19 iunie 2021

Obiectivul Salrom se dovedește a fi o mega-escrocherie

editorial
Distribuie pe rețelele tale sociale:

Pare de necrezut. De domeniul science fiction-ului. Dar ceea ce urmează să aflați este riguros exact. Prin tentativa de a înstrăina compania națională a sării sau, în cel mai rău caz, zăcămintele de sare din România, USR-PLUS și-a fixat o țintă extrem de ambițioasă. De miliarde de euro. Cum așa? Valorează sarea acestei țări, care este cea mai pură din lume, miliarde de euro? Răspunsul este „nu”. Și atunci care este adevăratul câștig vizat de USR? De ce, pentru atingerea acestui obiectiv, la care mă voi referi mai jos, ministrul Claudiu Năsui a blocat activitatea companiei?

E bine ca, din capul locului, să lămurim câteva lucruri. Până când vom ataca fondul a ceea ce eu numesc mega-tun. Adică mega-escrocherie. Într-adevăr, zăcămintele de sare din România au cea mai mare puritate din lume. Și sunt practic aproape imposibil de epuizat. Este însă util să știm că, în ciuda acestui fapt, România a importat și încă importă sare din Ucraina, care este de o calitate mult mai slabă. Din două motive. În primul rând, pentru că este mult mai ieftină și, în al doilea rând, pentru că de ani de zile, în mod deliberat, guvernele în succesiunea lor nu au făcut investiții de natură tehnologică, menite să ridice la un alt nivel exploatarea zăcămintelor de sare din România. Temporar, în urmă cu mai mulți ani, s-a pus o barieră importului de sare din Ucraina, invocându-se faptul, constatat după analize și măsurători, că aceasta are un grad ridicat de radioactivitate. Dar, ulterior, importul a continuat totuși. În forme ceva mai rafinate. Pe de altă parte, trebuie menționat faptul că oamenii de știință au constatat că cea mai bună soluție de tratare a asfaltului, atunci când vine înghețul, este sarea. În niciun caz nu sunt recomandate soluțiile chimice, care au fost deseori utilizate și care au sfârșit prin a mânca asfaltul. Unii spun că și sarea mănâncă asfaltul. Specialiștii au demonstrat că această afirmație este falsă. Sarea mănâncă asfaltul atunci când este amestecată cu nisip, preluat în mod ilegal, fără avize de mediu, din albiile râurilor. Ca să conchidem, deși Salrom este pe profit, acest profit este mic, pentru că cifra de afaceri se reduce doar la câteva zeci de milioane de euro pe an și pentru că nu ne dovedim capabili să valorificăm așa cum trebuie minereurile de sare.

O altă sursă de venituri constante, dar și ele minore, este generată de exploatarea minelor părăsite în scop turistic și balnear. Nu aceste două modalități de a face bani din sare sunt cele vizate de ministerul încredințat USR-PLUS. Ci cu totul și cu totul altceva. Și acum vine bomba. În urmă cu câțiva ani, în urma unei cercetătri științifice, a fost făcut un calcul, care s-ar dovedi fatal pentru soarta companiei naționale a sării. Sunt circa 15 milioane de metri cubi de spații libere rămase după exploatarea unor zăcăminte de sare în ultimele câteva sute de ani. Aceste spații goale, s-a descoperit la capătul acestui studiu, ar putea aduce profituri consistente de sute de milioane de euro anual. Cum așa? Ce ar trebui să se întâmple în aceste spații libere? Este simplu. Ele constituie uriașe rezervoare naturale pentru depozitarea gazelor. Cu alte cuvinte, dacă Ministerul Economiei dorește să pună la cale o uriașă afacere în favoarea statului român, atunci Guvernul importă mega-cantități de gaze naturale, pe care le achiziționează când prețul e mai mic, respectiv vara, le depozitează în fostele mine de sare și apoi le exportă cu un câștig mare și sigur în sezonul rece, când prețul gazelor crește. Dacă Guvernul României ar decide să facă ceea ce ar fi trebuit să fi făcut de nouă-zece ani, de când oamenii de știință și specialiștii din domeniu au descoperit și documentat această oportunitate, atunci România ar deveni cu adevărat cel mai important hub european al comerțului cu gaze. Iar aceste gaze ar putea să nu fie neapărat de import, ci să fie preluate din platforma continentală a Mării Negre, în măsura în care nu le-am ceda altora exploatarea, ci am face-o noi înșine. Una peste alta, ne-am alege de-a lungul anilor cu multe miliarde de euro. Fără să mai fim nevoiți să stăm cu mâna întinsă la Uniunea Europeană pentru a împrumuta acești bani.

Ei, și abia acum detonăm bomba. Într-un articol anterior, bazându-mă pe unele infomații, am avansat ideea că domnul Claudiu Năsui are intenția fermă de a înstrăina, dacă nu cele 51% dintre acțiunile Salrom deținute încă de Ministerul Economiei, adică de către statul român, cel puțin perimetrele conținând zăcămintele de sare. Cui și de ce? Informațiile pe care le aveam indicau ca posibil beneficiar statul austriac. Ieri am aflat că a și existat în acest scop, în urmă cu câțiva ani, o tentativă a autorităților de la Viena. Dacă atunci nu a fost să fie, poate va fi acum, când USR-PLUS a ajuns a putere și a preluat acest minister cheie.  Și de ce tocmai Austria, care nu produce pe teritoriul ei nici măcar un metru cub de gaz? Pentru că Austria și-a fixat ca obiectiv strategic să devină ea însăși, dând la o parte România, cel mai important hub european al comerțului cu gaze. Așa se și explică de ce OMV Petrom s-a implicat atât de puternic în tentativa de a exploata zăcămintele de gaze din Marea Neagră pe care le deține România și de ce exercită presiuni atât de mari asupra autoritățior de la București, în sensul modificării Legii offshore. O lege care și așa, nemodificată, creează mari prejudicii statului român.

Concret, obiectivul Austriei, urmărit cu atenție de Claudiu Năsui, este să pună mâna pe cele 15 milioane de metri cubi de spații libere rămase sub pământ în urma exploatărilor de sare. Și acum știm și de ce. Iar pentru atingerea acestei ținte este obligatoriu ca Salrom să fie adusă la sapă de lemn. Acesta este adevăratul motiv pentru care Guvernul nu răspunde în niciun fel apelurilor disperate ale sindicatului.

Pericolele care pândesc perimetrele de sare ale României nu se sfârșesc însă aici. Până în prezent, am vorbit aproape exclusiv despre sare. Și aproape deloc despre grafit, a cărui valoare este încă și mai mare. Și nu am suflat un cuvânt, pentru că nu am știut, despre o fărădelege pusă la cale în urmă cu mai mulți ani, prin încălcarea Constituției României. Aceasta a constat în înstrăinarea către statul maghiar a unor zăcăminte de sare din România. În vederea exploatării acestora. Ne-a salvat la limită Ministerul Mediului, care a refuzat să dea până în prezent avizele necesare. Dar, atenție, perimetrele au fost totuși concesionate.

Pentru moment, pun punct acestui demers. Dar nu înainte de a-l întreba pe Florin Cîțu ce are de gând în calitatea sa de premier al României? Și de a întreba și PSD-ul cum intenționează să reacționeze ca principal partid de opoziție? Pentru moment, și cât timp Orban este la butoane, nu îmi voi răci gura să adresez aceeași întrebare și PNL-ului, un partid care a încetat de mult de a mai fi național și liberal.