui popor şi faţă de patrimoniul moştenit, putem asigura conservarea valorilor arhitecturale şi istorice ale României. Proiectul de faţă se alătură celorlalte două proiecte aflate în implementare, în valoare totală de 350 mil. Euro, prin care 16 obiective culturale dintr-un total de 21 au fost reabilitate şi repuse în circuitul public. Dintre acestea, aş menţiona Teatrul Naţional Bucureşti, Palatul Culturii din Iaşi, Biblioteca Naţională a României sau Palatul Regal din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României”, a declarat Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii.

La rândul său, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a arătat că „Finanţarea primită de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru reabilitarea şi modernizarea unor obiective istorice din România este esenţială pentru păstrarea şi protejarea patrimoniului naţional”.

„Suntem foarte încântaţi să continuăm sprijinul nostru de lungă durată pentru conservarea patrimoniului cultural al României. Acest proiect, pe lângă beneficii culturale şi educaţionale, va crea şi oportunităţi directe şi indirecte de angajare”, a declarat Carlo Monticelli, Guvernatorul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Finanţarea acordată în prezent va susţine realizarea proiectării şi execuţia lucrărilor pentru opt obiective de investiţii în scopul restaurării complete a şase monumente istorice emblematice pentru România, precum şi reabilitarea şi construirea unor spaţii adecvate pentru desfăşurarea şi diversificarea activităţilor culturale, structurate conform Acordului-cadru de împrumut în două componente:

1. Reabilitarea de monumente istorice, care vizează, cu precădere, restaurarea în profunzime a următoarelor obiective de anvergură:

* Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti (care va deveni al doilea cel mai mare monument istoric consolidat şi restaurat în România, cu o suprafaţă totală de 32.000 mp);

* Teatrul Naţional şi Opera Română – Cluj-Napoca;

* Vila „Florica” de la Ştefăneşti – jud. Argeş, dată în folosinţa Muzeului Naţional „Brătianu” în anul 2020;

* Conacul „Vârnav Liteanu” de la Liteni – jud. Suceava;

* Vila „Ion I.C. Brătianu” din Bucureşti, sediu al Serviciului Colecţii Speciale al Bibliotecii Naţionale a României;

* Muzeul Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989, Timişoara.

2. Reabilitarea şi construirea de clădiri cu destinaţie culturală, ce vizează:

* Reabilitarea clădirii Teatrului Naţional „Marin Sorescu” Craiova;

* Construirea unei noi săli de concerte în Iaşi, destinată Operei Naţionale Române Iaşi.

Proiectul va fi implementat de Ministerul Culturii prin structura sa specializată – Unitatea de Management a Proiectului (AICI) – căreia i se va delega întreaga autoritate şi responsabilitate privind activităţile preconizate şi utilizarea sumelor alocate. Perioada de implementare este de circa 7 ani, iar operaţionalizarea proiectului va avea loc în cursul acestui an, după ratificarea prin lege a împrumutului.

Parafarea Acordului-cadru de împrumut va asigura, indiferent de fluctuaţiile politice sau guvernamentale, toate sumele necesare realizării celor opt obiective investiţionale într-un context critic pentru starea monumentelor istorice din România şi pentru infrastructura culturală în genere, ca rezultat al lipsei sistemice de finanţare sau al subfinanţării acestei ramuri a culturii.

Sursa foto Facebook Lucian Romaşcanu